UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Care este marea iubire a lui Eugen Orlando Teodorovici
Şeful Curţii de Conturi, Eugen Orlando Teodorovici, şi-a căpătat o reputaţie de om deprins mai mult cu activităţile de club, în ciuda faptului că a deţinut funcţii importante în aparatul de stat al României. A fost ministru de Finanţe, ministru al Fondurilor Europene, senator, iar în prezent a preluat funcţia de şef al Curţii de Conturi, odată cu plecarea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituţională a României. Teodorovici suprinde cu un video postat pe una dintre reţelele sale de socializare în care mărturiseşte care este una dintre marile sale iubiri. „Una dintre marile mele iubiri este agricultura. Mă aflu acum într-un câmp de rapiță. Voi știți cum se poate estima producția la hectar pentru rapiță? Vă spun imediat.” Şeful Curţii de Conturi îşi ia sarcina în serios şi ţine o adevărată lecţie de contabilitate în mijlocului lanului de rapiţă, în cinci paşi. „Pasul 1: trebuie să vedem câte plante avem pe 1m². Asta este primul lucru. Pasul 2: luăm planta, rapița, și numărăm silicvele. Numărăm silicvele pentru fiecare ramură a plantei de rapiță. Dar, atenție, nu până în vârf! Această plantă are aproximativ 80 de silicve. Pasul 3: numărăm câte boabe sunt într-o silicvă. Desfacem silicva pentru a vedea câte boabe, bobițe, cum vreți voi, găsim în fiecare păstaie silicvă. Pasul 4: Numărăm fiecare bobiță de pe din silicvă. Nu luăm capetele și înmulțim cu doi pentru că sunt două rânduri de boabe în fiecare silicvă. Pasul 5: numărul de boabe dintr-o silicvă se înmulțește cu cinci. Important în calcul cantității la hectar pentru rapiță este masa la 1.000 de boabe, care este între 4 și 8. Am ales 5, ca o medie pentru ce înseamnă rapiță la fiecare metru pătrat la hectar și așa mai departe”. România va avea o producţie-record de rapiţă „Se pare că în acest an România va avea o producție record”, spune Eugen Orlando Teodorovici, ca o concluzie a estimărilor în teren. „Concluzia este următoarea: la acest hectar de cultură de rapiță, avem următoarea producție: estimare- avem la 1 mp, 35 de plante, avem 80 de silicve pentru fiecare plantă, la fel o medie, avem 18 boabe într-o silicvă. Trebuie să înmulţim desigur și cu hectarul și nu uitați cu cei cinci care înseamnă masa în, practic gramele, la 1.000 de boabe de de rapiță. Se pare că în acest an România va avea o producție record, am putea spune, de rapiță la hectar. Să vedem și ce facem cu aceasta într-un alt episod.” Conform DEX, termenul de „silicvă” defineşte un tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărțit în interior printr-o membrană subțire, pe care sunt prinse semințele. RECOMANDAREA AUTORULUI: Eugen Teodorovici explică de ce s-a retras din cursa pentru PMB. Ce a negociat fostul ministru de Finanțe cu Daniel Băluță Eugen Teodorovici, în cărți pentru șefia Curții de Conturi. Fostul PSD-ist și-a depus azi candidatura la Parlament. Teodorovici ar urma să ocupe locul lăsat liber de Mihai Busuioc, plecat la CCR
Rusaliile 2026. Tradițiile, credințele și obiceiurile legate de una dintre cele mai importante sărbători creștine
Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică și luni, 31 mai și 1 iunie 2026, Rusaliile, una dintre cele mai importante sărbători religioase ale anului. Cunoscută și ca Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, această zi marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor. În tradiția populară românească, Rusaliile sunt însoțite de numeroase obiceiuri și credințe legate de protecția gospodăriei, pomenirea morților și alungarea spiritelor rele. Moșii de Rusalii și pomenirea celor trecuți la cele veșnice Ziua de sâmbătă dinaintea Rusaliilor este cunoscută drept Moșii de Vară. Cu această ocazie, credincioșii participă la slujbe de pomenire și împart pomană pentru sufletele celor adormiți. Potrivit tradiției, se oferă vase noi din lut umplute cu diverse alimente, precum colaci, fructe, ouă, plăcinte, brânză, mămăligă sau ciorbă. Acestea sunt împodobite cu flori și busuioc, iar lumânările aprinse nu lipsesc de la pomenire. Sursa foto – caracter ilustrativ: crestinortodox.ro În unele zone ale țării se spune că nu este bine să mănânci înainte de a împărți pomană pentru cei decedați. De ce se pun ramuri de tei și nuc la uși Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusalii este sfințirea ramurilor de tei și nuc. Credincioșii le duc la biserică în ziua sărbătorii, iar după slujbă le așază la icoane, porți, ferestre sau la intrarea în locuințe. Tradiția spune că acestea simbolizează limbile de foc care s-au pogorât asupra Apostolilor și au rol de protecție împotriva grindinei, fulgerelor, bolilor și altor necazuri. Rugăciuni pentru recolte și binecuvântarea câmpurilor În multe comunități rurale, după slujba de Rusalii, preoții merg împreună cu credincioșii pe câmp pentru a sfinți culturile și a se ruga pentru recolte bogate. Obiceiul este păstrat de generații și are rolul de a cere protecție pentru semănături împotriva secetei, grindinei și altor fenomene care pot afecta agricultura. În folclorul românesc, Rusaliile sunt asociate cu ielele, ființe supranaturale despre care se spune că îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea. Pentru a se feri de rele, oamenii obișnuiau să pună pelin și usturoi la porți, ferestre și în gospodării. În unele regiuni, pelinul este folosit și în băuturi, fiind considerat un simbol al protecției. Dansul Călușarilor, unul dintre cele mai vechi ritualuri românești Printre cele mai spectaculoase tradiții de Rusalii se numără dansul Călușarilor, inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Potrivit credinței populare, dansul avea puterea de a alunga duhurile rele și de a vindeca bolile atribuite Rusaliilor. Călușarii formau cete speciale și respectau reguli stricte pe durata sărbătorii, iar mișcările lor ritualice erau considerate aducătoare de sănătate, noroc și protecție pentru întreaga comunitate.
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
George Simion: , acuză modelul economic promovat de UE
Președintele AUR, George Simion, acuză modelul economic promovat de UE ca fiind motivul principal pentru slăbirea economiilor naţionale şi apariţia dependenţelor strategice periculoase. În discursul susținut la Forumul Economic European organizat de ECR la Cluj, liderul AUR a afirmat că cetățenilor europeni li s-a prezentat drept progres o serie de politici care au dus la dezindustrializare și pierderea competitivității. „Românilor și altor națiuni din Uniunea Europeană li s-a spus să renunțe la anumite valori, iar acest lucru a fost numit progres. Ni s-a spus că modelul nostru este depășit, iar acum Europa depinde de producția din China, de alții pentru apărare și de regiuni instabile pentru resurse energetice esențiale”, a declarat George Simion, vicepreședinte al ECR Party. Președintele AUR a avertizat că un continent care nu mai produce și nu își poate proteja interesele strategice riscă să își piardă relevanța la nivel global. „Un continent care nu își poate apăra granițele, economia și identitatea nu va rămâne o putere globală”, a subliniat acesta. George Simion a pledat pentru reducerea taxelor, stimularea antreprenoriatului și relansarea marilor proiecte economice și industriale. „Europa trebuie să devină din nou un continent care construiește. Trebuie să investim în infrastructură, în energie, în capacități industriale și în inovație tehnologică. Acestea reprezintă fundația civilizației noastre”, a declarat liderul AUR. Acesta a adăugat că prosperitatea economică nu poate fi construită exclusiv prin reglementări și birocrație, ci prin susținerea celor care produc valoare și dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul lui Donald Trump, Nick Adams, ştia că românii au mâncare bună şi femei frumoase: „Aşteptările mi-au fost depăşite” Emisarul lui Donald Trump, Nick Adams, vine la Forumul Economic de la Cluj Napoca, la invitaţia lui George Simion
Economia Republicii Moldova va crește, dar cu un cost. Anca Dragu avertizează asupra inflației: Rămâne o provocare majoră
Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o creștere de aproximativ 2% în 2026, însă inflația va continua să reprezinte o provocare majoră, pe fondul scumpirilor la energie și petrol. Estimările au fost prezentate de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului financiar și bancar. Republica Moldova continuă procesul de integrare financiară europeană Anca Dragu a transmis că Republica Moldova face pași importanți în modernizarea sistemului financiar, prin integrarea în Zona Unică de Plăți în Euro, dezvoltarea sistemului MIA Plăți Instant și alinierea la standardele europene de supraveghere și reglementare. „Republica Moldova demonstrează că stabilitatea financiară, reformele și integrarea europeană produc rezultate concrete pentru cetățeni, companii și economie. Pentru Banca Națională a Moldovei, prioritatea rămâne consolidarea unui sector financiar sigur, modern și conectat la arhitectura europeană, prin alinierea la standardele, practicile și legislația Uniunii Europene. În acest parcurs, cooperarea cu instituțiile din România și dialogul profesional regional au un rol important în consolidarea poziției Republicii Moldova în spațiul financiar european”, a subliniat Dragu. Inflația ar putea ajunge la peste 8% în 2026 Șefa BNM a avertizat că inflația medie ar putea urca anul viitor la aproximativ 8,1%, semnificativ peste estimările inițiale, în contextul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la resursele energetice. Potrivit acesteia, Banca Națională a Moldovei redusese treptat rata de politică monetară până la 5% în vara anului 2025, însă evoluțiile externe au schimbat perspectivele economice. Anca Dragu a explicat că accelerarea inflației în lunile martie și aprilie a determinat banca centrală să reacționeze prin majorarea ratei de politică monetară la 6,5%. „Începerea noului şoc în ceea ce priveşte preţurile la energie şi la petrol ne găseşte în coridorul de ţintire a inflaţiei, cu o rată de politică monetară de 5%. Din păcate, vedem în martie şi în aprilie că inflaţia accelerează din această presiune externă, cum spuneaţi, factori pe care nu prea avem cum să îi controlăm, astfel încât inflaţia în aprilie ajunge la 6,7%, ceea ce conduce şi la o majorare a ratei de politică monetară. În prezent, după ultima decizie de politică monetară, această rată de bază în economie este la 6,5%. Cele mai recente estimări arată că media ratei inflaţiei pentru 2026 ar putea fi undeva la puţin peste 8%, respectiv 8,1%, o creştere semnificativă faţă de prognoza iniţială, înainte de conflictul din Iran, de aproximativ 4,7%”, a afirmat Anca Dragu.
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
The Infographics Show îndeamnă internauții să nu mai folosească Google în acest moment. Despre teoria internetului mort și traficul bazat pe 50% boți
Influenceri, vloggeri, publicațiile de știri, platformele educaționale, tot mai mulți creatori de conținut întâmpină în ultimul an o problemă globală. Este așa numitul „internet mort” , iar algoritmii giganticului Google este învinuit pentru că nu le mai afișează la rezultatele căutării. În schimb, Google înlocuiește discret întreg internetul cu propria versiune a realității. Compania controlată de Alphabet a lăsat internetul în seama boților cu inteligența artificială și a algoritmilor. Gemini, chatbotul cu AI de la Google care a fost inspirat după ChatGPT, chiar le-a sugerat internauților să pună lipici pe pizza și să mănânce pietre. 50% din internet este „mort” Site-urile web reale create de oameni sunt îngropate, ascunse prin „shadowban”, în timp ce domenii deturnate cu conținut fals manipulează algoritmul. Creatorii umani pierd traficul, iar conținutul bazat pe AI se răspândește rapid. Și Google chiar continuă să alimenteze mașinăria. „În prezent, aproape 50% din traficul web este reprezentat de boți. Google a tranzitat în liniște de la un motor de căutare la o cameră de ecou cu buclă închisă, în care AI este antrenat să producă conținut pe placul algoritmilor. Internetul cu care ați crescut a dispărut”, a transmis într-un clip postat pe 30 mai Josh Risser, naratorul de la The Infographics Show, un canal de YouTube cu 15,4 milioane de abonați. Din 2017, canalul publică zilnic noi clipuri cu grafice și animație pe subiecte variate (geopolitică, armată, sănătate, istorie, mitologie, paranormal, astronomie, economie etc.). YouTube este năvălit de influenceri care nu există în realitate Întreg internetul este acum inundat cu conținut „junk” generat de inteligență artificială. Platforma de YouTube este invadat de video-uri AI Slop. Influencere false care nu sunt deloc umane și reale. Precum Chloe VS History, care pretind că se întorc în timp și explorează Roma antică, Londra Victoriană și Titanicul. Dincolo de clipurile ilustrate cu multiple erori, în spatele așa zisei influencere care are milioane de afișări este un bărbat pe nume Jonathan Laramy, potrivit The Guardian. El le-a dat vesteatuturor fanilor că așa zisa influenceră Chloe nu există. El i-a generat aspectul, vocea și mișcările cu AI. În ultima perioadă, conducerea YouTube a luat totuși măsuri pentru a combate fenomenul „AI Slop”, demonetizând clipurile cu conținut generat de AI în mod repetitiv. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: După cenzură, Google își face propriile știri. False. Gândul a descoperit un Fake-News generat de AI-ul motorului de căutare, prezentat ca informație sigură: Google susține că salariul minim brut este mai mare în Romania decât în realitate
Miruță a mai găsit un vinovat pentru drona căzută la Galați: NATO
Ministrul Apărării Radu Miruţă a găsit un alt vinovat pentru incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați. Este vorba despre NATO, reiese din postarea recentă de pe o rețea de socializare. Din declarațiile de pe Facebook ale ministrului reiese că şi NATO ar avea o parte din vină pentru că România n-a doborât drona căzută în Galaţi. Practic, ce spune ministrul este că România nu are capabilități să doboare dronele, așa că a pornit achizițiile. Între timp, susține ministrul, a solicitat sprijin NATO, până ajunge în țară tehnica pentru lupta anti-dronă. Sprijinul nu a venit, pentru că Miruță ar fi revenit în aprilie cu solicitarea către NATO, dar, între timp, o dronă care venea din Ucraina a lovit un bloc din Galați și două persoane au fost rănite. „Nu doar faptul că drona a stat prea puțin în spațiul aerian românesc a împiedicat Armata să o doboare. Problema este că nu avem încă suficiente capabilități de luptă anti-dronă. Când am constatat acest deficit, am pornit procedurile de achiziție a ceea ce este nevoie. Când am văzut că livrările necesită timp, am solicitat sprijin aliat încă din februarie 2026”, scrie Miruță pe Facebook. Miruță ar fi fost nevoit să revină la SACEUR pentru a solicita, din nou, sprijin pentru a doborî dronele: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR, a aprobat la nivel tehnic solicitarea pe care am trimis-o din partea Armatei României. În astfel de situații, următorul pas este ca statele membre să contribuie cu capabilitățile din lista justificată de noi și aprobată de SACEUR. În aprilie 2026, am revenit la nivel NATO cu solicitarea sprijinului aliat temporar, până la livrarea programelor de înzestrare anti-dronă pe care le-am lansat în cadrul MApN. Miruţă a explicat, într-o conferință de presă, că „aşa funcţionează NATO” şi mai rămâne doar ca „ţările să-şi ofere sprijinul aliat”. Cine este SACEUR, șeful militar al NATO Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) este comandantul Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO) al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și șeful cartierului general al ACO, Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE). Comandantul are sediul la SHAPE din Casteau, Belgia. Funcţia este deţinută, din 4 iulie 2025, de generalul Alexus G. Grynkewich, United States Air Force. Printre responsabilităţile deţinute de SACEUR se numără următoarele: SACEUR este responsabil pentru comanda generală a operațiunilor militare NATO. El efectuează planificarea militară necesară pentru operațiuni, inclusiv identificarea forțelor necesare pentru misiune și solicită aceste forțe de la țările NATO, așa cum este autorizat de Consiliul Nord-Atlantic și conform instrucțiunilor CM. SACEUR analizează aceste nevoi operaționale în cooperare cu Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). Comandantul Suprem face recomandări autorităților politice și militare ale NATO cu privire la orice chestiune militară care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile. Pentru activitățile zilnice, el raportează CM, compus din Reprezentanții Militari ai Șefilor Forțelor Apărării din țările membre NATO. De asemenea, are acces direct la Șefii Forțelor Apărării și poate comunica cu autoritățile naționale competente, după cum este necesar, pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru NATO, SACEUR, în calitate de Comandant Suprem, este responsabil pentru executarea tuturor măsurilor militare aflate în limitele capacității și autorității sale pentru a păstra sau restabili securitatea teritoriului Alianței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul interimar Radu Miruță, la MApN: „În CSAT s-a luat decizia ca la nivelul NATO, România să ceară capacități militare” Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile. Acuzații la adresa Consilierei ministrului Economiei, fostă condamnată penal
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din decembrie 2025, notează G4Media. Sindicaliștii acuză că responsabilă pentru această situație ar fi chiar Adriana Miron, secretarul general din Ministerul Economie. Amintim că Adriana Miron a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar șeful ei, ministrul Economiei, Irineu Darău, este acuzat, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un dosar de trafic de influență. Deși actualii guvernanți spun sectorul de Apărare reprezintă focusul principal și invocă, în acest sens, programul SAFE, împrumuturi de miliarde și contracte externe, lipsite de transparență publică, realitate este una complet diferită. Aproape 1200 de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din luna decembrie. Motivul ar fi o Hotărâre de Guvern, care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Vinovată pentru această situație ar fi Adriana Miron, consiliera la ministerul Economiei, care ar bloca proiectul de hotărâre, deoarece că ar vrea să schimbe procedura, susțin sindicaliștii. De cealaltă parte, Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura. La Arsenal Reșița 24 de angajați din 30 nu au fost plătiți deloc în 2026 Arsenal Reșița, una dintre cele mai mari fabrici de armament din România, în anii ’90, este în pragul colapsului. Din mii de angajați au mai rîmas doar 30, iar 24 dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, adică din luna decembrie. „Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media. Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026. „Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria. „Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el. Cauza acestui blocaj ar fi la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu. Legea specială pentru angajații din Apărare, ignorată de Ministerul Economiei Legea specială pentru angajații din Apărare include, totuși, o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm. În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată. Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei. Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Economiei, Irineu Darău Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el. „Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile este ministrul, care a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el. A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu. „Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el. Sindicaliștii din Apărare, acuzații la adresa consilierei lui Darău: „A blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale” Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă. „Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el. În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”. Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!” La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”. Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu. Ministerul Economiei, la mâna unor șefi vizați de dosare penale Secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a fost condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Irineu Darau USR Ministrul interimar așl Economiei – dosar penal in rem, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat de presiuni pentru facilitarea unor contracte cu dedicație între compania germană Schwartz și statul român. Contract de miliarde între MApN și Rheinmetall – compania de armament, implicată în scandaluri de corupție Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a anunțat vineri noapte că a