Etichetă: Z

Ipocrizia lui Nicușor Dan. Nu ratează nicio ocazie să spună că economisește bani la buget, dar primește de la Bolojan cu 45% mai mult în 2026. Suma depășește 100 de milioane de lei

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul de buget pe anul 2026, iar Nicușor Dan a primit un cadou generos de la guvernul Bolojan. Bugetul Administrației Prezidențiale se va bucura de un buget cu 45% mai mare decât anul precedent și depășește 100 de milioane de lei. În 2025, Administrația Prezidențială a primit un buget de 71,468 milioane de lei, iar acum, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că Nicușor Dan va primi cu 44,78 milioane de lei în plus. Astfel, deși se laduă că economisește bani la buget cu fiecare ocazie care se invește, președintele României va primi în 2026 de la guvernul Bolojan un buget mai mult decât generos, de 103,470 de milioane de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Nicușor Dan și-a pierdut solidaritatea de acum un an În septembrie anul trecut, președintele se lăuda că Administrația Prezidențială a returnat 17,5 milioane de lei, aproximativ 30%, din bugetul alocat insituției pentru 2025. Nicușor Dan a spus atunci că Administrația Prezidențială contribuie „la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice”. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris atunci Nicușor Dan pe Facebook. Cum împarte guvernul Bolojan banii în 2026 Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, documentul care stabilește principalele coordonate financiare ale statului român pentru anul acesta. Proiectul prevede venituri totale de aproape 392 miliarde de lei și cheltuieli bugetare de peste 527 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. Proiectul publicat va intra în procedura legislativă și urmează să fie analizat și amendat în Parlament. PSD a anunțat deja că o să depună amendamente, pentru că în negocierile din coaliție nu au primit destui bani pentru pachetul de solidaritate, care, în opinia social-democraților, este obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Nicușor Dan pune umărul la austeritate. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 reduse cu 30%, adică 30 milioane de lei”

Nu sunt bani pentru nimic, taie de peste tot, dar Bolojan a găsit bani în plus pentru servicii. SRI primește cu 14% mai mulți bani în 2026. La ce sumă amețitoare ajunge bugetul Serviciului Roman de Informații și care e situația la celelalte servicii secre

Bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) crește cu 14% în 2026, conform proiectului de buget publicat de Ministerul de Finanțe. În plină austeritate, guvernul Bolojan a găsit bani pentru serviciile secrete, iar bugetul principalei structuri din România depășește 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro. Din buget, jumătate din bani merg pe salariile angajaților, adică 2,5 mld. lei și pensii 1,23 mld. lei. Practic, 71% din bugetul serviciului este în zona de salarii și pensii, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii sau investiții. Nu este clar care este bugetul propriu zis pentru operațiuni. Reamintim că, în baza legii, SRI poate desfășura activități comerciale, să dețină firme sub acoperire, iar din aceste activități conexe pot obține venituri suplimentare la bugetul de stat. Documentul justifică creșterea bugetului prin contextul regional: „Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale (…) inclusiv evoluțiile securitare din vecinătatea estică (conflictul din Ucraina)”. Serviciviul de Telecomunicații Special (STS) va avea un buget de 1,5 miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro. Cheltuielile alocate pentru STS scad astfel de la 2,2 mld. lei în 2025, an electoral. Tabletele STS care au intrat „la naftalină” aduc în acest fel o economie de aproape 30% pentru această instituție. Și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) înregistrează o scădere a bugetului pe 2026, prin comparație cu execuția bugetară din 2025. Practic, cheltuielile totale ar urma să fie de 409 milioane de lei, în scădere cu 9% față de 2025. Serviciul de Informații Externe (SIE) va avea un buget de 812 mil. lei, de 6,5 ori mai mic decât bugetul SRI. În 2025, spionii României aveau un buget de 806 mil. lei, astfel că majorarea din 2026 este de 0,8%. AUTORUL RECOMANDĂ:

Emisiunea de obligațiuni a Eurohold, sprijin pentru dezvoltarea celei mai mari rețele electrice din Bulgaria, pilon pentru securitatea și conectivitatea Europei Centrale și de Est

O parte din banii pe care grupul bulgar Eurohold i-a atras prin emisiunea internațională de obligațiuni este folosită pentru consolidarea și dezvoltarea celei mai mari rețele de distribuție din Bulgaria, cu peste trei milioane de clienți, au explicat oficialii Eurohold, transmite Mediafax. Eurohold Bulgaria AD este un grup energetic și financiar care operează în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, listat la Bursa de Valori din Bulgaria și Varșovia. Eurohold este compania-mamă a Euroins Insurance Group AD (EIG), care operează în 11 țări din regiune. Eurohold deține și Electrohold, important grup energetic din Bulgaria și proprietarul celui mai mare distribuitor, furnizor și comerciant de energie electrică din țară, cu 3.000 de angajați și peste 3 milioane de clienți. „Peisajul energetic din Europa de Sud-Est a atins o piatră de hotar financiară majoră pe 15 mai 2025, odată cu anunțarea finalizării cu succes a primei sale emisiuni de obligațiuni în valoare de 500 de milioane de euro. Această tranzacție nu este doar o majorare de capital reprezintă prima emisiune internațională de obligațiuni de referință de către o corporație privată bulgară și una dintre puținele companii din întreaga regiune a Europei de Est care a emis cu succes o astfel de emisiune de obligațiuni, semnalând o nouă eră de maturitate și independență financiară pentru sectorul privat din regiune”, a explicat oficialii Eurohold, pentru Mediafax. JP Morgan a acționat ca Unic Bookrunner, Lead Manager și consultant în rating pentru unitatea Eurohold. O poveste de succes pentru Europa de Est Unitatea Eurohold a debutat cu succes cu ratinguri de Ba2 (perspectivă stabilă) de la Moody’s și BB (perspectivă stabilă) de la Fitch, în contextul în care obținerea unui rating de credit de nivel înalt este un obstacol semnificativ pentru companiile din piețele emergente și în curs de dezvoltare. „Pentru o companie privată de utilități din Europa de Est, aceste ratinguri reprezintă un vot profund de încredere în profilul de credit robust al companiei”, arată oficialii grupului. Aceștia au detaliat aspectele tehnice ale emisiunii, care demonstrează că soliditatea creditului a fost validată imediat de piețele globale: Suprasubscriere masivă: Portofoliul final de comenzi a atins peste 1,4 miliarde EUR , reprezentând o suprasubscriere de 2,8 ori. Compresia randamentului: Cererea ridicată a permis EEEC să stabilească prețul obligațiunilor la un randament de 6,500%, comprimând prețul cu 25-50 de puncte de bază față de discuțiile inițiale privind prețul. Bază diversă de investitori : Obligațiunile au fost alocate la peste 60 de investitori de înaltă calitate din 17 țări, inclusiv o participare semnificativă din Marea Britanie, Europa și SUA. Un pilon pentru securitatea și conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Est Potrivit oficialilor grupului, această emisiune de obligațiuni servește drept garant esențial pentru securitatea energetică în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est (CEE). „Prin asigurarea unei finanțări internaționale stabile și pe termen lung, filiala energetică a Eurohold consolidează integritatea operațională a celui mai mare distribuitor și furnizor de energie electrică din Bulgaria, care deservește peste trei milioane de consumatori”, au transmis reprezentanții Eurohold. „Acest aflux financiar asigură că rețeaua regională rămâne rezistentă și interconectată, facilitând fluxuri de energie mai eficiente peste granițe, în peninsula balcanică și în întreaga regiune CEE și SEE. Într-o epocă în care independența energetică este primordială, o astfel de injecție robustă de capital permite grupului să mențină o infrastructură de înaltă calitate, atenuând astfel riscurile de aprovizionare și consolidând „coloana vertebrală” energetică care conectează Bulgaria la piețele mai largi din CEE, inclusiv România și Grecia”, au precizat oficialii. Program strategic de investiții și capital de capital Succesul acestei emisiuni pe 5 ani (cu scadență în 2030) oferă fundația solidă necesară pentru a garanta operațiunile regionale masive ale grupului, precum și programul și obiectivele ambițioase de cheltuieli de capital (CAPEX), arată grupul. La solicitarea Mediafax, oficialii grupului au detaliat principalele destinații ale sumelor câștigate prin această emisiune majoră. Cele 500 de milioane de euro din venituri sunt alocate strategic pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen lung pentru Electrohold, parte a Eurohold: Program ambițios de investiții și refinanțare a datoriilor: O utilizare principală a fondurilor este rambursarea integrală a unei facilități sindicalizate senior existente, eficientizând efectiv structura datoriilor companiei și eliberând capital pentru proiecte mari de infrastructură și investiții în sectorul energetic. Extinderea infrastructurii verzi: Capitalul susține gestionarea continuă a diverselor unități, inclusiv Electrohold Green, specializată în dezvoltarea de sisteme și proiecte de energie regenerabilă și stocare, și Electrocharge , o rețea de sprijini dezvoltarea și modernizarea în continuare a celei mai mari rețele electrice din Bulgaria stații de încărcare pentru vehicule electrice cu capacități de până la 180 kW. Modernizarea tehnologică și modernizarea celei mai mari rețele electrice (58.000 km²) operată de ERM West, cel mai mare distribuitor de energie din țară, parte a subholdingului de energie al Eurohold, precum și de Electrohold ICT , care furnizează servicii complexe de tehnologia informației și comunicațiilor, esențiale pentru o rețea inteligentă și modernă. Lichiditate la nivel de deținere : Emisiunea facilitează rambursări anticipate programate și anticipate ale facilităților la nivelul companiei holding, asigurând că întregul ecosistem Eurohold rămâne sănătos din punct de vedere financiar. „Prin navigarea cu succes pe piețele internaționale de capital datorate, unitatea Eurohold a dovedit că firmele private din Europa de Est pot atrage capital global de top pentru a finanța tranziția către un viitor energetic modern și sigur”, au conchis oficialii Eurohold. FOTO: Eurohold

Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep

Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest

Motivele pentru care Volkswagen va da afară 50.000 de oameni în Germania, din anul 2030

Directorul executiv al Volkswagen Wolfsburg, Oliver Blume,  a anunțat că va da afară 50.000 de angajați din anul 2030, după ce a înregistrat o scădere de profit net cu 44% în 2025 (până la 6,9 miliarde de euro). Este cel mai catastrofal rezultat de la scandalul Diesselgate din 2015. Principalele cauze ale declinului companiei auto germane Producătorul de mașini susține că principalele cauze ale scăderii profitului au fost: tensiunile comerciale SUA-UE; cererea scăzută de automobile germane în China și în SUA; creșterea competiției cu mașinile electrice din China; Și brandul de lux Porsche a fost grav lovit în 2025, după ce a înregistrat o scădere de profit de la 5,3 miliarde de euro la 90 de milioane de euro. . Volkswagen trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu Veniturile companiei Volkswagen au stagnat la 322 de miliarde de euro, iar profitul operațional s-a redus la jumătate, la 8,9 miliarde de euro, potrivit Economedia.ro. Marți dimineața, la bursa de la Frankfurt, acțiunile companiei Volkswagen au crescut cu 3,7% după comentariile lui Donald Trump care au dus la scăderea prețurilor la petrol. Volkswagen anunță extinderea în România a unui program controversat Grupul Volkswagen a confirmat că România se află printre cele aproximativ 40 de țări europene incluse în acest program, care va începe în ianuarie 2026, inițial cu modelele Volkswagen, urmând ca ulterior să fie extins și către Audi, Porsche, Škoda, CUPRA și Volkswagen Autovehicule Comerciale. Potrivit companiei, vor fi utilizate date provenite din situații reale de trafic, colectate de la camerele și senzorii mașinilor. Aceste informații pot include trasee parcurse, condiții de drum, manevre ale șoferilor, dar și imagini cu alți participanți la trafic, precum pietoni sau bicicliști. Volkswagen susține că aceste date vor fi folosite pentru perfecționarea sistemelor de asistență, cum ar fi menținerea benzii de circulație, avertizările de pericol sau reacțiile automate în zone aglomerate, inclusiv în apropierea școlilor sau în parcările supermarketurilor. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă: Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai MARI decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor

O nouă zi, o nouă scumpire la pompă. Cu cât au crescut prețurile pentru un litru de benzină și de motorină

Prețul benzinei și al motorinei a crescut pentru a patra oară de la începutul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului izbucnit în Iran. Prețurile au urcat în noaptea de luni spre marți cu 0,10, chiar 0,15 lei pe litru.  Combustibilul diesel s-a scumpit cu încă 15 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la aproape 50 de bani. Prețul benzinei a crescut cu 10 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la 30 de bani pe litru, față de nivelul înregistrat la începutul războiului din Iran. Motorina trece de 8,8 lei/l în unele stații Potrivit datelor din piață, majorarea aplicată de OMV Petrom a dus prețul motorinei standard la aproximativ 8,72-8,76 lei pe litru în stațiile Petrom din Capitală. În stațiile OMW din București, prețul a ajuns în jurul valorii de 8,81-8,85 lei pe litru. De asemenea, benzina la rândul său, s-a scumpit până la 8,27-8,32 lei pe litru, în stațiile Petrom din Capitală și până la 8,36-8,41 în cele OMW. În condițiile date, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că au fost discutate mai multe scenarii în ceea ce priveşte evoluţia preţului la carburant, iar una dintre soluţiile vizate ar fi şi aceea a redeschiderii rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, la rafinăria Petromidia din judeţul Constanţa a fost amânată o revizie tehnică, iar cea de la Petrobrazi lucrează la capacitate maximă pentru a asigura o cantitate cât mai mare de carburant, necesară pe piaţa internă. „Am prezentat mai multe scenarii care sunt analizate în cel mai profund detaliu de Ministerul de Finanţe care o să iasă în foarte scurt timp cu câteva informaţii extrem de clare. Între timp, noi continuăm aprovizionarea, am luat în calcul să redeschidem, să reoperaţionalizăm rafinaria Petrotel, care va putea să rafineze până la 20% din petroluri rafinate în România şi automat să ne asigure mai multe produse petroliere în piaţă şi de asta mă asigur în aceste momente că avem suficiente produse petroliere, suficientă motorină, suficientă benzină”, a spus Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria interzice exporturile de combustibil. Ce măsuri ia Guvernul de la Budapesta pentru a-și proteja cetățenii și întreprinderile, pe fondul războiului din Orient Ministrul Bogdan Ivan ştie cum se poate controla preţul carburantului: „Noi nu rugăm frumos pe nimeni. Noi avem pârghii, ca şi stat, ca să acţionăm”

Oana Țoiu, pierdută în Paris, pe vremea când nu era ministru. S-a filmat singură în timp ce încerca să găsească metroul

Ceea ce trebuia să fie o deplasare banală s-a transformat rapid într-un episod comic. Ministra de Externe, Oana Țoiu, apare într-un videoclip filmat chiar de ea pe străzile din Paris, realizat pe vremea când nu ocupa funcția de ministru. În imagini, aceasta apare în timp ce povestește cum a încercat să găsească intrarea la metrou aflată în apropiere.  Filmarea realizată, cel mai probabil cu telefonul, o arată pe Țoiu într-un moment stânjenitor în care pare complet pierdută în „labirintul” stațiilor de metrou din Paris. Acesta povestește cum nu a reușit să găsească intrarea la metrou și cum a cerut indicații de la mulți trecători, în franceza ei „așa și așa”. După câteva tentative și întrebări, Țoiu a realizat că stația pe care o căuta se afla la doar două minute de locul în care era. „Eu în Paris, căutând metroul și întrebând cetățenii în franceza mea, așa și așa, cum ajung la metrou. Metrou. Era lângă mine, la două minute distanță”, povestește Oana Țoiu.   După momentul stânjenitor, Țoiu și-a continuat discursul făcând un apel către românii din Paris în care anunța o întâlnire cu candidații la alegerile pentru Parlamentul European. În aceeași filmare, oficiala a vorbit și despre comunitățile românești din diaspora și despre importanța menținerii legăturii cu limba și cultura națională. Mai mult decât atât, a subliniat că în zonele unde există mulți copii români ar trebui introduse cursuri de limba română și programe de tip Erasmus pentru profesori. „Ne vedem la 7 și jumătate pe strada Operei numărul 39 cu candidații la europarlamentare și cetățenii români din Paris să discutăm despre ce vrem de la viitorul mandat al Parlamentului European. Respectul între români, peste tot, indiferent unde sunt. Sunt jumătate de milion de români care s-au născut în ultimii 15 ani în Uniunea Europeană. Dacă sunt foarte mulți copii într-un oraș sau într-o școală, să aibă dreptul și la cursuri de limba română. Asta dă mai multe opțiuni familiilor să decidă dacă rămân în țara de rezidență sau dacă se întorc în România mai târziu”, a explicat aceasta. RECOMANDAREA AUTORULUI: Denunț la DNA împotriva Oanei Țoiu pentru abuz în serviciu și lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate. Cine a făcut denunțul Radiografia și cronologia unui eșec al statului în fața propriilor cetățeni. Repatrierea românilor din Orient, coordonată de MAE sub Oana Țoiu, între fiasco, acuzații de abuzuri, pile și minciuni

Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. În România, prețurile sar de 9 lei

Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. Între timp, în România guvernată de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, prețurile de la pompă sar de 9 lei.  Premierul Ungariei a anunțat că de azi va plafona prețul la carburanți. Măsura care a limita prețurile la carburanți a intra în vigoare din această noapte, a declarat Viktor Orban, pe fondul creșterii prețurilor la petrol după agravarea crizei energetice globale în urma escaladării războiului din Iran. „Prețurile plafonate la combustibil intră în vigoare de astăzi,  de la miezul nopții!”, a scris premierul maghiar pe pagina sa de Facebook. Iată prețurile plafonate la benzină și gaz Benzină: 595 HUF Gaz: 615 HUF Viktor Orban a spus că prețul la petrol va fi limitat la 595 de florinți (1.75 de dolari, potrivit Reuters) per litru, iar prețul la diesel va fi limitat la 615 de florinți (1,81 dolari) per litru. Urmează alegeri decisive Pe 12 aprilie 2026 se vor desfășura alegerile parlamentare în Ungaria. Principalele partide oponente sunt Fidesz-KDNP (alianța conservatoare maghiară eurosceptică) și partidul conservator pro-european TISZA. Cel mai recent sondaj, publicat de McLaughlin & Associates, afiliat cu guvernul, îl dă câștigător pe FIDESZ cu 43%, iar TISZA obține 37%. Sondajul publicat de Zacecs Research, afiliat opoziției, dă câștigător partidul TISZA cu 50% (22-28 februarie 2026), ceea ce l-ar face eligibil să formeze majoritatea parlamentară și să formeze un partid monocrom. FIDESZ pierde alegerile cu 38%. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia

Valentin Stan: Fiul lui Khamenei are două variante, ori va sfârși ca tatăl său, ori se va înțelege cu SUA. A doua posibilitate e cea mai plauzibilă

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cele două opțiuni ale noului Ayatollah. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Dacă mă întrebi pe mine, fiul lui Khamenei se va înțelege cu americanii. Nu știu dacă Trump e băgat în povestea asta. Nu, este o schemă lucrată de iranieni. Pentru că ăsta are influență asupra gardienilor. A fost pus să rezolve problema, nu să ducă războiul mai departe, pe noi culmi. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cele două opțiuni ale noului Ayatollah. Fiul lui Khamenei, cel care a preluat puterea în Iran, susține istoricul, are două opțiuni. Una este să moară, cealaltă este să se înțeleagă cu americanii. Stan susține că fiul lui Khamenei va alege a doua opțiune. Cine a venit acum la putere în Iran? Băiatul lui Khamenei. Atenție, aici sunt două variante, va muri sau se va înțelege cu americanii. Dacă mă întrebi pe mine, fiul lui Khamenei se va înțelege cu americanii. Nu știu dacă Trump e băgat în povestea asta. Nu, este o schemă lucrată de iranieni. Pentru că ăsta are influență asupra gardienilor. A fost pus să rezolve problema, nu să ducă războiul mai departe, pe noi culmi. Iar băieții ăștia, care au lucrat povestea cu succesorul lui Khamenei, au avut în vedere inclusiv lucrurile astea. Sigur că în stradă oamenii strigă… Poporul iranian ar putea să iasă, așa cum a și spus Trump, dar nu știu dacă asta e cea mai potrivită soluție pentru fiul lui Khamenei. Va putea duce la schimbări de altă natură care nu ar putea fi controlate. E mai bine ca această schimbare să se producă treptat, așa cum s-a întâmplat și în Venezuela, plecând de la oameni care controlează sistemul.

Metrou în Militari Residence și în Chiajna. Va afecta blocurile din zonă?

Specialiștii în monitorizare geotehnică și structurală atrag atenția că proiectul de metrou din Cartierul Militari Residence trebuie să urmeze pași foarte importanți. Este vorba de un cartier care s-a construit „pe repede înainte”, iar structura terenului din zonă ar putea fi afectată și modificată. Asta ar putea conduce la daune pentru clădirile care se află una „lipită” de cealaltă. Metrorex are în plan extinderea Magistralei 3 de metrou către Chiajna, respectiv cartierul Militari Residence. În total, ar fi vorba de 8 stații noi, cu o lungime totală de 19 kilometri, spunea recent directoarea Metrorex, Mariana Miclăuș. „La acest moment, suntem la stadiul de elaborare a documentațiilor privind constituirea acestui obiectiv de investiții”, susține Mariana Miclăuș, director general al Metrorex. Mariana Garștea, președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală, a explicat pentru Gândul ce trebuie să facă autoritățile în cazul unui proiect atât de important dintr-o zonă vulnerabilă. „Extinderea Magistralei 3 spre Militari Residence este o necesitate reală pentru zeci de mii de oameni care fac zilnic o navetă epuizantă, fără alternative serioase de transport public. Îi înțeleg și cred că merită această investiție. Dar înainte de a construi mai mult într-o zonă deja vulnerabilă, autoritățile au responsabilitatea să înțeleagă ce există acolo. Orice lucrare majoră de infrastructură generează efecte asupra construcțiilor din vecinătate: vibrații, tasări, modificări ale terenului. Când vorbim despre un cartier construit rapid, dens, pe un teren neevaluat sistematic, aceste efecte nu pot fi lăsate la voia întâmplării”, a declarat Mariana Garștea pentru Gândul. Metrou în Militari Residence: Prelungirea M3 va avea 8 stații Potrivit specialistei în monitorizare structurală, există câteva măsuri concrete pe care autoritățile ar trebui să le ia în considerare, înainte și pe durata acestui proiect: „Evaluarea stării structurale a construcțiilor din zona de influență a viitoarelor lucrări. Nu după ce apar problemele. Ci ca pas obligatoriu al studiului de fezabilitate. Oamenii care locuiesc acolo au dreptul să știe în ce stare sunt clădirile în care trăiesc. Implementarea unui program de monitorizare geotehnică și structurală. Asta pe toată durata execuției, cu date accesibile și transparente. Clarificarea răspunderii în cazul în care lucrările afectează construcțiile existente: un cadru clar, înainte de primele lucrari, nu litigii după. Un plan integrat de intervenție pentru infrastructura de bază din zonă – canalizare, accesuri de urgență, utilități – fără de care metroul singur nu rezolvă vulnerabilitatea structurală și socială a acestor cartiere”, mai explică Mariana Garștea. Potrivit Metrorex, documentațiile vizează următoarele segmente: a) Preciziei – Chiajna, 3.3 km, două stații; b) Preciziei – Cartierul Latin/Bragadiru, 4.36 km, două stații; c) Păcii-Linia de Centura Vest, 3,7 km, patru stații. Prin acest proiect vor fi conectate la magistrala de metrou M3 două zone rezidențiale extrem de importante și de agglomerate, precum Militari Residence și Prelungirea Ghencea. De asemenea, se va face o legătură și cu zona comercială Complex Comercial Militari, a detaliat Mariana Miclăuș pentru Arena Construcțiilor. Racordul va fi construit paralel cu linia de tren ce pleacă din centură către depoul Militari și va avea stație comună cu inelul feroviar / trenul metropolitan în zona București Vest, apoi se va desprinde către est în direcția cartierului Militari Residence. Lungimea estimată este de 3.3 km. Sunt prevăzute și două stații supraterane (Stația Autostrada A1, Stația Strada Osiei). Metrou în Militari Residence, discuții cu Primăria Chiajna Cartierul „Militari Residence”, denumit generic după numele primului complex rezidențial din această zonă din vestul Bucureștiului, ar putea avea o stație de metrou. Reprezentanții Metrorex au precizat pentru Gândul că poartă discuții în acest sens cu autoritățile din Chiajna. Proiectul depinde foarte mult de primăria din Chiajna (Ilfov). Ar urma să se construiască o singură stație, care să plece de la Preciziei. Gândul a dezvăluit încă din septembrie 2024 că Metrorex are în plan o stație de metrou în Militari Residence. „Noi vrem să ajungem în cât mai multe localități din Ilfov. În ceea ce privește zona unde se află cartierul Militari Residence, acolo au fost mai multe discuții cu primarul din Chiajna, Mircea Minea. Noi i-am expus inițiativa noastră. A rămas că dânșii vor analiza propunerea. Vom avea o discuție în curând”, au precizat reprezentanții Metrorex pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Metrou în Militari Residence. Metrorex are în plan extinderea Magistralei 3, de la Preciziei până în Chiajna