Etichetă: Z

Viorica Dăncilă: Candidatura a fost o experiență cu gânduri bune. Am fost trădată de propriul partid

Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, fostul premier Viorica Dăncilă a făcut dezvăluiri privind candidatura la alegerile prezidențiale din 2019, unde a pierdut în turul al doilea în fața lui Klaus Iohannis. Dăncilă susține că se aștepta la un astfel de rezultat, deoarece nu ar fi primit sprijinul propriului partid. Urmărește aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Viorica Dăncilă: „Nu mi-a părut rău că am candidat la alegerile prezidențiale” Fostul prim-ministru PSD declară că în 2019 a candidat la prezidențiale cu gânduri bune pentru români și pentru țară, cu toate acestea, afirmă că s-a simțit trădată chiar de propriul partid. Dăncilă se declară mulțumită de rezultatul obținut, dat fiind faptul că spune ea, se ridicase o moțiune de cenzură împotriva ei, mulți dintre colegi nu au votat-o, iar partidul a ales să nu facă campanie electorală în mai multe județe din țară. „A fost o experiență, a fost cu gânduri bune pentru România, din păcate cu o atitudine neplăcută, ca să fiu elegantă, din partea colegilor de partid. Adică am fost trădată de propriul partid. Știam că se întâmplă asta. Știam de când a trecut moțiunea de cenzură, pentru că a trecut cu voturile membrilor de partid, chiar președintele Tineretului Social-Democrat a votat acea moțiune de cenzură. Și știam de atunci, dar a trebuit să merg înainte. Și uitați că, cu toate problemele și faptul că în multe județe nu s-a făcut campanie, lucru, de altfel, afirmat și de domnul Tudose, care a spus că și-a îndemnat colegii să nu meargă la vot, totuși am intrat în turul 2. Ceea ce, pe urmă, nu s-a întâmplat. Atunci aveam de ales între unitatea partidului și Viorica Dăncilă. Am preferat ca Viorica Dăncilă să piardă, dar partidul să meargă înainte. Nu mi-a părut rău că am candidat. Mi-a părut rău că nu s-a înțeles că Partidul Social-Democrat trebuie să-și schimbe atitudinea, pentru că de fiecare dată au fost trădări în jurul candidatului la prezidențiale. Și vedeți, noi am văzut oponenții în celelalte partide politice, de fapt, existau în propriul partid. În rest, îmi pare rău că au dărâmat guvernul. Acest lucru mă deranjează foarte mult, pentru că s-au făcut lucruri importante și sunt convinsă că, dacă aveam timpul necesar, încă un an, lucrurile mergeau într-o direcție foarte bună. Ce a urmat a fost tragic.” Viorica Dăncilă a vorbit și despre experiența sa ca prim-ministru, dar și despre criticile venite odată cu această funcție. Aceasta pune gafele din timpul mandatului pe seama lipsei de experiență în spațiul media, subliniind totodată că orice pas greșit îi era aspru taxat. „Era o responsabilitate foarte mare. Eu nu prea eram obișnuită cu camerele de luat vederi, cu această apariție în lumina reflectoarelor. În al treilea rând, știam că trebuie să pun în practică cât mai multe lucruri din programul de guvernare, pentru că, pe lângă faptul că eram judecată ca prim-ministru, eram prima femeie prim-ministru. Și poate de modul în care eu am acționat a depins și promovarea multor femei în politică. Și eu am greșit, recunosc. Dar nu am greșit niciodată față de România și de poporul român. A fost o presiune foarte mare și sub această presiune și cel mai abil jucător greșește. Presiunea publică, faptul că am văzut atacuri din toate părțile, au creat o presiune suplimentară și neobișnuită după 9 ani în care, la Bruxelles, era un alt mod de a privi lucrurile, de a te implica. Am venit aici și din prima zi au început niște atacuri care se refereau la vestimentație, la coafură. Adică mi s-a părut ireal, pentru că se uitau la lucruri de genul acesta și nu se uitau efectiv la ceea ce faci din postura de premier. Aia nu mai conta absolut deloc. Dar percepția a fost mai puternică decât realitatea și atunci a învins percepția.”

Cu industria la pământ, România a luat din nou poziția ghiocelul în fața Comisiei Europene. Germania, Franța, chiar și Bulgaria au luat poziții ferme. Doctorul inginer Petru Ianc face lumină

România a rămas din nou spectator în cadrul unui proces european esențial. În vreme ce alte state membre, precum Germania, Italia, sau chiar Bulgaria au trimis sugestii către Comisia Europeană privind protecția companiilor din propria industrie, România a preferat să rămână pasivă. Este vorba de crearea unui nou Regulament la nivel european, pentru ca jucătorii industriali europeni să fie protejați de prețurile mici cu care intră produsele din afara Uniunii Europene. În termeni practici, industriașii europeni trebuie să plătească taxe de decarbonizare sau certificate de emisii CO2, fapt care crește automat prețul produselor. Asemenea dureri de cap nu au însă producători din China, Turcia, Ucraina sau chiar Taiwan. În consecință, Comisia Europeană vrea să compenseze aceste costuri suplimentare pentru companiile locale. Problema e că România, invitată să trimită propuneri, nu a adoptat nicio poziție, explică, în exclusivitate pentru Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Care sunt motivele, dar și soluțiile? Comisia Europeană a supus votului țărilor membre propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Fondul Temporar de Decarbonizare. Fondul vizează decarbonizarea industrială, printr-un mecanism similar, Carbon Border Adjustment Mechanism. Practic, importatorii de oțel, aluminiu, fertilizanți sau chimicale din afara Uniunii Europene plătesc o taxă care reflectă diferența de emisii de dioxid de carbon între producția europeană și cea externă. Ce este Fondul Temporar de Decarbonizare și cum funcționează taxa CBAM Fondul Temporar de Decarbonizare este gândit ca un instrument de sprijin pentru industriile afectate de Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), mecanismul Uniunii Europene de ajustare a carbonului la frontieră care introduce costuri suplimentare pentru produsele cu amprentă mare de carbon. În teorie, fondul ar trebui să ajute companiile europene din industria europeană grea să facă față costurilor de decarbonizare însă, forma actuală a regulamentului, ridică semne de întrebare. „CBAM-ul este o taxă pusă de Comisia Europeană asupra importurilor din alte țări din afara Uniunii Europeane. Cum se aplică CBAM? Dacă o persoană, o companie din România sau din Uniunea Europeană vrea să importe din China sau din Turcia, din Vietnam sau din India, ea trebuie să anunțe țara membră că va importa, de exemplu, 100 de tone de oțel din China și va trebui să plătească în România o taxă care este echivalentul diferenței de emisii între tona de oțel din China și din Uniunea Europeană.” De ce am rămas un spectator pasiv în procesul european În cazul României, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au solicitat asociațiilor din industrie, într-un timp extrem de scurt, să ofere o poziție oficială cu privire la propuneri de regulament european cu impact major asupra industriei. România a ales să adopte o poziție pasivă și a transmis mai departe responsabilitatea către asociațiile din industria grea. Întrebat de Gândul de ce poziția României este una complet diferită de cea a Germaniei, Franței sau Bulgariei în acest context, Petru Ianc a apreciat că țara noastră nu are capacitatea să intervină eficient din cauza lipsei de specialiști pregătiți să susțină un punct de vedere solid. „România nu are specialiști, pe de o parte. Nu are specialiști care pot să evalueze rapid un document foarte important, extrem de important. Iar pentru evaluarea acestui document trebuie să ai o privire de ansamblu a economiei românești în contextul economiei europene. Documentul acesta are două, cel puțin două idei principale. O idee este că banii colectați din CBAM, de către fiecare țară, se vor gestiona de către Comisia Europeană. Deci, cu alte cuvinte, țările membre vor colecta banii și îi vor da Comisiei care îi va utiliza, o parte pentru fondul de decarbonizare, iar altă parte, așa cum se spune și în document, pentru problemele pe care Comisia va gândi că sunt oportune la momentul respectiv.” Decarbonizare prin faliment: România a redus emisiile de CO2 prin închiderea fabricilor România se află într-o poziție atipică în dezbaterea cu privire la decarbonizarea industrială europeană. Potrivit lui Petru Ianc, țara noastră este deja „decarbonizată”, dar nu prin investiții și modernizare, ci prin închiderea marilor unități industriale. Spre deosebire de alte state membre UE, care au investit masiv în modernizarea marilor platforme industriale pentru a reduce emisiile de CO₂, România și-a redus amprenta de carbon prin închiderea capacităților productive. „România este o țară care s-a decarbonizat prin închiderea unităților. Germania, Franța și celelalte țări vest-europene s-au „decarbonizat” prin proiecte și investiții în companiile producătoare de CO2. Mă refer la siderurgia pe minereu și cărbune, la industria îngrășămintelor, la industria chimică în general și la industria cimentului, unde decarbonizarea este atipică: nu se face prin schimbarea tehnologiei de bază, ci prin captare, transport și stocare a CO2-ului. În România, însă, decarbonizarea s-a produs prin închiderea SIDEX-ului. În ansamblul siderurgiei, SIDEX avea tehnologie pe minereu și cărbune, cu furnale, convertizoare și tot lanțul până la produsul finit.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Fără industrie, România rămâne un simplu sponsor al fondului de decarbonizare Concluzia pentru economia românească este una extrem de dură, susține Petru Ianc. România va contribui financiar la fondul de decarbonizare, dar nu va beneficia de proiecte proprii pentru că marile capacități industriale au pus deja lacătul la porți. Astfel, sectoarele rămase active precum șantierele navale, vor suporta costuri suplimentare fie prin achiziția de materie primă mai scumpă din Uniunea Europeană, fie prin plata unor suprataxe pentru importuri din afara spațiului comunitar. „România nu va avea proiecte la acest fond de decarbonizare. Decarbonizarea s-a întâmplat în România prin închiderea unităților deci noi vom contribui cu bani, fără să avem proiecte din care să beneficiem și de CO2. Pe de altă parte, România, prin faptul că nu mai are industrie va constrânge toate șantirele navale, de la Mangalia, Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, să cumpere tablă din altă parte. Vor trebui să cumpere tablă din Uniunea Europeană, sau, dacă apelează la importuri ieftine, China, India, Turcia, Vietnam, vor trebui să plătească suprataxa, CBAM-ul, pe care utilizatorii din România, șantierul naval îl va plăti în România, iar banii, deci un cost suplimentar pentru industriașul român, iar banii se vor duce la Comisia Europeană. România

Independența energetică a României, o utopie?

Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei, a declarat foarte recent că România ar putea deveni independentă energetic la orizontul anului 2028. Oficialul nu s-a lăsat descurajat de faptul că românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa și a avansat acest scenariu pozitiv. Însă, cât de plauzibil este anul 2028 pentru a atinge această bornă majoră? În ultima analiză din viața sa, oferită în exclusivitate pentru Gândul, renumitul economist Mircea Coșea a explicat de ce acest concept este aproape imposibil pentru realitatea economică a țării noastre. Un alt specialist cunoscut, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, avertizează că nici măcar peste două decenii nu putem spera în mod realist  la acest deziderat de independență energetică. Acum o săptămână, ministrul Energiei declara că România va deveni până în 2028 „o țară independentă energetic”. Potrivit ministrului, România se va transforma până în anul 2028 „din importator net de energie într-o țară independentă din punct de vedere energetic”, mai ales că în câțiva ani portofoliul energetic al țării noastre va beneficia și de începerea extracțiilor la mega-proiectul Neptun Deep, dar și de investițiile recente, din mandatul său, în capacități în stocare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan Ivan a mai informat că, în momentul atingerii pragului de independență, reușita se va transpune și în facturile românilor. ”Înseamnă că noi vom ajunge, și asta este a doua țintă pe lângă independența energetică, ca prețul final la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene”. Mircea Coșea: Independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative din balanța energetică Într-o intervenție pentru Gândul, regretatul profesor universitar de economie explica, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, de la finalul lui 2025, de ce România nu poate spera la câștigarea statutului de țară independentă energetic. În primul rând, este nevoie de o abilitate de anticipare a viitorului, de viziune și de o combinație, un mix inspirat de mai multe tipuri de energie. Mircea Coșea considera că nici pe termen mediu, de 5-10 ani, România nu s-ar apropia de această dorință de independentă. Mircea Coșea ”Este un ideal, în sens de utopie, pentru că independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative care au loc în balanța energetică. Deci nu te poți baza doar pe anumite surse de energie. E nevoie să tot schimbi, să te adaptezi, să investești, să te orientezi în legătură cu ceea ce înseamnă tranziția la o altă formă de energie, la ceea ce înseamnă posibilitățile ca, de această dată, să preîntâmpinăm anumite elemente care țin de schimbările rapide ale climei. Nici într-un orizont de timp să zicem mediu, peste 5 ani, 10 ani… ”, argumenta Coșea.  Reconfigurarea noii ordini economice mondiale va avea și ea un rol Pe de altă parte, reputatul analist invoca și posibile schimbări de paradigmă în economia globală, ceea ce implică repoziționări și un factor de hazard care poate schimba totul pentru țări din eșalonul doi cum este România. S-ar putea să fie schimbări foarte importante în viitoarea etapă, schimbări la care nici nu așteptăm, schimbări masive de paradigmă a modelului global de dezvoltare, în care lucrurile pot să se schimbe atât de radical încât să apară alt raport de forță dintre principalii actori economici. Unii să-și piardă importanța, alții să revină în actualitate, alții să devină eroii zilnici, aici mă gândesc la India. Toate aceste schimbări, cu evoluții la nivelul BRICS, pot să aducă ceva care să schimbe cu totul și cu totul ceea ce noi credem azi că e încă valabil. Și în acele condiții s-ar putea să creeze și niște premise pentru practica acestui proiect, dar nu ca toate să vedem dacă aceste schimbări vor avea loc și când vor avea loc.  România nu și-a clarificat încă poziția finanțării de război și a dezvoltării Nu în ultimul rând, regretatul expert menționa că țara noastră este blocată de guvernanți și de deciziile politice arbitrare, de cheltuielile excesive din bani publici, cum ar fi pentru Ucraina, deci nu ne putem aștepta prea curând să plusăm din moment ce România decade din toate punctele de vedere. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare ”Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole. Noi nu știm nici măcar ce necesar energetic avem.  România este o țară nesigură, o țară prea apropiată de o zonă de război, care nici nu și-a clarificat încă poziția finanțării în interior în raport cu cheltuielile de război și cheltuielile de dezvoltare”, declara regretatul economist, în exclusivitate pentru Gândul. Dumitru Chisăliță: ”Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă” La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță (foto jos), atrage atenția că avem de-a face cu unul dintre cele mai abuzate concepte din discursul public. Expertul consideră că problema României privind energia scumpă nu a fost tratată pornind de la cauze, ci au fost vizate doar efectele și explică cum putem evalua foarte precis acest termen mult folosit în declarațiile publice. ”Un stat poate produce mai mult decât consumă într-un an. Însă dacă, într-o săptămână de iarnă severă, este obligat să importe pentru a evita întreruperi, acel stat nu este independent — este doar confortabil într-un an normal. Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă. Înseamnă să ai suficientă producție, stocare și capacitate de transport/distribuție, indiferent de temperatură, context geopolitic sau volatilitate a pieței, să poată alimenta economia populației fără a depinde de decizia sau disponibilitatea altcuiva”. O abordare incorectă și falsă Independența energetică este prezentată ca o medalie statistică, dacă, pe total an, produc mai mult decât consumi, ești independent. Dacă exporturile depășesc importurile, ești independent. Dacă ai excedent într-un sector, ești independent. Această abordare este incorectă. Este greșită. Este falsă. Energia nu se consumă anual, pe medie. Se consumă în fiecare secundă. În vârf de iarnă. În criză geopolitică. În momente în

Trump ripostează și mai dur: Tarifele globale sunt crescute la 15% după decizia Curții Supreme

Donald Trump vrea să demonstreze că nu cedează și ripostează dur:  a anunțat că va crește noua taxă vamală globală de la 10% la 15%, la o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite i-a anulat planul său economic. Pe 2 aprilie 2025, de „Ziua Eliberării”, președintele declarase război comercial global pentru a forța refacerea acordurilor comerciale bilaterale cu China, Taiwan, Vietnam, India,Thailanda, Elveția, Iran, UE, Japonia și alte țări. După decizia Curții Supreme, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974. Președintele SUA poate stabili restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, scrie FT. Trump a scris pe Truth Social: „Pe baza unei analize temeinice, detaliate și complete a deciziei ridicole, prost redactate și extrem de antiamericane privind tarifele vamale, emisă ieri, după MULTE luni de deliberări, de Curtea Supremă a Statelor Unite, vă rog să considerați această declarație ca reprezentând faptul că eu, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, voi majora, cu efect imediat, tariful vamal mondial de 10% aplicat țărilor, multe dintre acestea «jefuind» Statele Unite timp de decenii, fără represalii (până la venirea mea!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%. În următoarele câteva luni, administrația Trump va stabili și va emite noile tarife legale, care vor continua procesul nostru extraordinar de succes de a face America din nou măreață – MAI MĂREAȚĂ CA NICIODATĂ!!!”.  Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat

România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%

Producția de gaze naturale a României a scăzut cu 0,9% în 2025, echivalentul a 67.600 tep sub nivelul anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În paralel, țara noastră a devenit lider la importurile de gaze naturale, care au crescut cu 75% față de 2024. Deși România importă mai mult decât exportă, prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sunt optimiste și indică o creștere a producției interne și o reducere a importurilor până în 2027. Datele publicate de INS arată că producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 7,503 milioane tone de petrol în 2025, cu 0,9% mai puțin decât în 2024. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,368 milioane tep față de 2024, până la aproximativ 3,2 milioane tep. Este important de menționat faptul că datele INS se referă la producția efectivă din 2025, în timp ce datele CNSP estimează evoluția producției și importurilor pentru perioada 2025–2027. CNSP spune că producția va crește până în 2027, iar importurile vor scădea De asemenea, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că producția de gaze naturale a României ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima prognoză publicată de CNSP, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep, pentru 2026 una de 7,907 milioane tep și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep. Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză În ceea ce privește importurile de gaze, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, de -6%, în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar cu o menținere a tranzitului către piețele externe. CNSP estima, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). România importă gaze naturale deși depozitele sunt pline Chiar dacă prognoza CNSP indică o reducere a importurilor în următorii ani, România a importat masiv în 2025.  Deși țara noastră are în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană, într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Capacitatea maximă de extracție a gazelor din depozite este de 30-32 milioane de metri cubi pe zi, dar aceasta poate fi atinsă doar la începutul sezonului rece, la începutul lunii decembrie, atunci când depozitele sunt pline. Sursa foto: Mediafax foto De asemenea, capacitatea de extracție scade pe măsură ce din depozite încep să fie scoase și, pe lângă motivele tehnice, există motive comerciale legate de costuri. Furnizorii de gaze naturale decid dacă aduc gaze din import dacă acestea sunt mai ieftine decât cele produse intern.  Ministrul Energiei: România are suficiente gaze pentru sezonul rece Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins zvonurile potrivit cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze din cauza ajutorului acordat Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, Ivan a precizat că „folosim gazele naturale ale altor state pentru a-i ajuta pe vecinii noștri” și susține că în acest fel „companiile românești fac profituri”. „România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 milioane m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul Riscă România să intre în colaps energetic? În cea mai grea iarnă din ultimii 5 ani, țara noastră a importat 12,6 milioane de metri cubi de gaze. Facturi cu 30% mai mari în ianuarie

Din cauza zăpezii din ultimele zile, mai multe baloane de tenis din București s-au prăbușit. Imagini exclusive cu terenurile puse la pământ

Mai multe baloane de tenis, din București, s-au prăbușit din cauza zăpezilor din ultimele zile. În imaginile intrate în posesia Gândul se vede cum structurile au cedat. Așa arată în interior unul dintre baloanele căzute Baloanele presostatice arată ca și cum ar fi făcut implozie. Acumulări mari de zăpadă au creat niste burți uriașe de zăpadă care ar fi putut strivi pe oricine s-ar fi aflat pe teren în acele momente. Baloanele arată de parcă au făcut implozie Structura construcțiilor a cedat sub greutatea zăpezii, astfel că terenurile, unele dintre ele dotate inclusiv cu nocturnă, sunt acum inutilizabile. Potrivit surselor Gândul, la nivelul Capitalei este vorba de mai mult de 10 astfel de terenuri distruse. Doar o minune a făcut ca nimeni să nu fie rănit Mai precis, în zona Tei au căzut 2 baloane de acest tip, la baza Dinamo alte 3, iar la Centrul Național de Tenis încă 2. Și în alte baze celebre din Capitală s-a petrecut același fenomen, potrivit surselor citate. Baloanele presostatice au o structură gonflabilă care acoperă terenurile de sport, protejându-le astfel de condițiile meteo și permitând utilizarea lor pe tot parcursul anului. Baloanele sunt realizate din materiale rezistente și se umflă pentru a crea un acoperiș sigur și stabil. Baloanele s-au făcut una cu pământul Numai că uriașele cantități de zăpadă căzute în ultimele zile le-au fost fatale, în ciuda materialelor flexibile din care sunt construite. Din fericire, toate incidentele s-au petrecut pe timp de noapte, astfel încît nu au existat victime. Baloanele presostatice reprezintă o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, rapidă și ușor de instalat, comparativ cu alte tipuri de acoperișuri, potrivit site-urilor de specialitate care le instalează, dar care și-au dovedit limitele în acest caz.

Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat

Donald Trump a impus noi tarife globale cu 10% crescute după ce Curtea Supremă a SUA a anulat toate tarifele impuse de la „Ziua Eliberării” din 2 aprilie 2025. Președintele american a considerat decizia Curții Supreme „dezamăgitoare” și a acuzat membrii Curții că sunt „influențați de interese străine”. 130 de miliarde de dolari. Ar putea fi banii rambursați? Potrivit rapoartelor, guvernul SUA a colectat 130 de miliarde de dolari de la companiile americane care importă produse străine, arată BBC. Președintele a declarat reporterilor că se așteaptă ca rambursările să fie blocate în litigii timp de mai mulți ani. La fel a estimat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit experților, rambursările vor fi acordate companiilor mai mari. Companiile mai mici nu au resurse necesare pentru a parcurge numeroase etape ale procedurii de solicitare a banilor, deși Alex Jacquez, șeful departamentului de politici și avocatură al grupului Groundwork Collective, a anunțat că deja s-au înregistrat 1.000 de solicitări de la întreprinderi care au solicitat rambursarea tarifelor încă dinainte de pronunțarea deciziie Curții Supreme. Și în plin an electoral, JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois (democrat), a solicitat Casei Albe să emită câte un cec de rambursare în valoare de 1.700 de dolari pentru fiecare gospodărie americană care a fost afectată de „tarifele ilegale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump anunță tarife vamale globale de 10%, după ce Curtea Supremă a blocat o parte din tarifele anterioare. Decizia intră în vigoare din 24 februarie

Povestea fascinantă a cavalerului care a urcat 1.500 de trepte, în armură, ca să fie aproape de Vlad Țepeș

În decembrie 2025 se stingea din viaţă generalul Radu Theodoru, bănuit de DIICOT că intenţiona să răstoarne ordinea constituţională. Avea 101 ani. A fost înmormântat la Mănăstirea Comana. La căpătâiul defunctului a venit multă lume ca să-şi ia rămas bun. Un cavaler în armură s-a remarcat din mulţime. Doar câţiva ştiau cine e. Opinia publică a emis câteva păreri despre insolita apariţie în cortegiul de înmormântare. Ba că a confundat circul cu înmormântarea, ba că s-a rătăcit în timp în drum spre vreo bătălie. Puţin mai târziu, Gândul a aflat cine era misteriosul personaj. Emanoil Miron este pasionat de perioada evului mediu şi de luptele cavalerilor. Acesta a povestit, pentru Gândul, cum a ajuns să-l cunoască pe generalul Theodoru şi de ce a apărut la înmormântarea acestuia îmbrăcat în armură. „Pe dânsul l-am cunoscut exact la un eveniment istoric, tot la Comana. Am venit și din pasiunea mea pentru perioada lui Vlad Ţepeş și pentru Vlad Țepeș în sine. Pe numele lui adevărat Vlad Basarab al III-lea. Am venit la Ziua Eroilor și am venit îmbrăcat exact pe vremea lui Vlad Ţepeş sau cât am putut să aduc acea perioadă în mijlocul oamenilor, în special pentru copii. Sfânta Mănăstire Comana este ctitoria lui Vlad Ţepeş. Și eu voiam foarte mult să ajung acolo. Așa l-am cunoscut pe domnul general, am fost invitat ulterior la alte manifestări istorice pe care dânsul le-a organizat acolo. Când dânsul a decedat, am zis că ultima întâlnire a mea cu dânsul să fie tot în armură, așa cum ne-am cunoscut noi”, povesteşte cavalerul. Când l-a cunoscut pe general, a mai aflat şi că Radu Theodoru este şi autorul unor cărţi-benzi desenate pe care Emanoil Miron le citea când era copil. „E o carte despre daci și romani. Sunt benzi desenate exact cum erau cărțile pe care se numea „Strămoșii”. Că erau trei cărți. Eu mai am numai una singură, era una neagră, una albastră și am pe cea neagră am care avea un prin plan exactă perioada războaielor dacice 101-102, 105-106 și n-am știut. Discutând cu dânsul și vorbind, el mi-a zis: «am scris și pentru copii». N-am știut ce a scris pentru copii strămoșii și atunci mi s-a aprins în cap imaginea coperții. Zic: «o am în pod ». Î M-am dus și am căutat-o și am găsit-o și într-adevăr sus scrie: Radu Theodoru”, mai spune acesta, pentru Gândul. Din dragoste pentru Ţepeş, Emanoil Miron a urcat cele 1.500 de trepte de la Cetatea Poienari cu armura pe el. Spune că a întâlnit pe cărare câţiva turişti care l-au privit suprinşi şi înfricoşaţi şi nu ştiau dacă sunt martorii unui fenomen de călătorie în timp sau privirea le joacă feste. Mai ales că, povesteşte cavalerul nostru, i-a şi întrebat în glumă, când le-a văzut privirile speriate: „În ce an suntem?” „Când am ajuns sus eram mort. Mort de oboseală, Dar a fost o satisfacție pentru mine că am reușit să urc a am cred câteva poze. Nu aveam armura completă atunci nu aveam platoşă și aveam doar cămașa de zale, un coif, protecție de antebrațe, spada, scutul dar erau de ajuns, deci era de ajuns, tot aveau 30 de kilograme.  Am vrut să ajung acolo să văd cum se urcau, pentru că cetatea Poenari, din câte am citit, n-a putut fi cucerită niciodată datorită poziției care era”, povesteşte acum zâmbind, când îşi aminteşte experienţa. Cândva, Emanoil Miron a fost grănicer. Acolo a învăţat să călărească şi de atunci a început şi pasiunea pentru tras cu arcul. Spune că şi-a cumpărat un arc mongol pe  care-l foloseşte la diverse competiţii. Arcul şi calul l-au purtat pe cavalerul nostru până în China şi chiar în Tibet. Ulterior, acesta s-a angajat la „mascaţi” şi de acolo a plecat să muncească în Suedia, alături de un prieten, la plantat de copaci în zona Cercului Polar şi cu Aurora Boreală deasupra capului. O frumuseţe care pentru mulţi oameni este un eveniment, dar pentru fostul grănicer a devenit o obişnuinţă. Când vine în ţară, face şi voluntariat în cadrul unor ONG-uri din Galaţi care fac cunoştinţă tinerilor cu istoria românilor şi în special cu armele de luptă medievale şi alături de care participă la concursuri, în lume. Iar când este frumos afară, scot iurta(n.r cort mongol) în parcul din Galaţi şi îi învaţă pe copii să tragă cu arcul istoric RECOMANDAREA AUTORULUI: Dezvăluiri-bombă ale generalului Radu Theodoru, suspectat de TRĂDARE. „Domnul Georgescu a avut un program foarte clar antisistem și îl privește!” Cine este Radu Theodoru, generalul în rezervă, vizat de DIICOT. Lăudat de RUSIA, neagă Holocaustul: „Hitler e o invenție a evreilor” A murit Radu Theodoru, generalul bănuit că voia să răstoarne ordinea constituțională cu Horațiu Potra. Avea 101 ani. Unde va fi înmormântat Celebrul Dracula continuă să producă bani, inclusiv pentru marii creatori de modă. Cât costă noua geantă Dior, inspirată din legenda lui Vlad Ţepeş

Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. Investitorii nu mai cumpără acțiuni la reducere

Investitorii sunt tot mai prudenți după ce noile tehnologii de Inteligență Artificială au provocat scăderi puternice pe burse. Deși prețurile multor acțiuni au coborât semnificativ, mulți preferă să stea deoparte, în loc să profite „de reduceri”.  Sursa foto: Envato În mod normal, când acțiunile scad brusc, investitorii cumpără și mizează pe o revenire. Acum însă, situația este diferită. Apariția unor instrumente AI tot mai avansate a creat temeri că anumite domenii ar putea fi afectate serios sau chiar transformate radical. Printre sectoarele lovite se numără transportul rutier, imobiliarele, administrarea averii și asigurările. Unele companii au pierdut într-o singură săptămână între 10% și 16% din valoarea de piață. Indicele Nasdaq a scăzut cu peste 2% în această săptămână, iar S&P 500 cu 1,4%. Însă în spatele acestor cifre moderate se ascund căderi mult mai abrupte ale unor companii importante. Temerile au fost amplificate după ce mai multe firme mici au anunțat soluții AI care ar putea înlocui munca umană sau ar putea reduce drastic costurile. De exemplu, o companie americană a susținut că platforma sa de Inteligență Artificială poate crește volumele de transport cu 400%, fără angajați suplimentari. Anunțul a șters miliarde de dolari din valoarea unor giganți din logistică într-o singură zi. Sursa foto: Envato Și sectorul administrării averii a fost afectat, după lansarea unor instrumente AI care pot automatiza planificarea financiară și fiscală. Investitorii se tem că multe modele de business tradiționale ar putea deveni rapid depășite. „Lumea se schimbă foarte, foarte repede”, a declarat un manager de portofoliu. Acesta spune cum tehnologia AI de astăzi este mult mai puternică decât cea de acum câteva luni, iar ceea ce pare sigur acum s-ar putea dovedi vulnerabil în viitor. Pe scurt, investitorii nu știu încă cine va câștiga și cine va pierde din revoluția AI. De aceea, preferă să evite riscurile și să aștepte mai multă claritate. Totuși, nu toți sunt pesimiști. Unii administratori de fonduri consideră că piața reacționează exagerat și că au apărut oportunități bune de cumpărare. Un lucru este cert însă – Inteligența Artificială nu mai este doar un trend tehnologic, ci a devenit un factor care mișcă bursele și schimbă regulile jocului în economie. AUTORUL RECOMANDĂ: Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii

Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial

Un raport oficial al Curții de Conturi aruncă în aer imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri lipsă din contabilitate și plăți nejustificate de ordinul milioanelor de lei, toate în perioada în care administrația era condusă de Ilie Bolojan. Administrația din Bihor a fost invocată, ani la rând, ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, tăieri de costuri, reorganizări și disciplină bugetară. Și același model este astăzi argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, doar că auditul oficial spune altceva: situațiile financiare nu prezintă realitatea. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă formă de concluzie pe care o poate primi o instituție publică. Iar o opinie contrară nu e o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar spune: „din ce am verificat, bilanțul nu reflectă corect realitatea”. Marea gaură de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din patrimoniu În cazul de față, baza „greutății” vine în primul rând din două erori mari de patrimoniu (active) și una de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună înseamnă circa 33,73 milioane lei, notează stiripesurse.ro. Curtea constată o supraevaluare a activelor necurente în 2024 pentru că nu s-a înregistrat ieșirea din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea. Cifra este uriașă: 17.867.052 lei (în concret, un imobil apare în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), deși, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele aferente campusului au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea și s-a făcut protocol de predare-primire. Pe înțelesul tuturor: „am dat bunul, dar în acte încă îl ținem la noi”. Iar asta umflă artificial bilanțul. Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Drumuri/terenuri: 14,48 milioane lei care există, dar nu apar în evidențe A doua eroare mare este oglinda primei: subevaluare a activelor necurente, pentru că nu au fost înregistrate în contabilitate și inventar terenuri din domeniul public preluate pentru drumuri județene/proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.). Valoarea erorii: 14.484.633,12 lei, pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Altfel spus… „terenurile au intrat, dar nu există în contabilitate”. Aici, concluzia economică este simplă: în același bilanț sunt și „bunuri plecate, dar încă în acte”, și „bunuri intrate dar lipsă din acte”. A treia piesă mare: Muzeul Țării Crișurilor și denominarea patrimoniului cultural Raportul mai cuprinde o problemă semnificativă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), plus aplicarea necorespunzătoare a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005. Eroarea cuantificată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale). Mai târziu, raportul notează separat că Muzeul nu a făcut reevaluarea bunurilor culturale mobile, dar acolo „valoarea erorii nu a fost cuantificată”. Mai exact, patrimoniul cultural există, dar valoarea lui în evidențe nu este gestionată corect, iar acest fapt afectează atât contabilitatea, cât și imaginea reală a patrimoniului public. Zona „care doare în deficit”: plăți nelegale, supraplăți, ajustări greșite Și dacă partea de mai sus reprezintă  „imagine și control patrimonial”, mai departe auditul arată și „buba” pe care o simte orice contribuabil: bani plătiți în plus sau greșit. Între constatările cuantificate din raport (punctele 4–17), rezultă un total al erorilor cuantificate de aproximativ 2,07 milioane lei. Aici găsim plăți nelegale/supraplăți, accesorii, decontări greșite, lucrări neexecutate decontate etc. Dar nu toate aceste sume sunt „gaură definitivă”. Unele sunt tratate ca prejudicii de recuperat/regularizat, dar economic vorbim de același lucru: presiune pe buget și control intern slab. Provizioane pe litigii ținute „din inerție”: 707.411 lei Curtea de Conturi precizează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate la data bilanțului în funcție de sentințe definitive, ceea ce a dus la supraevaluarea datoriilor necurente. Valoarea acestei erori? 707.411 lei. Așadar, în bilanț apare o datorie probabilă mai mare decât ar fi trebuit, pentru că nu s-a actualizat situația juridică. Asta nu e „pierdere de cash” imediată ca o plată, dar e un semn clasic de management financiar rigid și raportare care nu urmărește realitatea la zi. Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalierea 45.000 + 5.000) Raportul mai notează nerespectarea tratamentului fiscal privind o asociere fără personalitate juridică, cu o valoare a erorii de 50.000 lei (în audit apar explicit și componentele de 45.000 lei și 5.000 lei). Aici miza economică e simplă: când fiscalitatea și forma juridică nu sunt tratate corect, riști regularizări, accesorii, litigii, blocaje. Ajustare greșită de plăți la un drum județean: 84.280 lei La obiectivul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea constată aplicarea unui coeficient de ajustare incorect, contrar contractului. Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei plăți nelegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea entității. Deci nu discutăm despre „s-a asfaltat sau nu s-a asfaltat”, ci despre formula de actualizare/decontare aplicată greșit. Genul de eroare care, repetată pe multe contracte, umflă cheltuielile fără să crească lucrarea, mai scrie sursa citată. Plăți nelegale/în plus pe lucrări și dotări: de la zeci de mii la sute de mii Raportul are mai multe puncte care, în esență, repetă același tipar economic: „s-a acceptat la plată mai mult decât era real datorat” ori „s-au decontat cantități neexecutate/neconforme”. Câteva valori-cheie exact cum apar în raport: Într-un caz, o valoare a erorii de 172.632 lei (în același punct sunt menționate 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, Curtea vede diferențe între documentația tehnică, realitate și decontare. În alt caz, 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei). Un alt punct major: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Asta deja e sumă care, într-o logică de „austeritate”, e fix genul de „scurgere” care nu produce servicii mai bune, ci doar costuri. Mai apar: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei + 1.798 lei), plus alte constatări de ordinul zecilor de mii. „Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan Atunci când un lider spune „statul e