Dan Dungaciu: Niciun guvern nu e suficient de moral ca să ne spună cum să gândim

În cadrul unei ediții transmise live de, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a comentat tema dezinformării și felul în care este formulată această problemă în sondaje și dezbateri publice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești” Profesorul a explicat că procentul celor care consideră dezinformarea un pericol depinde de modul în care este formulată întrebarea. El spune că noțiunea de „dezinformare” este interpretabilă și diferă în funcție de perspectiva ideologică. În opinia sa, filosofia politică americană respinge ideea ca statul să decidă ce este adevărat. „Iar în ceea ce privește 22% care spun că dezinformare este un mare pericol… Acolo să știți că întrebarea e așa pusă, în așa fel probabil încât interpretarea să fie cea pe care ți-o dorești. Și eu pot să spun 22% este dezinformare. Pentru că eu mă gândesc la alt tip de mesaj. Deci eu când spun mesajele mainstream media într-o mare măsură sunt dezinformare, intru acolo. Când altcineva spune: mesajele suveranștilor sunt dezinformare, tot acolo intră. (…) Pentru că ce spun americanii și așa i-au învățat părinții fondatori, niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești. Asta e gândirea americană. Lăsați. Cine sunt aia care sunt la guvern până la urmă? Vreți să îi scuturăm puțin pe ăștia care sunt în guvernul României? Cine sunt ei, domnule? Stați un pic că au două clase mai mult ca trenul. Ei nu au dreptul să ne spună ce să gândim. Și filozofia americană este: lasă omul să gândească, are dreptul să greșească. Pentru că nu există om perfect, pentru că toți suntem, după păcat, suntem oameni care am căzut.”, afirmă Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.
Cea mai mare bancă din lume vrea să fie bancherul Consiliului Păcii. Câte miliarde ar urma să gestioneze banca

JPMorgan poartă discuții cu administrația Trump pentru a oferi servicii bancare „Consiliului pentru Pace”, creat de președintele Donald Trump, potrivit Financial Times. Negocierile au loc pe fondul unor relații tensionate între administrația Trump și JPMorgan din cauza unui proces intentat de președintele SUA în decembrie împotriva băncii și a CEO-ului acesteia, Jamie Dimon. Banca americană a refuzat să comenteze o posibilă interacțiune cu noua structură înființată de Donald Trump, dar sursele Financial Times au declarat că JPMorgan discută despre furnizarea de servicii precum efectuarea de plăți către și din partea Consiliului. Totuși, discuțiile între JPMorgan și administrația Trump au loc în ciuda relațiilor tensionate. Luna trecută, președintele Statelor Unite a intentat un proces împotriva băncii și a directorului său executiv, Jamie Dimon pe motiv că creditorul i-a închis conturile bancare personale din motive politice. Un reprezentant al administrației Trump a refuzat să vorbească despre posibilele discuții cu JPMorgan și a transmis că „nu are nimic de anunțat pentru moment”. Acesta a adăugat că autoritățile analizează toate opțiunile care vor ajuta la furnizarea de asistență cât mai eficientă în Gaza. Donald Trump inaugurează „Consiliul pentru Pace” la Washington Președintele Trump găzduiește astăzi la Washington prima reuniune oficială a „Consiliului pentru Pace”, un organism internațional creat pentru a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza și, potențial, alte conflicte de pe mapamond. Casa Albă a emis invitați pentru 50 de țări să se alăture consiliului pentru pace, însă doar 35 de lideri și-au manifestat interesul și doar 26 de țări s-au alăturat oficial cartei fondatoare și au fost desemnate drept membri fondatori. Întâlnirea de astăzi este programată să înceapă la ora 17:00 la Institutul pentru Pace al Statelor Unite, redenumit recent de către administrația de la Washington în „Institutul Donald J. Trump pentru Pace”. Sunt așteptați peste 20 de lideri ai statelor membre și observatori, printre care se numără și președintele României, Nicușor Dan. Principalul punct de interes pe ordinea de zi a reuniunii de astăzi este adoptarea unui plan de reconstrucție pentru Fâșia Gaza. Se așteaptă ca Donald Trump să anunțe investiții de aproximativ 5 miliarde de dolari din partea statelor membre „pentru eforturi umanitare și de reconstrucție a Gazei”. Deși investiția inițială este de 5 miliarde de dolari iar statele fondatoare ar urma să plătească 1 miliard de euro anual pentru a face parte din „Consilul pentru Pace”, reconstrucția Gazei ar urma să coste 70 de miliarde de dolari, estimează Națiunile Unite și Banca Mondială. RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump inaugurează „Consiliul pentru Pace” la Washington. Care este agenda și programul reuniunii la care Nicușor Dan merge ca observator Donald Trump anunță prima investiție pentru reconstrucția Fâșiei Gaza. Țările din „Consiliul pentru Pace” vor aloca peste 5 miliarde de dolari
Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro

Rothschild & Co, celebra bancă franceză fondată la începutul secolului XIX de către Nathan Mayer Rothschild, este cea care a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către grupul Pavăl Holding, tranzacție estimată la 823 de milioane de euro. Aceeași bancă a fost angajată în trecut de Digi pentru a consilia o posibilă listare a companiei pe bursa din Spania. Pavăl Holding a fost asistată în demersurile pentru achiziția Carrefour de către societatea de avocatură KPMG Legal – Toncescu și Asociații, împreună cu echipele KPMG și Rothschild & Co pentru achiziționarea celor aproape 500 de supermarketuri Carrefour din România. Karina Pavăl, vicepreședintele Pavăl Holding a menționat că le mulțumește tuturor pentru profesionalismul și dedicarea demonstrate pe tot parcursul procesului. De asemenea, Alexandru Ioan Rus, Country Advisor la Rothschild & Co, a transmis prin intermediul unei postării pe LinkedIn că piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare „interesantă”. „Suntem onorați că am oferit consultanță pentru Pavăl Holding cu privire la achiziţia Carrefour România. Piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare interesantă, iar faptul că Dedeman îşi duce povestea de succes remarcabilă la nivelul următor este cu adevărat inspiraţional. Urmează o provocare interesantă — şi, sperăm, foarte recompensatoare.” Rothschild & Co este unul dintre cele mai mari grupuri independente de servicii financiare din lume, controlat de familia Rothschild. Compania operează în peste 40 de țări și oferă consultanță pentru fuziuni și achziții, strategie și finanțare pentru guverne și corporații mari, gestionează activele familiilor înstărite și ale antreprenorilor și oferă soluții pentru instituții și distribuitori de fonduri. Carrefour a anunțat vânzarea operațiunilor din România pe baza unei valori de 823 milioane de euro a companiei În urmă cu o săptămână gigantul francez Carrefour și-a anunțat ieșirea de pe piața din România și a transmis că toate magazinele vor fi preluate de frații Pavăl, patronii Dedeman. De asemenea, Gândul a scris în noiembrie 2025 că frații Dragoș și Adrian Pavăl se află pe listele investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour. Pe lista de ofertanți se aflau și Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. „Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, a transmis grupul francez. RECOMANDAREA AUTORULUI: Carrefour anunță oficial că pleacă din România. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără cu 823 de milioane de euro toate magazinele Cine sunt cei doi frații care vor cumpăra Carrefour. Proprietarii Dedeman sunt în topul celor mai bogați români, potrivit Forbes
Nicușor Dan a publicat o poză oficială cu Donald Trump, de fapt o captură foto a ecranului unui televizor care transmite live evenimentul

Președintele României, Nicușor Dan, a publicat o poză „oficială” în care este surprins în timp ce dă mâna cu președintele Donald Trump. Fotografia este de fapt o captură foto a ecranului unui televizor care transmite live Consiliul Păcii desfășurat la Washington. Administrația Prezidențială a publicat pe contul oficial al președintelui României, chiar în timpul discursului lui Donald Trump, o fotografie cu Donald Trump care este de fapt o captură foto a ecranului unui televizor care transmite evenimentul, nu o fotografie oficială. Pe lângă poza cu liderul de la Casa Albă, Nicușor Dan a scris simplu hastag-ul „boardofpeace”. Știre în curs de actualizare RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan s-a văzut cu președintele Donald Trump înainte de începerea Consiliului Păcii. Nicușor Dan a primit o șapcă roșie Prima imagine cu Nicușor Dan și Trump la Consiliul Păcii. Președintele SUA: „Pacea este foarte dificilă, dar o vom obține / Vrem să salvăm vieți, indiferent de cost”
Nazare îl contrazice pe Câciu: Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, îl contrazice pe Adrian Câciu, fostul ministrul PSD al Finanțelor și spune că România se împrumută la o dobândă mult mai mică decât cea de acum 2 ani. Nazare a subliniat că aplicarea consecventă a reformelor se va reflecta și în bugetul României prin cheltuielile mai mici cu dobânzile pe termen lung. Adrian Câciu a criticat într-o postare pe Facebook faptul că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Alexandru Nazare a raspuns tot prin intermediul unei postări în care îl contrazice pe fostul ministru de Finanțe și susține că obligațiunile României s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului, după decizia de miercuri a CCR. „Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului.” De asemenea, Alexandru Nazare a subliniat că România se împrumută la dobânzi care au coborât spre nivelul de 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Referitor la scăderea dobânzilor la credite, ministrul Finanțelor a spus că aceasta va veni treptat. În plus, oficialul a transmis că în viitor cheltuielile cu dobânzile pe termen lung vor fi mai mici și că vor exista mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. „Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc” România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
Leu peste leu. Cum au ajuns covrigăriile reginele afacerilor din România. Care este topul simigeriilor și unde se află Luca și Petru

Profiturile cumulate ale companiilor din producția de panificație și patiserie au crescut de aproape 11 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 4,7 ori, iar numărul de angajați a crescut cu 63%, arată o analiză realizată de Termene.ro. În 2024, peste 7.000 de covrigării au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 12,9 mld. lei, un sold al profitului net de aproximativ 1,6 mld. lei și peste 60.000 de angajați. Marja netă calculată la soldul profitului net a plecat de la un minim de 1,88% în 2008 la un maxim de 5,73% în 2024. Minimul perioadei a fost 2012, cu o marjă de -0,95%, iar maximul a fost 2023, cu 9,57%. De asemenea, marja netă calculată la profitul net se situează la un maxim de 10,98% în 2023, comparativ cu un nivel de 3,7% în 2008, iar minimul a fost de 2,45% în 2012. Pe de altă parte, profitul brut cumulat al sectorului a evoluat de la 121 mil. lei în 2008 la aproape 1,3 mld. lei în 2024, o creștere de 948%. sursa foto: Termene.ro Numărul angajaților din sector a crescut cu 63% Numărul angajaților din producția de panificație și patiserie a crescut de la un minim de 37.322 de oameni în 2008 la 61.021 de angajați în 2024, adică o creștere de 63%. Minimul de angajați a fost înregistrat în 2008, iar maximul în 2024. În plus, odată cu creșterea volumului de angajați, a crescut și productivitatea de la un minim de 73.952 lei/angajat în 2008 la un maxim de 211.100 lei/angajat în 2024, o evoluție de 185%. Raportată la soldul profitului net sau al pierderii nete, productivitatea a trecut de la un profit de 1.392 lei/angajat în 2008 la un profit de 12.103 lei/angajat în 2024. sursa foto: Termene.ro Cum arată topul angajatorilor din industrie Conform analizei realizate de Termene.ro, cel mai mare angajator din producția de panificație și patiserie este Tinervis Group, companie care operează covrigăriile Luca, care a avut afaceri de 617,1 mil. lei în 2024, un profit net de 38,9 mil. lei și 2.691 de angajați. Vel Pitar urmează în clasament și a înregistrat afaceri de peste 914 mil. lei în 2024, un profit net de 99,1 mil. lei și 2022 de angajați. Podiumul companiilor din producția de panificație și patiserie este completat de Brio Group, companie care operează covrigăriile Petru, care a avut afaceri de 114,4 mil. lei în 2024, un profit net de 1,3 mil. lei și 629 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Miracolul” din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos. Acum arată ca un oraș burghez din afară Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat
Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj

SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană. Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României
Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc

Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”
Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”