Ce indemnizații pot primi victimele de la Crans-Montana

Incendiul catastrofal din 1 ianuarie, din stațiunea elvețiană Crans Montana, pune sub lupă mecanismele existente în Elveția în vederea despăgubirii victimelor. Pentru familiile acestora, există întrebări foarte pragmatice, chiar în timpul interminabilei așteptări la granița dintre viață și moarte, care marchează paturile de spital ale celor aflați în suferință. La ce indemnizații pot spera victimele și familiile acestora și cine le va plăti, scrie cotidianul elvețian Le Temps. Romain Riether, asociat al biroului genevez Roulet Avocats, recomandă ca prim pas contactarea centrelor LAVI. «Există unul în fiecare canton», explică acesta. Consultațiile sunt un efect al legii federale cu privire la ajutorarea victimelor infracțiunilor (LAVI), care are scopul de a consolida drepturile victimelor, inclusiv apropiații acestora. Ele oferă sprijin psihologic, juridic și financiar în mod gratuit și confidențial. În paralel, victimele pot contacta serviciile de asigurări (accident sau boală), care le pot furniza acțiuni immediate ca repatrierea sau instituirea unui ajutor la domiciliu. Cum funcționează sistemul de asigurări «în cascadă» în Elveția. Un avocat explică cine va plăti daunele victimelor Romain Riether menționează un sistem elvețian complex, care implică mai mult de o asigurare: contra accidentelor, bolilor, responsabilitate civilă (RC) și invaliditate (AI). RC intervine de două ori: Dacă ai suferit un accident rutier și ești rănit, poți cere daune șoferului, explică avocatul. Însă, de regulă, sistemul este funcțional «în cascadă». Imagini presa elvețiană de la locul tragediei Asigurarea contra accidentelor poate acoperi o parte a cheltuielilor, sau asigurarea de boală dacă nu dispui de asigurarea de accident, cum este cazul pentru numeroasele victime tinere, încă fără loc de muncă, de la Crans-Montana. „În funcție de responsabilitățile care vor fi stabilite, patronii barului Le Constellation sau terțe părți pot fi obligate să achite RC (asigurarea de responsabilitate civilă). Sau statul, dacă justiția va dovedi că e vorba de responsabilitatea sa. Ținând cont de gravitatea manifestă a rănilor, le recomand victimelor și familiilor lor să contracteze rapid o AI (asigurare de invaliditate) , în decurs de 6 luni, căci dacă întârzie aceasta ar putea acoperi mai puțin», explică Romain Riether pentru Le Temps. Avocatul părinților victimelor, Nina Fournier, semnalează în context că este prematur să se vorbească de indemnizații, căci tragadia este foarte recentă, iar procedura în justiție abia a început. «Trebuie să așteptăm ca justiția să stabilească responsabilitățile pentru a vedea ce asigurări intră în acțiune», arată Nina Fournier. În Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din SUA Totuși, asociata casei de avocatură Addor Künzi Fournier avertizează că în Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din alte state, de exemplu Statel Unite. Autoritățile cantonale au informat că susțin financiar și administrativ familiile afectate de incendiu, mai ales prin centrele de consultație LAVI. Acest mecanism poate fi declanșat chiar atunci când procedura judiciară este departe de a se fi terminat. «La ora actuală, un delict, în particular omicidul prin neglijență și leziunile corporale prin neglijență, nu pot fi excluse. Așadar, autoritățile din Valais pleacă de la principiul că centrele de consultație pot da curs solicitării persoanelor vizate», explică Gaby Szöllösy, secretar general al Conferinței miniștrilor cantonali pe probleme sociale (CDAS). Acțiunea penală în cazul Constellation provoacă critici O altă publicație elvețiană importantă, rts, atrage atenția că procedurile judiciare în derulare sunt labile. „Devastați” după dramă, proprietarii barului au asigurat marți într-un comunicat că nu se „sustrag” anchetei și că vor colabora pe deplin cu anchetatorii. Avocații critică strategia procurorului general din Valais Beatrice Pilloud, estimând mai ales că e riscant să fie lăsați în libertate patronii barului. Ils regrettent aussi d’être exclus des auditions et s’étonnent que la commune n’ait pas été perquisitionnée. Le Constellation nu mai fusese controlat din 2019. Consiliul comunal al stațiunii de ski spune că „regretă amar”, evocând „o lipsă a controalelor periodice în perioada 2020-2025”. Incendiul din noaptea de Revelion s-a soldat cu 40 de morți, dintre care 22 de elvețieni și 18 de alte naționalități. Victimele au vârste cuprinse între 14 și 39 de ani, majoritatea minori. 116 persoane au fost rănite, 83 de victime fiind în continuare spitalizate.
O moștenire grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Datoria publică a României a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB-ul de 1.860 mld. lei, estimat de guvern pentru anul 2025. Datele publicate de Ministerul de Finanțe arată că în primele 9 luni din 2025, cele mai recente cifre disponibile, guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică a țării nu mai puțin de 130 de miliarde de lei. Astfel, povara publică a României a ajuns la peste 200 de miliarde de euro în 2025, pentru prima dată în istoria României. Datele de la Ministerul de Finanțe sunt valabile numai până în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că, în mod cert, până la finalul anului datoria a mai crescut. Sursa: MFP. Din datoria totală, 504 miliarde de lei reprezintă datorii în moneda națională, ceea ce înseamnă că fie sunt titluri de stat pentru populație, fie împrumuturi de la bănci din România. România mai are împrumuturi contractate în euro în valoare de 478 mld. lei și în dolari în valoare de 110 mld. lei. Restul datoriei este contractat în alte valute. 25 mld. lei din datorie aparține administrației publice locale și restul administrației centrale. Sursa: MFP De asemenea, datoria publică externă a României, conform datelor de la Finanțe, era de 557 mld. lei. Datoria internă, adică cea contractată de băncile locale sau de persoanele fizice din România prin programele Fidelis sau Tezaur, a ajuns la 539 mld. lei. Sursa: MFP Datoria publică se apropie de linia roșie Nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB. Unul dintre criteriile de stabilitate, asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană, este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Cu toate acestea, nu sunt multe țări care se încadrează în această limită. De exemplu, Grecia are un nivel al datoriei publice de 150% din PIB. Italia, de asemenea, are o datorie publică de 138% din PIB, în vreme ce Franța datorează echivalentul a 116% din PIB. Cu toate că nivelul datoriei publice din România este mic prin comparație cu alte state europene, economiștii spuneau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Paradigmele economice însă s-au schimbat de când statele s-au îndatorat ca urmare a cheltuielilor din pandemie: inflația nu a mai fost văzută ca monstrul de altădată, de exemplu. Totuși, așa cum scrie în manualul de economie, îndatorarea este bună, cât timp datoria creează venituri în viitor, adică se investește. Când cheltuielile publice merg însă spre plăți fixe, cum ar fi bunuri, servicii, salarii sau pensii, deficitul bugetar și datoria publică devin pietre de moară pentru economie și duc, inevitabil, la creșteri de taxe AUTORUL RECOMANDĂ
Trump anunță primul acord cu Delcy Rodríguez: Venezuela dă Americii 50 de milioane de barili de petrol. Liderul interimar de la Caracas decretează 7 zile de doliu național

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat printr-un mesaj pe platforma Truth Social că a ajuns la o primă înțelegere cu Venezuela, condusă interimar de Delcy Rodriguez: Venezuela va livra „30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate, sancționat, Statelor Unite ale Americii”. Petrolul va fi vândut la prețul pieței iar banii vor fi controlați de Trump, ca președinte al SUA. „Am plăcerea să anunț că autoritățile interimare din Venezuela vor preda Statelor Unite ale Americii între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate, sancționat. Acest petrol va fi vândut la prețul de piață, iar acești bani vor fi controlați de mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, pentru a mă asigura că sunt utilizați în beneficiul poporului Venezuelei și al Statelor Unite! I-am cerut secretarului pentru Energie, Chris Wright, să pună în aplicare acest plan imediat. Acesta va fi preluat de nave de depozitare și adus direct la docurile de descărcare din Statele Unite. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme!”, spune Trump. Actualul președinte interimar, avocata Delcy Rodríguez a fost șefa serviciilor de informații din Caracas, a fost ministrul al Petrolului și, ca vicepreședinte al țării, mâna dreaptă a lui Nicolas Maduro. În 2017, pe atunci ministrul de externe al Venezuelei, Rodríguez, a ordonat Citgo – o filială a companiei petroliere de stat – să facă o donație de 500.000 de dolari pentru inaugurarea președintelui Donald Trump. Mesaj Donald Trump În paralel, președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, tocmai a decretat o perioadă de doliu național de șapte zile în onoarea martirilor care au murit în atacul SUA împotriva Venezuelei pe 3 ianuarie. „Recunoștința noastră față de ei. Mi-a străpuns sufletul (…) Știu că au fost martirizați pentru valorile supreme ale acestei Republici”, a spus Delcy Rodríguez. Cel puțin 56 de militari cubanezi și venezueleni au murit în timpul operațiunii militare „Rezoluție Absolută”, lansată de Statele Unite împotriva mai multor puncte din Caracas și a trei state din apropierea capitalei Venezuelei pentru a-i captura pe președintele Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores. O parte din militari au fost înmormântați deja. De asemenea, ea a cerut întoarcerea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care se află în prezent în custodia SUA în Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn, New York. Luni, aceștia au pledat nevinovați la acuzațiile de droguri și arme. „Nu există război aici pentru că nu suntem în război. Suntem un popor, o țară a păcii, care a fost agresată și atacată”, a adăugat Rodriguez. Guvernul venezuelean nu a specificat numărul exact de persoane ucise sau rănite în atacul american, dar procurorul general al țării a declarat că au fost numiți trei oficiali pentru a investiga „zecile” de morți. Duminică, guvernul cubanez a declarat că 32 dintre cetățenii săi au fost uciși în timpul operațiunii americane. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Trump regretă că SUA a ucis mulți soldați cubanezi în atacul asupra Venezuelei Ziua 4, după capturarea lui Maduro: María Corina Machado vrea să se întoarcă în Venezuela „cât mai curând”. Rușii o felicită pe Delcy Rodriguez (VIDEO) Donald Trump anunță că el va conduce Venezuela iar în următoarele 30 de zile nu vor fi alegeri în țară. WSJ: CIA evaluează că doar membrii regimului Maduro pot asigura stabilitatea țării. Puternice focuri de armă raportate lângă Palatul Prezidențial din Caracas: facțiunile armate au început să se atace
Surse Reuters: Trump are noi ținte în Venezuela. Primul vizat este temutul ministru de interne, Diosdado Cabello

Administrația Trump l-ar fi avertizat pe ministrul de interne „intransigent” al Venezuelei că ar putea fi în fruntea listei sale de „ținte” dacă nu o ajută pe lidera interimară Delcy Rodriguez să îndeplinească cerințele SUA și să mențină ordinea după răsturnarea lui Nicolas Maduro, potrivit a trei persoane familiarizate cu situația, citate de Reuters. Diosdado Cabello, care controlează forțele de securitate din Caracas, este unul dintre puținii susținători ai lui Maduro pe care președintele Donald Trump a decis să se bazeze ca lideri temporari pentru a menține stabilitatea în timpul unei perioade de tranziție, a declarat o sursă informată. Avertismentele pentru Cabello: va avea soarta lui Maduro Oficialii americani sunt îngrijorați în special de faptul că Cabello, având în vedere trecutul său represiv și rivalitatea cu Rodriguez, ar putea juca rolul de „sabotor” și încearcă să-l oblige să coopereze, chiar dacă caută modalități de a-l îndepărta în cele din urmă de la putere și de a-l exila, a declarat sursa, care a vorbit sub condiția anonimatului. Între timp, aceștia i-au comunicat lui Cabello, prin intermediari, că, dacă va fi sfidător, s-ar putea confrunta cu o soartă similară cu cea a lui Maduro, liderul autoritar capturat sâmbătă într-un raid american și dus la New York pentru a fi urmărit penal pentru acuzații de „narcoterorism”, sau și-ar putea pune viața în pericol, a declarat sursa. Însă eliminarea lui Cabello ar putea fi riscantă, motivând eventual grupurile de motocicliști pro-guvernamentali, cunoscute sub numele de colectivos, să iasă în stradă, dezlănțuind haosul pe care Washingtonul vrea să-l evite. Reacția lor ar putea depinde însă de faptul dacă se simt protejați de alți oficiali. Și ministrul Apărării este pe „lista” lui Trump De asemenea, pe lista potențialelor ținte se află ministrul Apărării, Vladimir Padrino, care, la fel ca Cabello, este sub acuzare în SUA pentru trafic de droguri și are o recompensă de milioane de dolari pe capul său, potrivit a două surse. ministrul Apărării, Vladimir Padrino „Aceasta rămâne o operațiune de aplicare a legii și încă nu am terminat”, a declarat un oficial al Departamentului de Justiție al SUA, vorbind sub condiția anonimatului. Oficialii americani consideră colaborarea lui Padrino ca fiind crucială pentru evitarea unui vid de putere din cauza comenzii sale asupra forțelor armate. Aceștia cred că este mai puțin dogmatic decât Cabello și mai probabil să urmeze linia SUA în timp ce își caută propria ieșire în siguranță, a declarat sursa informată despre gândirea administrației. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a refuzat să răspundă la întrebările specifice ale Reuters, dar a declarat într-un comunicat: „Președintele vorbește despre exercitarea unei influențe maxime asupra elementelor rămase în Venezuela și despre asigurarea cooperării acestora cu Statele Unite prin stoparea migrației ilegale, oprirea fluxurilor de droguri, revitalizarea infrastructurii petroliere și făcând ceea ce este corect pentru poporul venezuelean”. Trump nu crede în Machado Administrația a decis că opoziția Venezuelei, condusă de laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, nu va putea menține pacea într-un moment în care Trump dorește suficientă calm pe teren pentru a relua accesul companiilor petroliere americane la vastele rezerve de petrol ale Venezuelei și pentru a evita trimiterea forțelor americane pe teren, a declarat sursa. În schimb, Trump a adoptat o evaluare clasificată a CIA care a concluzionat că principalii consilieri ai lui Maduro ar fi cei mai bine poziționați pentru a conduce țara cu titlu interimar, potrivit unor surse informate despre această chestiune. Oficialii americani au decis, de asemenea, să colaboreze deocamdată cu aliații lui Maduro, de teamă că țara ar putea cădea în haos dacă ar încerca să forțeze o predare democratică și că un membru exclus al cercului apropiat ar putea instiga o lovitură de stat, potrivit uneia dintre surse. Însă administrația dorește la un moment dat să facă noi alegeri, au declarat oficiali americani, deși calendarul rămâne incert. Trump nu a oferit nicio explicație clară despre modul în care Washingtonul va „supraveghea” Venezuela după cea mai mare intervenție americană în America Latină de la invazia Panama din 1989. Criticii au condamnat-o drept neo-colonialism și o încălcare a dreptului internațional. Rodriguez – cea mai bună opțiune Deocamdată, Washingtonul o vede pe Rodriguez ca fiind cea mai bună opțiune pentru a deține temporar puterea, în timp ce continuă să elaboreze planuri de guvernare a Venezuelei post-Maduro, o strategie descrisă de o sursă ca fiind „încă în curs de desfășurare”. Printre cerințele SUA adresate liderilor Venezuelei se numără demonstrarea disponibilității de a deschide industria petrolieră a Venezuelei în condiții favorabile companiilor americane, reprimarea comerțului cu narcotice, expulzarea personalului de securitate cubanez și încetarea cooperării Venezuelei cu Iranul, a declarat sursa informată despre gândirea administrației. SUA își doresc să vadă progrese în atingerea obiectivelor americane în câteva săptămâni, a declarat sursa. Dincolo de amenințările cu noi acțiuni militare, SUA ar putea folosi finanțele lui Rodriguez ca punct de sprijin. SUA au identificat aceste active, adăpostite în Qatar, și le-ar putea confisca, a declarat sursa. SUA vor cooperare cu înalți oficiali din Venezuela Autoritățile americane și intermediarii acestora încearcă, de asemenea, să coopteze alți înalți oficiali venezueleni și pe cei aflați la niveluri inferioare acestora pentru a deschide calea unui guvern care să accepte interesele Washingtonului, a declarat sursa. Promisiunea lui Trump de a „conduce” Venezuela pare, deocamdată, mai degrabă o aspirație de a exercita un control extern – sau cel puțin o influență puternică – asupra națiunii OPEC fără a desfășura forțe terestre americane, o mișcare care ar fi nepopulară pe plan intern. Consilierii lui Trump îl văd pe Rodriguez drept elementul central: un tehnocrat despre care cred că este dispus să colaboreze cu SUA pe o perioadă de tranziție și pe probleme legate de petrol, potrivit unor persoane informate despre strategia SUA. Deși ea și ceilalți susținători de top ai lui Maduro au proiectat un front în mare parte unit, nu este clar dacă acesta va dura. Rodriguez și Cabello au operat amândoi în centrul guvernului, legislativului și partidului socialist aflat la guvernare timp de ani de zile, dar nu au fost niciodată considerați aliați apropiați. Cabello, fost ofițer militar, considerat
Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul din Paris. Aeronava Spartan nu mai poate decola, din cauza vremii nefavorabile

Președintele Nicușor Dan și jurnaliștii care l-au însoțit, marți, la Paris, în Franța, nu se pot întoarce în România, în această noapte, așa cum era planificat, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Șeful statului a participat, astăzi, la „Coaliția de Voință”, alături de liderii europeni, și urma să revină acum în țară. Potrivit Antena 3, însă, avionul Spartan cu care Nicușor Dan și jurnaliștii români au ajuns la Paris nu va mai decola din capitala franceză pentru că ceața groasă din București ar împiedica aterizarea aeronavei. Nicușor Dan / FOTO – Facebook.com (Arhivă) Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, noi coduri galbene de ninsori, polei, vânt puternic și ger. Astfel, mai bine de jumătate din țară se află sub avertizări de vreme severă, iar temperaturile vor ajunge local până la –15 grade Celsius. Dar vremea nu este una mai bună nici în Franța. Ministrul Transporturilor francez a anunțat, marți, că aeroporturile din Paris, Charles de Gaulle și Orly, vor întâmpina probleme miercuri, în prima parte a zilei, când aproape jumătate dintre zboruri vor fi anulate. De asemenea, Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) din țara noastră a transmis, în această seară o avertizare, de călătorie pentru Franța, pentru ziua de mâine. Potrivit comunicatului MAE, autorităţile locale au emis un cod portocaliu de ninsori abundente şi polei. Vor fi afectate regiunile Hauts-de-France, Île-de-France, Centre-Val-de-Loire, Poitou-Charentes, Limousin, Vendee, Maine-et-Loire, Eure-et-Loir, Orne, Haute-Normandie, Allier, vestul Burgundiei şi vestul regiunii Champagne-Ardennes. „Sunt preconizate perturbări importante ale transportului rutier urban şi interurban, traficului feroviar şi aerian. Pe acest fond, vor fi afectate aproximativ 40% din cursele aeriene prevăzute între orele 9:00 şi 14:00 pe aeroportul Charles de Gaulle şi 25% din zborurile programate între orele 6:00 şi 14:00 pe aeroportul Orly”, se mai precizează în comunicat.
Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul la Paris, din cauza vremii nefavorabile. Aeronava Spartan nu va mai decola din capitala franceză

Președintele Nicușor Dan și jurnaliștii care l-au însoțit, marți, la Paris, în Franța, nu se pot întoarce în România, în această noapte, așa cum era planificat, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Șeful statului a participat, astăzi, la „Coaliția de Voință”, alături de liderii europeni, și urma să revină acum în țară. Potrivit Antena 3, însă, avionul Spartan cu care Nicușor Dan și jurnaliștii români au ajuns la Paris nu va mai decola din capitala franceză pentru că ceața groasă din București ar împiedica aterizarea aeronavei. Nicușor Dan / FOTO – Facebook.com (Arhivă) Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, noi coduri galbene de ninsori, polei, vânt puternic și ger. Astfel, mai bine de jumătate din țară se află sub avertizări de vreme severă, iar temperaturile vor ajunge local până la –15 grade Celsius. Dar vremea nu este una mai bună nici în Franța. Ministrul Transporturilor francez a anunțat, marți, că aeroporturile din Paris, Charles de Gaulle și Orly, vor întâmpina probleme miercuri, în prima parte a zilei, când aproape jumătate dintre zboruri vor fi anulate. De asemenea, Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) din țara noastră a transmis, în această seară o avertizare, de călătorie pentru Franța, pentru ziua de mâine. Potrivit comunicatului MAE, autorităţile locale au emis un cod portocaliu de ninsori abundente şi polei. Vor fi afectate regiunile Hauts-de-France, Île-de-France, Centre-Val-de-Loire, Poitou-Charentes, Limousin, Vendee, Maine-et-Loire, Eure-et-Loir, Orne, Haute-Normandie, Allier, vestul Burgundiei şi vestul regiunii Champagne-Ardennes. „Sunt preconizate perturbări importante ale transportului rutier urban şi interurban, traficului feroviar şi aerian. Pe acest fond, vor fi afectate aproximativ 40% din cursele aeriene prevăzute între orele 9:00 şi 14:00 pe aeroportul Charles de Gaulle şi 25% din zborurile programate între orele 6:00 şi 14:00 pe aeroportul Orly”, se mai precizează în comunicat.
Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă

Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace

Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria. Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX. Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură
Tragedie la indigo: Crans Montana și Colectiv

Două tragedii identice, două reacții total diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta își dădea demisia din fruntea Guvernului, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau vinovații, iar tragedia era deturnată politic, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și deosebirile dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, dar și cum au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite. Aceleași artificii criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași îmbulzeală fatală… S-ar putea spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană este trasă la indigo cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face felul în care societatea a reacționat imediat după tragedie. În România se căutau vinovații încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare se desfășura haotic. În Elveția, lucrurile s-au desfășurat mult mai firesc. Autoritățile s-au concentrat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți. Intervenția rapidă, victime la fața locului: 27 de morți la Colectiv, 10 morți la Crans-Montana Forțele speciale elvețiene s-au mobilizat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și organizat. S-a văzut imediat delimitarea și asigurarea perimetrului catastrofei, asigurarea fluxului ambulanțelor, aliniate în asteptarea răniților pe care îi preluau imediat și îi transportau către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost un haos generalizat, cu zeci de tineri care au agonizat pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi. Imaginile surprinse imediat după demararea procesului de evacuare a răniților arătau nesiguranță și lipsă de organizare în rândul forțelor de intervenție. Arhivele televiziunilor conțin cadre tulburătoare cu răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe asfalt, pe paleți, în fața clubului, până la venirea ambulanțelor. La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate la virgulă, numărul de victime la fața locului a fost aproape de 3 ori mai mic decât la Colectiv. Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Cerem ajutor internațional” Una din cele mai mari gafe în managementul crizei Colectiv a venit din partea ministerului Sănătății. Fostul ministru Nicolae Bănicioiu (foto jos) a ieșit public din primele momente, dând asigurări că România are suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost îngreunat și alte vieți au fost pierdute. De altfel, statul a pierdut procese în serie cu familiile pacienților care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu la spitalele din străinătate. Autoritățile elvețiene au dat imediat alarma și toate țările s-au mobilizat cu locuri în spitale pentru marii arși. Inclusiv România a pus umărul la salvarea tinerilor răniți la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport Infecții nosocomiale, doar la noi în spitale? O altă deosebire crucială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele care au preluat victimele incendiilor. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru mari arși, reușește să ofere condiții sigure pentru pacienții rămași să se trateze în țară. În România, după Colectiv, multe vieți care puteau fi salvate au fost curmate din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum arată documentarul Colectiv al regizorului Alexander Nanau, singura producție românească de până acum nominalizată la premiul Oscar. Corupția ucide sau neglijența omoară? Autoritățile elvețiene au anunţat că au deschis o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiu din neglijenţă. Acesta pare să fie cuvântul cheie care ar putea să concentreze toată vinovăția doar asupra proprietarilor clubului, asta deși acesta funcționa fără să aibă toate autorizațiile. Coproprietarul francez al barului a declarat vineri, pentru ziarul elveţian Tribune de Genève, că localul a fost inspectat „de 3 ori în 10 ani”. Totuși, foști angajați au susținut că standardele de siguranță ale clubului erau precare, afirmând că extinctoarele erau ținute sub cheie și că ieșirea de urgență era adesea încuiată. O altă încălcare a legii o reprezintă și pPotrivit legilor federale elvețiene, începând cu ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoţite de tutore legal sau de un alt adult autorizat de tutorele legal. Or, incendiul a izbucnit în jurul orei 1:30 dimineaţa, ora locală, a declarat poliţia. Tragedia românească, armă electorală „A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv. Declarația președintelui a venit ca un strigăt sinistru al victoriei după o luptă electorală cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma unor ample proteste. Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic care a preluat puterea printr-un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și care a adus în Parlamentul României un nou partid politic, Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte al României, Nicușor Dan. În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu s-a înregistrat niciun protest, nu s-au solicitat demisii și nimeni n-a îndrăznit să politizeze suferința oamenilor. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană Comparația pe care Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, mort la Colectiv, o face după tragedia din Elveția. „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»” „A fost exact ca la Colectiv”. Un român stabilit în Elveția a ajutat la evacuarea a zeci de oameni din barul care a explodat: „S-au călcat în picioare”
Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe

De la 1 ianuarie 2026, impozitele locale pe locuințe au crescut semnificativ în majoritatea orașelor mari din România, atât pentru persoanele fizice, cât și penru firme. Unele impozite au fost majorate și cu 150% în București astfel că, un locuitor care anul trecut plătea aproximativ 200 de lei pentru impozitul pe locuință, acum va fi nevoit să scoată din buzunar aproximativ 500 de lei. Primăriile au început să genereze noile obligații de plată pentru 2026 iar sumele pe care oamenii trebuie să le plătească pentru un apartament vechi din Capitală au crescut și cu 150% față de anul trecut. Guvernanții, inclusiv premierul Ilie Bolojan au anunțat anterior o modificare a grilei de valori impozabile introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, ceea ce a dus în multe cazuri, la majorări de 70-80% față de anul trecut, iar în unele zone ale țării chiar mai mult. Odată cu această creștere s-au cumulat și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi. Ce impozit trebuie să plătească un locuitor din București în 2026 Pentru un apartament de două camere din Sectorul 2, impozitul a crescut de la 147 de lei la 338 de lei, iar pentru același tip de imobil din Sectorul 3, impozitul a crescut de la 143 de lei la 380 de lei. În sectorul 4, impoitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, de la 160 de lei, cât era în 2025. Impozitele diferă în funcție de suprafața imobilului și de anul în care a fost construit blocul, iar cei care aleg să își plătească impozitele până în ultima zi din martie, vor beneficia de o reducere de 10%. În cazul unui apartament nou din București, impozitul a urcat de la 290 de lei la aproximativ 590 de lei, adică o majorare de 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern. Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse într 0,08% și 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul este stabilit de către autoritățile locale, dar este aproape de nivelul minim în toată țara. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere Val de majorări la impozitele locale în 2026. Cât ajung să plătească românii în marile orașe