Etichetă: Z

Evenimentele care cutremurat politica mondială în 2025: Trump a revenit, Vance șocat Münchenul, iar dosarele Epstein zguduie lumea

Analiștii de la Financial Times (FT) au făcut o selecție a evenimentelor care au „zdruncinat“ scena politica internațională în anul 2025. Potrivit acestora, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o avalanșă de schimbări atât de mare încât poate fi dificil să ne amintim tot ce s-a întâmplat sau să evaluăm importanța acestora. JD Vance a zguduit lumea de la München Însă Trump nu a fost singurul care a stârnit controverse. Conform FT, discursul vicepreședintelui său, JD Vance, la conferința de securitate de la München din 14 februarie a provocat o adevărată diviziune în alianța occidentală. Argumentul lui Vance, potrivit căruia tendințele antidemocratice din țări precum Marea Britanie și Germania reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății în Europa decât agresiunea rusă, a indignat audiența. JD Vance: „România a anulat alegerile în baza unor suspiciuni șubrede ale unor servicii de informații și presiunii vecinilor” „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune. Totul, de la politica noastră față de Ucraina, la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației, dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. Și spun „noi” pentru că eu cred, în mod fundamental, că suntem în aceeași echipă. Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice. Trebuie să le trăim. Așa cum mulți din această sală vă amintiți, Războiul Rece i-a poziționat pe apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la tabăra care i-a cenzurat pe disidenți, care a închis biserici, care a anulat alegeri. Au fost ei băieții buni? Cu siguranță nu, și slavă Domnului că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat și nici nu au respectat toate beneficiile extraordinare ale libertății, libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. (…)”, a spus vicepreședintele american. „Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică” Și a continuat: „Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică. (aplauze.) Acum, vestea bună este că eu cred că democrațiile voastre sunt mult mai puțin fragile decât se tem, aparent, mulți oameni și chiar cred că dacă le permitem cetățenilor noștri să își spună părerea le va face și mai puternice”, a spus JD Vance la Munchen. Scandalul cu Zelenski din Biroul Oval Pe 28 februarie, vicepreședintele american a jucat un rol central într-o confruntare televizată cu președintele Volodymyr Zelenski în Biroul Oval. Vance l-a mustrat atunci pe liderul ucrainean pentru o presupusă ingratitudine față de AMerica, în timp ce Trump l-a acuzat că se „joacă cu al treilea război mondial”. Conversația a stârnit imediat temeri că SUA ar fi pe punctul de a abandona Ucraina și de a se alia cu Rusia. Deși liderii europeni au reușit să repare relația dintre America și Zelenskyy, administrația Trump a pus capăt sprijinului financiar și militar direct acordat Ucrainei. Potivit Financial Times, vocile care spuneau că discursul lui Vance sau incidentul din Biroul Oval erau doar „aberații excentrice“ au fost reduse la tăcere spre la sfârșitul anului, odată cu publicarea noii strategii de securitate națională a Americii. Aceasta sugera că migrația în masă din Europa poate provoca o „ștergere civilizațională” și a solicitat SUA să sprijine partidele „patriotice” (adică de extremă dreapta) din Europa. „Ziua eliberării” „Ziua eliberării” din 2 aprilie a fost momentul în care Trump a impus tarife drastice pentru aproape întreaga lume, inclusiv pentru unele insule nelocuite. Deși tarifele au fost modificate ulterior, după o reacție negativă pe piețe, acestea au arătat clar că administrația Trump intenționează să distrugă sistemul comercial global pe care l-a moștenit, scrie FT. De asemenea, orice sugestie că politica comercială a SUA ar viza, în primul rând, izolarea Chinei, a fost abandonată, întrucât America a „taxat” atât prietenii, cât și dușmanii. Conflictul între India și Pakistan Conflictul de patru zile dintre India și Pakistan din luna mai a stârnit temeri în lumea întreagă. Ambele țări au lansat atacuri uriașe asupra teritoriului celeilalte, stârnind temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla data viitoare când aceste două țări vecine, dotate cu arme nucleare, vor intra în conflict. Urmările conflictului au contribuit, de asemenea, la deteriorarea relațiilor dintre administrația Trump și New Delhi. Guvernul indian, spre deosebire de cel pakistanez, a refuzat să susțină afirmația lui Trump cum că el a pus capăt războiului (și, prin urmare, merita Premiul Nobel pentru Pace). Bombardarea Iranului În luna iunie, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva acestuia. Potrivit FT, acest atac a oferit oportunitatea Israelului de a-și pune în aplicare amenințările de mulți ani de a ataca programul nuclear al Teheranului. Inițial, SUA s-au abținut. Însă reușitele inițiale ale Israelului și lipsa unei reacții eficiente din partea Iranului l-au încurajat pe Trump să ordone bombardierelor americane să atace trei instalații nucleare. Ulterior, el a afirmat că programul nuclear al Iranului a fost complet distrus. Mulți experți sunt sceptici. Planul de Pace din Gaza Punerea

Ce Primă de Crăciun s-a dat angajaților de la metrou în 2025. O fi bine?

Angajații Metrorex au primit marți, pe 30 decembrie, primă de sărbători, la 5 zile după Crăciun. Inițial, conducerea metroului a transmis că nu sunt bani de bonusuri, însă, la presiunea sindicaliștilor, prima a fost furnizată, mai ales că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. O bonificație de sărbători s-a oferit și la Termoenergetica (fostă Radet). Ce companie mare a Municipalității nu a oferit primă anul acesta. Chiar dacă a intrat la aproape o săptămână după Crăciun, angajații de la metrou se pot bucura înainte de Revelion de o primă. Este vorba de un bonus de 300 de lei de fiecare angajat. Față de anul trecut, în 2025 nu s-au mai oferit bani și pentru copiii angajaților, respectiv de 300 de lei pentru fiecare copil. „Inițial, conducerea ar fi transmis că nu sunt bani de primă însă și-au dat seama că este ilegal să nu o acorde, pentru că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. Au fost tensiuni destul de mari la negocierile de dinainte de Crăciun”, au transmis surse Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Primă de Crăciun s-a acordat și la Termoenergetica În ceea ce privește marile companii deținute de Municipalitate, prin Consiliul General al Municipiului București, Termoenergetica este cea care a acordat primă de Sărbători, tot de 300 de lei, și aceasta prevăzută în CCM. Pe de altă parte, anul acesta nu s-a acordat primă angajaților Societății de Transport București (STB). „Anul acesta nu s-au acordat prime sau alte bonusuri cu ocazia Sărbătorilor”, au transmis reprezentanții STB, pentru Gândul. De asemenea, o primă de 300 de lei s-a acordat și angajaților CFR. „Lozul” cel mare l-a dat Loteria Română Pe de altă parte, sunt companii de stat care acordă bonusuri mult mai generoase, potrivit Economedia: Loteria Română: Angajații au primit o primă de 460 lei brut, la care se adaugă un bonus din fondul social de 900 lei brut (ajutor pentru sărbători) și 50 lei pentru vestimentație. Copiii salariaților au primit și ei câte 200 lei. CONPET: Salariații au primit o primă medie de 987 lei net, plus sume cadou de 300 lei net. Pentru copiii acestora se acordă încă 150 lei net. Valoarea totală a pachetului pentru angajați depășește 1,7 milioane de lei. Romgaz: Compania acordă un adaos de 800 lei/salariat și câte 700 lei pentru fiecare copil minor al angajaților. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primele de Crăciun 2025. 90% dintre angajatori vor oferi bonusuri în bani sau vouchere cadou

Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.

De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate

Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa.  În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro

Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, anunţă că au fost virate  în conturile deschise la Banca Națională a României peste 586 milioane de euro. Banii reprezintă sume solicitate prin Programul Transport 2021–2027, din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională, conform art. 93 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021. Sumele virate de Comisia Europeană provin din cheltuieli făcute inițial prin PNRR, de beneficiari din domeniul transporturilor, pentru proiecte mari de infrastructură – precum autostrada Ploiești–Buzău–Focșani, dar și alte investiții importante. În perioada septembrie–decembrie, Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, cu sprijinul Comisiei Europene, a mutat aceste proiecte în Programul Transport 2021–2027, pentru o utilizare eficientă a fondurilor europene. „Foarte important: acești bani nu provin din taxele și impozitele românilor. Sunt fonduri europene care intră direct în economia României și sunt investiții directe în infrastructură, dezvoltare regională și servicii publice. Rezultatul este posibil datoritǎ muncii coordonate în echipă dintre Ministerul Transporturilor, prin autoritatea de management a Programului Transport 2021–2027, Ministerul Finanțelor și beneficiarii proiectelor (CNAIR, CN CFR SA, Metrorex etc.)”, a precizat Nazare. Ministrul de Finanţe a mai scris că anul viitor va fi unul mai bun pentru economia României. „În plus, ieri 29 decembrie, autoritățile publice locale au făcut plăți prin trezorerie de aproximativ 714 milioane de lei pe Titlul 60 – granturi PNRR, pentru investiții realizate de acestea din fonduri europene: mobilitate urbană, eficiență energetică și alte investiții utile comunităților. Sunt rezultatele rectificării și cadrării unui buget realist axat pe asigurarea fondurilor care ne asigură premisele unei creșteri economice sănătoase. Noi surse de optimism datorită nivelului ridicat al investițiilor publice și absorbției mai bune a fondurilor europene: 2026 va fi un an mai bun pentru economia României.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul Mers al Trenurilor 2025–2026 intră în vigoare din 14 decembrie. Vor circula zilnic peste 1.150 de trenuri Turcia și Bulgaria iau fața României în cursa pentru viitorul Coridor Marea Neagră – Marea Caspică. După ce presa l-a ironizat pe Călin Georgescu pentru ideea mega-proiectului, Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice pentru rută. Economist: Capacitatea României de a fi cooptată în acest proiect este o utopie

BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor

Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al românilor. Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR.  Inflația din țara noastră rămâne aproape de 10%, dobânzile nu pot fi reduse, iar românii sunt din ce în ce mai atenți la cehltuielile lor, arată datele Băncii Naționale a României. Totuși, inflația a scăzut ușor față de luna octombrie pe fondul ieftinirii temporare a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din 2025 și reducerea prețului la petrol au temperat inflația pe termen scurt. Cum afectează scumpirile economia României Energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi a românilor. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor a alimentat scumpirile în lanț. Pe fondul măsurilor de austeritate și a scumpirilor, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Inflația ar putea să scădă ușor în 2026 Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană iar BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor asupra presiunilor pe care le pune inflația. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. O scădere a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului umrător, după ce se vor diminua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, transmit oficialii BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot

Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Ce reformă a premierului PNL a rămas în pom

Casa de avocatură fondată de Gheorghe Piperea (AUR) a avut câștig de cauză la Curtea de Apel în procesul deschis împotriva Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.  Sindicatul salariaților din ANCOM a contestat planul de reorganizare al premierului Ilie Bolojan, pentru care acesta și-a angajat răspunderea în Parlament. Astfel, după decizia Curții de Apel București, mult trâmbițata reorganizare a ANCOM a premierului Ilie Bolojan este blocată. Practic, instanţa a suspendat actele prin care ANCOM se reorganiza de la 1 ianuarie 2026 până la o decizie pe fond, scriu cei de la snoop.ro. În reforma pe care o avea în vedere, Bolojan dorea să concedieze şi 90 de persoane pentru care s-au emis preavize și ar fi intrat în vigoare la începutul noului an, dar și retrogradări. Curtea de Apel Bucureşti a decis marți, 30 decembrie, că reclamanţii (peste 300, conform portalului justiției), „reprezentaţi convenţional prin SCA Piperea şi Asociaţii” și sindicat, au câștigat suspendarea executării până la pronunţarea instanţei de fond a următoarelor decizii emise de Preşedintele ANCOM: Decizia 678/16.12.2025 prin care se identifică compartimentele şi funcţiile de specialitate, respectiv compartimentele şi funcţiile suport din cadrul ANCOM; Decizia 679/16.12.2025 prin care se stabileşte şi se aprobă procedura de selecţie a personalului ANCOM în vederea încetării raporturilor de muncă ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare prevăzute de Legea 145/2025; Decizia 680/16.12.2025 prin care se aprobă reorganizarea ANCOM, respectiv organigrama şi statul de funcţii aplicabile la nivelul ANCOM de la data de 01.01.2026, suspendarea întregii proceduri de reorganizare ANCOM, a termenelor de preaviz şi a deciziilor individuale de concediere ce vor fi emise, ca o consecinţă a suspendării executării deciziilor 678/16.12.2025, 679/16.12.2025, 680/16.12.2025. Decizia Curții de Apel poate fi atacată cu recurs în 5 zile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cota suplimentară pentru IMPOZITAREA marilor averi va crește de trei ori. Ce depășește 75.000 la mașină și 500.000 de euro la casă

Agenția de rating Moodys retrogradează capitala Ungariei la junk

Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării.  Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. „Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s. Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony. Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”

Victor Ponta scrie despre lipsa ministrului Educaţiei, la început de nou an şcolar, şi de faptul că premierul nu se grăbeşte să desemneze altul

Demisia ministrului Educaţiei, Daniel David, chiar înainte de Crăciun, a inflamat spiritiele pe scena politică. Unul dintre cei mai vocali deputaţi, Victor Ponta, comentează faptul că intrăm în noul an şcolar fără un ministru al Educaţiei, în timp ce premierul Ilie Bolojan nu se grăbeşte să desemneze unul nou.  „ROMÂNIA EDUCATĂ! Nu-i așa că ați uitat demult încă una dintre formulele propagandistice cu care au fost „excitați” alegătorii? Un fel de ‹independența Justiției›! scrie Victor Ponta, marţi, pe pagina sa de facebook, „Sloganuri bine scrise în laboratoarele propagandei, care prind în campanie – și la votanți, și la „foci” – după care sunt aruncate la coș chiar de cei care au primit votul pe baza lor. Dar și memoria scurtă și selectivă face parte din „armele” lor, cu care câștigă mereu. Așa că ne învârtim în cerc și coborâm de fiecare dată mai jos. Mereu se poate mai rău pentru noi – și mai bine pentru EI!”, subliniază Ponta, în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David spune că nu crede că demisia sa ar rezolva criza fiscal-bugetară: „Funcţionarea sistemului este mai importantă decât poziţia de ministru” Daniel David, primele explicații după demisie: „Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale”

Zăpadă sau palmieri? Unde aleg românii să petreacă noaptea dintre ani. Cât costă un sejur de Revelion

Românii și-au făcut planuri pentru Revelion încă de anul trecut. Fie că aleg stațiunile de la munte din țară, orașe mari din Europa sau destinații exotice, preferințele variază în funcție de buget și stil de viață. Pe lângă opțiunile locale, din ce în ce mai mulți români aleg să își petreacă noaptea dintre ani în străinătate. Circuitele turistice pentru Anul Nou sunt extrem de căutate, iar multe dintre ele sunt epuizate cu luni înainte. Printre cele mai populare destinații sunt orașele mari din Europa, dar și Zanzibar, Mauritius, Seychelles, zone din Mexic, America de Sud. Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic, a spus pentru Gândul, care sunt cele mai căutate destinații turistice pentru noaptea dintre ani, 2025-2026. „Pentru Revelion cunosc foarte bine piața destinațiilor exotice și o să vă dau câteva exemple. Se călătorește în Mexic, în special în zone de plajă, dar și în Mexicul colonial, deci se merge în special pe Riviera Maya, la Marea Caraibilor, pentru că e cât de cât mai aproape, dar unii dintre ei călătoresc și în partea de Mexic colonial, orașe precum Mexico City, Guadalajara și altele. Se călătorește foarte mult în Asia, dat fiind și prețurile. Sunt companii aeriene multe care zboară în Asia și prețurile în unele destinații sunt încă mai jos decât prin America, prin America de Sud sau prin Europa. Aici aș aminti Vietnam, aș aminti Filipine. Este o destinație care începe să crească foarte mult. Insulele din Filipine sunt absolut senzaționale. Sunt mii de insule în Filipine, foarte multe dintre ele nu sunt locuite și atunci dacă mergi de exemplu în Boracay sau în Palauan. Din punctul meu de vedere, Palauan este cea mai frumoasă dintre insulele din Filipine. De acolo poți să faci foarte multe excursii zilnice, dacă nu vrei să fie o excursie statică, deci poți sta doar la plajă, la un vizor pe malul mării, dar poți de asemenea să faci foarte multe excursii și peisajele sunt efectiv de vis. Sunt paradisiace”, a explicat Răzvan Pascu. Destinații exotice pentru Revelion Mulți români preferă destinațiile exotice în care să aibă parte de temperaturi ridicate, chiar dacă prețurile sunt mai mari. „Se călătorește inclusiv în Zanzibar ca destinație din Africa și în Africa aș mai aminti și Mauritius și Seychelles. Ele sunt, la fel, destinații foarte solicitate în special de Revelion, iar pentru cei care vor cumva vacanțe mai active aș aminti America de Sud. În Zanzibar, dacă vrem ceva foarte ieftin, dar cu condiții semi-decente, am putea să vorbim de un preț de la un 2.000-2.200 euro, iar dacă vorbim de ceva de calitate de la 3.000-3.500 euro deja, ca să fie un hotel bun în care să nu ai probleme”, a spus consultantul în marketing turistic. Sursa FOTO: pxhere.com Pentru destinațiile exotice, Răzvan Pascu spune că cel mai important aspect este acela de a-ți rezerva vacanța cu mult timp înainte. „Pentru destinații exotice, în primul rând, ce trebuie să reținem este că trebuie să le rezervăm cu foarte mult timp în avans. Dacă intrăm acum să rezervăm, de exemplu, în Filipine, o să vedem că numai biletul de avion este 2.000-3.000 euro, pentru că toată lumea vrea să călătorească de Revelion și avioanele sunt deja pline. S-ar putea chiar nu doar să fie prețul mare, dar să nu mai găsim locuri. Așa că, dacă am fi rezervat această vacanță, să spunem de Revelion cu nouă luni în avans sau măcar cu șase luni în avans, atunci prețul ar fi putut să fie undeva între 4.000 și 5.000 euro. Dar vorbim de o vacanță premium, asta însemnând zborul cu avionul, cazări foarte bune, la cinci stele, cu mic dejun și multe dintre trasee incluse. Și nu doar un singur loc, ci măcar două sau trei”, a precizat acesta. Goana după focurile de artificii Chiar dacă sunt mulți români care călătoresc pe alte continente, majoritatea dintre ei preferă orașele mari din Europa. „Cred că mi-ar fi greu să fac un top al destinațiilor pe care românii le preferă, să spun care este ordinea exactă, dar aș spune că principalele destinații în care călătoresc românii de Revelion sunt cele din Europa. Asta în mod evident, în special marile orașe. De ce? Pentru că preferă să vadă focurile de artificii în marile orașe, cum sunt Roma, Milano, Paris și așa mai departe. Dar dincolo de asta există o piață care începe să crească foarte mult de români care vor să iasă în afara marilor orașe, fiind sătui de aglomerație și atunci se duc în orașele mici, în special în zona Mediteranei. Aș spune că Spania și Portugalia sunt destinații pe val în jurul Mediteranei. Vremea este plăcută, evident, nu este vreme de plajă, dar este o vreme plăcută pentru a petrece în aer liber”, a precizat Răzvan Pascu pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Obiceiuri, superstiții și tradiții de Anul Nou. Ce este obligatoriu să faci și ce este neapărat de evitat în noaptea dintre ani Prețul plătit de turiști pentru 3 nopți de cazare în Delta Dunării, de Revelion. Ce facilități oferă hotelierii Oferte de revelion 2026. Cât costă un pachet de 3 nopți, la Sinaia, cu cină festivă și acces la piscină