NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina
Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru
Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților
Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Din informațiile convergente, nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă. În timpul deliberărilor asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea deliberării și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în linie cu practica aplicată tuturor celorlalte cauze amânate pentru anul viitor. Motivația a fost una strict juridică, izvorâtă din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul existenței unei nereguli grave în aplicarea acestora. Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a lămuri modul concret în care normele tranzitorii urmează să fie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor plenului. O normă clară, ignorată de conducerea Curții Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este lipsit de orice ambiguitate când spune că dacă un judecător cere întreruperea deliberării, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea se amână obligatoriu pentru o altă dată. Textul nu lasă loc de apreciere discreționară și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza. Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, deși condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, iar refuzul a fost menținut, în pofida caracterului imperativ al normei legale. În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Consecința a fost una pur tehnică, dar previzibilă. Plenul nu mai putea funcționa legal, întrucât în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum. Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra procedurii Suspendarea ședinței și fixarea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost prezentate public drept efect al lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost rezultatul direct al refuzului conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Cei patru judecători au formulat ulterior, în scris, o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar potrivit unor surse, aceștia vor refuza să participe la ședința programată pe 29 decembrie. Termenul inițial de judecată, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, cu atât mai mult într-o materie sensibilă precum pensiile de serviciu ale magistraților. Mai mult, raportul întocmit asupra legii de către președinta CCR este criticat pentru faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că ignoră jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Legea supusă controlului este acuzată că ar desființa de facto pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care consacră această categorie de pensii ca element esențial al independenței magistratului. De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu este o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a legii și o conducere a Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului drept o problemă de cvorum riscă să deturneze atenția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale. AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
România îngheață. Țara s-a aflat sub asediul iernii în ultimele 48 de ore: risc de accidente și arbori doborâți în urma codului roșu de viscol
Mai multe zone din România s-au aflat sub un adevărat „asediu” al iernii. Ultimele 48 de ore au adus ninsori viscolite, temperaturi scăzute, rafale puternice de vânt și ceață, îndeosebi în zonele montane. Seara trecută a fost convocat un comitet ministerial de situație de urgență în urma codurilor de vreme urâtă, pentru ca autoritățile să intervină prompt în situațiile necesare. Altfel, riscul de accidente a crescut pe arterele afectate de condițiile meteo nefavorabile, iar mai mulți arbori au fost doborâți în urma codului roșu de viscol. Turiști blocați la Bâlea Lac Duminică, 28 decembrie 2025, mai mulți turiști au rămas blocați la cabanele de la Bâlea Lac din cauza codului roșu de viscol emis de meteorologi. Pentru că accesul a putut fi făcut doar cu transportul pe cablu, Transfăgărășanul fiind închis din cauza stratului de zăpadă, turiștii au ajuns în zona montană cu telecabina. La prânz, însă, din cauza viscolului și a riscului de avalanșă, nu au putut părăsi zona. Vezi detalii aici. Arbori smulși de furia furtunii, la Sinaia În ultimele 48 de ore, meteorologii au emis mai multe atenționări cu privire la condițiile meteorologice nefavorabile. La Sinaia, de exemplu, o furtună a făcut prăpăd în calea ei. Rafalele de vânt au doborât mai mulți copaci pe străzile Mănăstirii și Zamora. Într-unul dintre vehiculele afectate se aflau 3 persoane. Din fericire, nu au fost rănite. În urma viscolului, arborii au fost doborâți și în alte zone, autoritățile acționând pentru elibarea drumurilor. „Vorbim despre mai mulţi copaci căzuţi pe strada Zamora, pe garduri si fire de curent electric, dar si despre 5 copaci căzuţi pe strada Mănăstirii. Unul dintre aceştia a căzut peste un autoturism la bordul căruia se aflau 3 ocupanţi care, din fericire, nu au fost răniţi”, a informat oficialii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Risc crescut de accidente Odată cu schimbarea bruscă a vremii și apariția precipitațiilor sub formă de ninsoare și a ceții, riscul de accidente a crescut. În acest sens, conducătorii auto sunt sfătuiți de autoritățile locale să aibă o atenție deosebită pe drumurile pe care circulă și să mențină o distanță optimă, pe șosea. De exemplu, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova (DRDP) a informat sâmbătă dimineață, 27 decembrie 2025, că pe DN 67C, între Novaci si Rânca, a fost viscol care a scăzut vizibilitatea. Din acest motiv, riscul de accidente pe drumul național dintre Novaci și Rânca a fost mai mare. Valea Prahovei, acaparată de viscol Tot în cursul zilei de sâmbătă, 27 decembrie 2025, viscolul a făcut ravagii în stațiunile de pe Valea Prahovei, unde vântul a bătut cu rafale de peste 120 km/h. Mai mulți copaci și stâlpi au fost doborâți, în urma condițiilor meteo nefavorabile. AICI se găsesc mai multe detalii. Vremea continuă să fie capricioasă: cod roșu de viscol în România ANM anunță că aproape toată țara se află sub incidența codurilor galbene, portocalii și roșii (harta, mai jos). Vremea continuă să fie capricioasă în mai multe zone din țară. Meteorologii au emis un cod galben de ninsori viscolite valabil în intervalul 28 decembrie 2025, ora 10:00 – 29 decembrie 2025, ora 10:00. „În Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și la munte va ninge viscolit, iar temporar vizibilitatea va scădea sub 100 m. Vântul va avea viteze de 50…70 km/h și local se va depune strat de zăpadă în general de 3…8 cm. În Carpații Orientali și Meridionali se va depune strat de zăpadă de 10…20 cm. În Oltenia, sudul Banatului și local în Muntenia vântul va avea intensificări, cu viteze de 50…70 km/h”, transmite ANM. ANM a emis și un cod portocaliu de vânt puternic și ninsori viscolite, în cea mai mare parte a Moldovei, precum și în nordul și centrul Carpaților Orientali. Intervalul de valabilitate este: 28 decembrie 2025, ora 10:00 – 29 decembrie 2025, ora 02:00. „Pe parcursul zilei de duminică și în prima parte a nopții de duminică spre luni, în cea mai mare parte a Moldovei și local în Transilvania vântul va sufla tare cu rafale de 70…90 km/h, va ninge viscolit, iar vizibilitatea va fi foarte redusă. În Carpații Meridionali la altitudini de până la 1700 m, precum și în nordul și centrul Carpaților Orientali, la altitudini în general de peste 1700 m, va fi viscol puternic și vizibilitate foarte redusă, iar vântul va avea viteze de 90…100 km/h”, transmite ANM. A intrat în vigoare și un cod roșu de ninsori însoțite de vânt foarte puternic în Carpații Meridionali și de Curbură. Codul roșu este valabil până pe 29 decembrie 2025, ora 10:00. „În intervalul menționat în Carpații Meridionali și de Curbură, la altitudini de peste 1700 m, vor fi ninsori însoțite de vânt foarte puternic, cu viteze la rafală de peste 120 km/h și care va determina scăderea vizibilității aproape de zero”, transmite ANM. Informări meteo valabile până pe 29 decembrie 2025 Autorul recomandă: Temperaturi negative în toată țara, de Revelion. Unde va ninge în noaptea dintre ani, potrivit ANM România este sub asediul iernii în ultimul weekend din 2025. ANM anunță cod portocaliu de viscol, ger și rafale de peste 130 km/h la munte Turiști blocați în cabanele de la Bâlea Lac din cauza codului roșu de viscol emis de meteorologi. Nu pot părăsi zona Zona de pe glob unde se vor înregistra -60 de grade Celsius, zilele următoare. Este cel mai rece punct geografic
Oracolele care au văzut criza din 2008 înainte să vină au pus pariurile pentru 2026
Deși Michael Burry este considerat de regulă profetul crizei financiare care a zguduit America în 2008, afectând apoi întreaga economie mondială, mai există câțiva jucători pe bursă care au anticipat colapsul pieței americane. Aceștia au fost consultați de cunoscuta publicație Business Insider în legătură cu evoluțiile macroeconomice cele mai probabile în 2026. Trei traderi care au apărut în filmul hollywoodian ‘The Big Short’, inspirat de marea criză financiară din 2008, își prezintă predicțiile pentru anul 2026, pentru BusinessInsider. Deși sunt exprimate în moduri diferite, toate converg în aceeași direcție. Experții din hitul ‘The Big Short’ își prezintă predicțiile pentru 2026 Printre traderii care au devenit faimoși în timpul crizei creditelor subprime se numără și membrii unei firme mici de investiții, FrontPoint Partners, respectiv Danny Moses, Vinny Daniel și Porter Collins. Toți trei au părăsit compania, iar în prezent sunt activi pe Substack și colaborează la un podcast intitulat What Are We Doing?, în care discută randamentele investițiilor bursiere de pe poziții opuse. Pe scurt, toți cei 3 traderi au căzut de acord că anul viitor va exista o distanțare la nivel macroeconomic care se va acumula treptat și va pune presiune pe dolarul american. Piața bursieră s-a bucurat timp de un an, de o evoluție care și-a ating punctul maxim în 2025, când a beneficiat în special de tranzacțiile AI, un domeniu față de care Moses și-a exprimat un anumit scepticism. Pariul pe aur. Metalul prețios va cunoaște o explozie anul viitor Însă, cei 3 experți își mențin o privire precaută pentru anul viitor. Moses a declarat că cel mai mare pariu al său pentru 2026 ar fi aurul, o miză crucială pentru strategia sa de invesție ani de zile. În viziunea lui Moses, după explozia aurul din 2025, metalul prețios țintește mai sus, pe măsură ce supremația dolarului ca rezervă valutară mondială se clatină. Expertul a mai punctat că nu vede nimic care ar putea înfrâna ascensiunea aurului pe piețele bursiere. „Între geopolitică și nivelurile datoriilor suverane, cred că aurul va continua să crească. Pentru mine, oamenii ar trebui să privească aurul ca pe un indicator al stabilității economice sau macroeconomice, inclusiv dolarul american.” Moses a mai observat că dolarul american este mai slab, în contextul în care un declin al valutelor americane tinde să coincidă cu prețurile tot mai solide ale aurului. Piețele emergente, în special China și Brazilia, pot fi o investiție câștigătoare Vincent Daniel anticipează o continuare a tranzacțiilor de depreciere monetară în 2026. „Deși trendul a favorizat tranzacții incredibile, cred că acest lucru va continua, deși poate cu un ușor regres”. În opinia lui Daniel, există un potențial de creștere semnificativ în piețele emergente, în special China și Brazilia. Porter Collins a indicat, la fel ca Moses, un declin în derulare al dolarului american, și a adăugat că acesta își va pierde din valoare îm fața metalelor prețioase, mai ales aurul. Expertul crede că prețurile aurului nu vor scădea la începutul lui 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Multimiliardarul Warren Buffett, discuții SECRETE cu oficialii de la Casa Albă pe tema crizei bancare. Zeci de avioane private, la sediul Berkshire Dan Dungaciu: „Avem cel mai anti-business Guvern din istoria modernă a României” Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor
Incendiu major la un depozit aflat la intrarea în București de pe A1. A fost emis mesaj de alertă extremă
Un incendiu major, cu degajări mari de fum produs la un depozit, zona BD. Iuliu Maniu, sector 6, București. Autoritățile au emis un mesaj de „Extreme Alert” și spun să evitați zona. „Lăsați libere căile de acces pentru forțele de intervenție. Respectați recomandările dispuse de autorități.”, se indică în mesaj. Pentru gestionarea situației de urgență au fost alertate: 16 autospeciale de stingere, 1 autospecială de descarcerare, 2 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime, autospeciala transport roboți, Detașamentul Special de Salvatori și 3 ambulanțe SMURD. Incendiul se manifestă în zona centrală a spațiului, în acest moment se realizează decupaje pentru facilitarea accesului în interior. În exteriorul depozitului sunt depozitate materiale combustibile, asftel existând pericolul de extindere. Depozitul în cauză are înaltimea de 11 metri, iar materialele din interior sunt depozitate în stive de 10 metri. Autorul recomandă: Incident teribil în Onești. Doi tineri au ajuns în stare critică, după o explozie într-un apartament
Ion Cristoiu: Procesele lui Georgescu reprezintă o tristețe. Omul este hăituit
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum dosarele împotriva lui Georgescu nu sunt o diversiune. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Am uitat, mai sunt două. Hai că putem! Este interesantă diversiunea, concomitența luptei împotriva fascismului și comunism. E super, da așa este. Mai e și diversiunea, lupta împotriva nostalgiei. Asta e superb, hai că tu scrii versuri” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum dosarele împotriva lui Călin Georgescu nu sunt o diversiune. Acesta a început prin a spune că aceste dosare sunt mai degrabă o tristețe. Când ceva este o diversiune, se presupune că acele lucruri nu sunt adevărate. Cristoiu susține că Georgescu este cu adevărat hăituit. Jurnalistul menționează și alte două diversiuni pe care le consideră interesante. Una dintre ele este lupta concomitentă împotriva fascismului și comunismului. O altă diversiune este lupta împotriva nostalgiei comunismului. Jurnalistul se amuză de ideea de luptă împotriva unei nostalgii. Acesta susține că nostalgia ține de amintiri frumoase. Astfel, o luptă împotriva nostalgicilor este o idee de neconceput pentru acesta. „Procesul lui Georgescu nu e o diversiune. E o tristețe. Că nu e diversiune… Când ceva e o diversiune înseamnă că nu este adevărat. Aici chiar sunt… Omul chiar e hăituit. Adică asta nu este o diversiune. Atragerea publicului, atrage atenția publicului… Am uitat, mai sunt două. Hai că putem! Este interesantă diversiunea, concomitența luptei împotriva fascismului și comunism. E super, da așa este. Mai e și diversiunea, lupta împotriva nostalgiei. Asta e superb, hai că tu scrii versuri. Noi am mai discutat despre asta. Cum să lupți împotriva nostalgiei? Da, pentru că nostalgia este o chestie frumoasă. Ai coborât pe terenul ăsta… Hai să rămânem cu dimensiunea. Lupta împotriva nostalgiei…”, a explicat jurnalistul.
Ce a făcut-o pe Mirabela Grădinaru să plângă într-o emisiune TV: Care a fost cel mai dur moment din viața dumneavoastră?
Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, a vorbit – la o emisiune de la Digi 24 – despre cel mai frumos moment din viața sa, dar și despre cel mai trist. Cât privește cele mai fericite clipe… „Bineînțeles când s-au născut copiii, dar când Aheea a ridicat mâna după o jucărie a fost un alt moment foarte emoționat din viața mea și din viața noastră, de fapt, că eram împreună cu Nicușor și țin minte că amândoi am început să plângem. Aheea… fiind născută prematur și urmărindu-i fiecare gest, evoluție, și încercând să nu ratăm absolut nimic”, a povestit Mirabela Grădinaru, în timp ce pe fața sa au apărut lacrimi „de bucurie și recunoștință”, după cum a precizat ea. Apoi, dialogul a continuat cu o întrebare mult mai grea: „Care a fost cel mai dur moment din viața dumneavoastră?”. „A fost momentul în care am ajuns într-un spital din Vaslui și tatăl meu era în comă și n-am putut să fac absolut nimic pentru a-l salva”, a afirmat Mirabela Grădinaru, moment în care lacrimile au reapărut. Discuția s-a încheiat cu o amintire foarte dragă ei, cu tatăl său, o ultimă amintire care a bucurat-o nespus avându-l în preajmă. „După ce terminat am facultatea, i-am invitat pe părinții mei în București, stăteam într-o mansardă pe lângă Parcul Carol, au venit și au petrecut câteva zile cu mine. Și pe tata l-am dus la Facultatea de Construcții, acolo unde terminase studiile, și am mâncat împreună la o cantină din zonă și am depănat amintiri. Tata îmi spunea Bella”, a mai explicat partenera de viață a președintelui României, Nicușor Dan. Mirabela Grădinaru / FOTO – Captură video: Digi 24
Operează fără probleme în Ungaria
Presa centrală maghiară dedică un amplu spațiu investitorilor străini care părăsesc România, dar care, spre comparație, rămân stabili în țara vecină. Astfel, presa din Ungaria relatează plecarea iminentă a companiei elvețiene Calida și a filialei gigantului suedez Lindab, investiții europene despre care aceasta apreciază că în Ungaria merg foarte bine. Reamintim că, doar în ultimii ani, România a pierdut investiții strategice de la giganți auto precum BMW sau BYD (China), care au preferat să-și deschidă fabrici în țara vecină grație infrastructurii sale și a regimului fiscal mai blând. Consecința: țara noastră a pierdut investiții de câteva miliarde de euro. Presa maghiară semnalează un articol din publicația economică Profit.ro, care anunță că unul dintre cele mai mari branduri premium din Elveția, Calida, a dizolvat firma sa locală. Brandul a deschis în 2022 o fabrică în regiunea Sibiului, cu aproximativ 100 de persoane. Filiala de la Sibiu a companiei elvețiene Calida se închide Elvețienii de la Calida închid fabrica din Sibiu. Foto: Calida “Intrarea pe piața din România este parte din strategia de extindere a brandului Calida până în 2025. Noua unitate de producție va fi un factor important în a continua extinderea operațiunilor companiei și în producerea de serii și loturi mai mici din toate categoriile noastre de produse, astfel încât să reducem și mai mult timpii de reacție. Noua locație din UE oferă toate avantajele deja existente ale producătorului Calida care se va concentra în continuare pe distanțe scurte de distribuție, emisii scăzute și standarde sociale ridicate”, au declarat atunci reprezentanții grupului Calida, pentru Profit.ro. În acest context, presa maghiară semnalează, pe un ton aparent jubilatoriu, exit-ul din România, amintind că grupul elvețian rămâne stabil pe piața din Ungaria, unde acesta deține o filială, alături de cele din Germania, Franța, SUA, Tunisia, Țările de Jos și Marea Britanie. VG: În Ungaria, Calida funcționează impecabil de 3 decenii Astfel, cunoscuta publicație maghiară VG dedică un articol investițiilor străine directe care se pregătesc să părăsească România. În contrast, arată publicația din Ungaria, filiala locală a Calida merge ca pe roate, ba chiar funcționează impecabil din anul 1995. „Calida este prezentă și în țara noastră. Grupul are subsidiare în Ungaria, Germania, Franța, SUA, Tunisia, Țările de jos și Marea Britania. Cele mai solide piețe ale grupului elvețian sunt Germania, Franța și Elveția. Potrivit indexului de date al companiilor Opten, Calida operează impecabil în Ungaria cu numele Calida Magyarország Termelő Kft. Compania are în prezent currently 321 de angajați. Calida, brandul vedetă de lenjerie din Germania și Elveția, a fondat o companie tip joint venture în Ungaria după schimbarea de regim, și ulterior a relocatat o parte semnificativă a producției aici, la Rajká, în 1995. De atunci, este unul dintre marii mohicani ai industriei textile din Ungaria, promovând calitatea pieței vestimentare, legendară odinioară, scriu jurnaliștii de la VG. Exit-uri în lanț din România. „Acest lucru îi rănește acum pe români” În continure, presa maghiară face referire, într-o notă ușor ironică, și la plecarea grupului suedez Lindab „Nu doar Calida pleacă din România în ziua de azi. Una dintre marile companii suedeze, Lindab, părăsește piața din România. Acest lucru îi rănește acum pe români: de nicăieri, suedezii au anunțat că se vor retrage din țară – predau compania slovacilor”, În egală măsură, și producătorul suedez de materiale de construcții și soluții de ventilații Lindab va renunța la operațiunile din România, în prezent finalizând restructurarea afacerii sale Profile Systems în Europa de Est. Unitatea din România va fi preluată de slovacii de la Slovak Roka, tranzacție care se va încheia până la finalul lui 2025, subliniază VG. Presa maghiară nu uită să semnaleze și o altă mutare importantă: holdingul german Mutares a preluat afacerea din România a NBHX ROLEM, o companie din China prezentă de peste 30 ani în orașul Brașov, furnizor pentru industria automotive. Și chinezii părăsesc țara noastră Chinezii părăsesc și ei România. Holdingul german MUTARES preia filiala românească NBHX, care operează în apropiere de Brașov de mai bine de 30 de ani. Furnizorul auto produce în special elemente decorative pentru interioare de vehicule pentru companii precum Mercedes, Porsche, grupul Volkswagen, Tesla și Land Rover. Compania are un total de 1.600 de angajați la fabricile sale din Ghimbav și Cristian. Tranzacția face parte dintr-o achiziție globală, prin care Mutares cumpără NBHX Trim Europe de la Ningbo Lawrence Automotive Interiors, o subsidiară a grupului Ningbo Huaxiang Electronic, mai scrie publicația maghiară. România a pierdut investiții străine directe de 6 miliarde de euro în favoarea Ungariei Așa cum a scris Gândul, România trebuie să ia lecții de la țara vecină, căci a fost pe lista scurtă a unor giganți mondiali, dar a pierdut aceste șanse de investiții străine directe în favoarea Ungariei. În ultimii ani, România a pierdut in extremis câteva investiții strategice în favoarea Ungariei condusă de guvernul Viktor Orban. Concret, țara noastră a fost pe lista scurtă a gigantului auto BMW, însă în final aleasa a fost țara vecină (FOTO jos – fabrica din Ungaria a BMW). Producătorul german se pregătea să investească 2 miliarde de euro. De asemenea, am fost în cărți și pentru o fabrică a gigantului chinez BYD. În cele din urmă, producătorul chinez a construit la Szeged, în Ungaria, prima sa fabrică de automobile electrice de pe continentul european. Producția planificată să înceapă în octombrie 2025 va fi amânată cu un an. Fabrica BYD din Debrecen (Ungaria). Sursa foto: Profimedia Investiția în fabrica din țara vecină se ridică la 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai importante realizări ale chinezilor în toată Europa. În momentul în care va fi operațională, fabrica va avea o capacitate maximă de producție de 300.000 de unități pe an. De ce preferă mulți investitori străini Ungaria lui Orban Lipsa infrastructurii, dar și regimul fiscal crunt practicat de ultimele guverne ne-au sabotat dramatic şansele. În schimb, ungurii oferă o reţea de furnizori și infrastructură bine pusă la punct, iar piața muncii are un regim de taxe mult mai blând comparativ cu România. În plus, de la implementarea măsurilor fiscale decise de guvernul Bolojan, taxarea
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent? Schimbarea regimului comunist a reprezentat un punct important în sistemul economic al țării. De altfel, și aderarea la blocul comunitar a reprezentat un alt moment esențial pentru creșterea economică a României, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale și balanța financiară netă a Ministerului Finanțelor Publice. Iată ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării. În anul în care regimul comunist a căzut, în 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială. În 1987, PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari. Schimbările masive ale industriei, precum și inflația galopantă din următorii 3 ani după Revoluție au adus o scădere a economiei țării. În 1990, se situa la 38,25 de miliarde de dolari. În 1991, PIB-ul ajunsese la 28,85 de miliarde de dolari, precum și la 25,12 miliarde de dolari în 1992. Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent În 2006, țara nostră avea să devină membru deplin al blocului comunitar. Tot atunci, PIB-ul României era de 122,01 miliarde dolari. Apoi, a avut o creștere extraordinră în 2007, când a avut loc aderarea la UE, PIB-ul ajungând la 174,59 de miliarde de dolari. Scăderea a început din 2008, odată cu criza economică. România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, atunci, scrie MEDIAFAX. Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024 indică un PIB cotat la 382,56 de miliarde de dolari. PIB România cotat la 382,56 de miliarde de dolari / foto: Banca Mondială În cei 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România. Potrivit unui document publicat de Ministerului Finanțelor Publice (MFP), din 2007 până la 30 noiembrie 2025, 106,96 de miliarde de euro au venit de la bugetul UE în România. O sumă de 35,63 de miliarde de euro a fost virată către UE. Datele mai indică faptul că se estimează un sold de 9,51 miliarde de euro pentru anul 2025. Execuția până la 30 noiembrie 2025 include un sold de 4,64 de miliarde de euro. Autorul recomandă: Bloomberg: Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul Campionii economici ai lumii peste 15 ani. Binomul SUA – China păstrează primele poziții, Rusia părăsește top 10. Marea surpriză de pe 3 Economia SUA sparge toate așteptările, în ciuda temerilor economiștilor legate de tarifele lui Trump. Cum ajută România În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotei
Metalele prețioase, cum ar fi argintul, aurul și platina au atins valori fără precedent la finalul anului 2025. Argintul a sărit vineri pragul de 75 de dolari pe uncie, în timp ce aurul și platina au atins noi recorduri istorice, notează Profit.ro. Aprecierea metalelor prețioase a fost generată de evoluția anticipațiilor privind reducerea dobânzilor de către FEd și de tensiunile geopolitice. În acest context cererile pentru activele de refugiu s-au amplificat, transmite Reuters, citată de News.ro. Argintul a crescut cu 4,5%, la 75,20 dolari pe uncie, după ce a atins un maxim istoric de 75,62 dolari. Metalul a înregistrat o majorare de aproximativ 161% de la începutul anului, pe fondul deficitelor de ofertă, al includerii sale pe lista mineralelor critice din SUA și al intrărilor puternice de capital investițional. Care este prețul aurului Aurul a urcat cu 1,1%, la 4.526,92 dolari pe uncie, după ce a atins anterior un nou record, de 4.533,14 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în februarie, au avansat cu 1,3%, la 4.559 dolari. ”Așteptările privind relaxarea suplimentară a politicii monetare a Fed în 2026, un dolar mai slab și intensificarea tensiunilor geopolitice alimentează volatilitatea pe piețe cu lichiditate redusă. Există un anumit risc de marcări de profit înainte de finalul anului, însă trendul rămâne puternic”, a declarat Peter Grant, vicepreședinte și strateg senior pentru metale la Zaner Metals. Piețele anticipează două reduceri ale dobânzilor în 2026, prima fiind așteptată în jurul mijlocului anului, pe fondul speculațiilor că președintele SUA, Donald Trump, ar putea numi un președinte al Fed cu o orientare mai relaxată, ceea ce ar consolida așteptările privind o politică monetară mai acomodativă. În acest context, indicele dolarului american este pe cale să înregistreze o scădere săptămânală, sporind atractivitatea aurului pentru investitorii din afara SUA. Aurul ar putea atinge 5.000 de dolari pe uncie în 2026 În plan geopolitic, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene împotriva militanților Statului Islamic în nord-vestul Nigeriei. Acest aspect a contribuit la cererea pentru metale prețioase. ”Nivelurile de 77 și chiar 80 de dolari pe uncie la argint sunt realizabile până la finalul anului. Pentru aur, următorul obiectiv este 4.686,81 dolari, iar pragul de 5.000 de dolari ar putea fi atins în prima jumătate a anului viitor”, a adăugat Grant. Cea mai mare apeciere a aurului din ultimii 45 de ani Aurul se îndreaptă spre cel mai puternic câștig anual din 1979, susținut de politica monetară mai relaxată a Fed, achizițiile băncilor centrale, intrările în fondurile tranzacționate la bursă și tendințele continue de de-dolarizare. Pe segmentul cererii fizice, reducerile de preț la aur în India au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase luni, pe fondul temperării cumpărăturilor de retail din cauza prețurilor record, în timp ce în China discounturile s-au restrâns semnificativ față de maximele ultimilor cinci ani. Platina s-a apreciat cu 8,7% Între timp, platina a crescut cu 8,7%, la 2.411,46 dolari pe uncie, după ce a atins un maxim istoric de 2.448,25 dolari, iar paladiul a urcat cu aproape 10%, la 1.850,76 dolari. Toate metalele prețioase se îndreaptă spre câștiguri săptămânale, platina consemnând cea mai mare creștere săptămânală din istorie. Foto: Envato Apare o nouă monedă. Isărescu a făcut anunțul despre piesa de colecție din aur lansată de BNR. Ce preț are Cât costă cele mai scumpe înghețate din lume. Desertul de lux poate fi decorat cu aur și diamante Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri