Etichetă: Z

Undă verde pentru extinderea celui mai mare proiect de infrastructură din Capitală, magistrala M4. Daniel Băluță: Investim 3,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4

Daniel Băluță, primarul sectorului 4, împreună cu Ciprian Șerban, ministrul Trasnporturilor, au semnat împreună începerea construcțiilor pentru extinderea magistralei de metrou M4. Conform declarațiilor oficialilor, proiectul va aduce aproaoe 60 de milioane de călători pe an în plus, după o investiție de peste 17 mld. lei (3,5 mld. euro). Daniel Băluță spune că  doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, circa 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. „Investim 3,5 miliarde de euro, peste 17 miliarde de lei, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4, pentru a uni Nordul și Sudul orașului printr-o magistrală modernă, continuă și predictibilă. Introducem monitorizare metropolitană în timp real. M4 este doar începutul. Vrem să reducem blocajele. Am făcut în Sector 4: metrou, pasaje, spitale”, a transmis Daniel Băluță la evenimentul de semnare a ordinului pentru începerea lucrărilor la magistrala M4. „Aici am demonstrat că atunci când ai voință, viziune și disciplină, proiectele mari nu sunt un vis, ci se întâmplă. Și tot de aici pornim azi către un proiect de zeci de ori mai mare. Un proiect care schimbă viitorul mobilității în București. (…) Pentru că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, un număr de 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. Este poate cel mai clar semn că intrăm într-o etapă nouă pentru Capitală”, a mai spus Băluță. Magistrala M4: Cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor a declarat despre proiectul M4: „Primăria S4 a semnat ordinul de începe a celui mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei, magistrala M4 de metrou. 14 stați noi vor fi construite între Gara de Nord și Gara Progresu”, a transmis oficialul. AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel Băluță îl acuză pe Ciprian Ciucu de „blat electoral”

Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut

După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale.  Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”.   Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul

Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului

Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”

Cât de mari sunt pierderile generate de Criza apei din Prahova și Dâmbovița. Companie de evaluare: Centrala Brazi pierde 2,8 milioane de euro pe zi

Criza apei din Prahova și Dâmbovița care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, a generat pierderi economice care depășesc 3 milioane de euro pe zi. Pierderile sunt generate în special de oprirea centralei electrice Brazi și de perturbarea activităților locale, conform unei analize realizate de compania NAI România.  Cea mai mare pondere a pierderii economice, peste 2,8 milioane de euro pe zi, o reprezintă oprirea centralei electrice de la Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate. Conform calculelor realizate de compania de evaluare, dacă capacitatea oprită estimată se situează la aproximativ 800 MV, asta înseamnă un minus de aproximativ 19.200 MWh/zi. La valoarea de piață medie, pierderile se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi. În funcție de durata de timp în care centrala de la Brazi este oprită, pierderile pot ajunge până la 86 de milioane de euro. România are nevoie de investiții în infrastructura de apă pentru a evita alte crize Pe lângă pierderile cauzate de centrala Brazi, se adaugă un impact de 120.000 de euro pe zi pentru cele aproximativ 40.000 de gospodării afectate, dar și pierderi cauzate de PIB-ul pe capita pentru cele două județe afectate. Astfel, impactul economic se ridică la aproximativ 39,40 de euro/zi/persoană, deci dacă 1% din activitatea economică este întreruptă, pierderea ajunge la 39.400 de euro pe zi, iar într-un scenariu în care 5% din activitatea economică este perturbată, pagubele se ridică la 197.000 de euro pe zi. „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, spune Andrei Botiș, CEO-ul NAI Romania & Moldova. RECOMANDAREA AUTORULUI: Criza Apei. Toți Știau. Audierile cu scandal din Parlament s-au terminat cu un mare semnal de alarma din partea specialistilor: “Acest lucru se va întâmpla la toate barajele/ Ne vom confrunta cu aceasta problema la nivel de tara”! Lucrările la Paltinu se reiau în 2026 Criza apei. Avertismentul lui Bolojan: ‘Cei care sunt responsabili trebuie să răspundă şi asta se va întâmpla în zilele următoare

Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online

Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților –  culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”

Securitatea energetică a României, pe marginea prăpastiei, după incidentul de la Barajul Paltinu. Specialiștii dezvăluie ce a salvat țara noastră să intre în beznă: „Data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum”

Incidentul de la Barajul Paltinu – în urma căruia peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă – ar fi putut să producă repercusiuni grave și în sistemul energetic românesc. Mai exact, în ultimele 24 de ore, hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională.  „Fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă„ Asociația România Inteligentă (ARI) vorbește, potrivit Mediafax.ro, despre realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele.” „Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare e posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. Este vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta, va deveni parte din problemă”, spune Dumitru Chiseliță, președintele ARI. Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050. Practic, hidrocentralelor nefinalizate înseamnă inundații, secetă, vieți pierdute, insecuritate energetică și prețuri mari. Criza apei de la Barajul Paltinu Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. (Materialul integral AICI) Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. „Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Criza apei din Prahova a devenit un adev[rat ping-pong între autorități Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol

Gigi Nețoiu: Oamenii nu vor să iasă la vot pentru că nu au încrederea că votul lor poate schimba ceva

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a discutat despre situația actuală din România și problemele pe care le observă în fiecare zi. El spune că lucrurile se degradează rapid, iar oamenii simt că nimic nu mai funcționează corect. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „V-am spus că România se dezintegrează”  Nețoiu a comparat România cu situația din Bulgaria. El spune că oamenii de acolo reacționează mai rapid la deciziile politice.  „V-am spus că România se dezintegrează. V-am spus să aveți răbdare până după 7 ianuarie. N-ați văzut ce se întâmplă la bulgari? Au încercat să ia măsuri să le crească taxele. A căzut guvernul, cade tot. Oamenii știu ce vor. La noi înseamnă că e bine. Poate eu greșesc. Ce am văzut eu în astea trei săptămâni de zile, poate n-am văzut bine. Nenorocire peste tot. V-am zis. 38 de șantiere la care nu lucrează nimeni. Clădirile în tot centrul Bucureștiului stau să cadă. Și n-a făcut nimeni nimic și nu interesează.”, spune invitatul. Tot ei câștigă, tot ei ies Omul de afaceri a vorbit și despre lipsa de încredere a oamenilor în alegeri și despre cum percepe sistemul politic. „Acum știți că se spune că face planșeul de la Piața Unirii. Și spune că va costa 160 de milioane. 160 de milioane de euro. Și Coldea zice ce? De infrastructură sau de influență? Înțelegeți? Deci ei sunt acolo. Toți. Deci au lucrurile aranjate, puse la punct. Așa că ce să ne mai… V-am spus ce îmi spune lumea în piață: «Domnul Gigi, degeaba ieșim. Că tot ei câștigă, tot ei ies.» Și ați văzut alianțele. Le mai repetăm o dată? Nu le mai repetăm.”, susține Nețoiu. CITEȘTE ȘI: Anca Alexandrescu: „Cât am fost realizator de emisiune, i-am criticat pe cei care au cheltuit banul public fără responsabilitate” Anca Alexandrescu: „Când politicul ajunge într-o poziție, se trag unii pe alții. Se întâmplă acest lucru la toate partidele” Daniel Băluță: „Bucureștiul are nevoie de o viziune de dezvoltare comună. În prezent, acesta este FRAGMENTAT, ca un puzzle”

Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”

Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie,  spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova  avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a  raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.

Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol

Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu a apărut „peste noapte”. În spatele acestui dezastru stă o poveste întinsă pe o perioadă de luni de zile, cu avertismente tehnice, ședințe, rapoarte, dar și cu declarații liniștitoare care s-au dovedit complet rupte de realitate.  Gândul a analizat, pas cu pas, filmul complet al dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, și a publicat documentele oficiale care demonstrează că ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut acces la informații. Iunie 2025 – primele alarme la Paltinu În iunie, problema Paltinu deja nu mai este un zvon tehnic, ci o realitate notată în documente. În data de 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița descoperă o problemă serioasă la Barajul Paltinu. În timpul unor manevre de verificare, specialiștii constată că una dintre golirile de fund (GF2) este obturată. O inspecție subacvatică confirmă avaria: sistemul de acționare are probleme, vana de lucru nu mai funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt, practic, ieștite din uz. Cazul ajunge urgent la Comisia UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică. Specialiștii analizează situația de la baraj și spun clar: sunt necesare lucrări la golirea de fund și la echipamente, pentru siguranța barajului și pentru funcționarea normală. Pe 25 iulie, la Ministerul Mediului se întrunește Comisia de siguranță a barajelor. Concluzia: intervențiile la Paltinu trebuie făcute pentru siguranță și pentru funcționarea corectă a sistemului. Documentele ajung la nivel local, însoțite de condiții tehnice. În 18 septembrie, scafandrii constată o înfundare totală cu sedimente la Paltinu. Pe 22 octombrie, ședință de urgență la barajul Paltinu, apare o comisie de la Apele Române. Reprezentanții societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) povestesc că sunt invitați „la fața locului”, li se pune în față un proces verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze. Comisia de la Paltinu decide continuarea golirii lacului. Pe 29 octombrie, Apele Române transmit oficial că nivelul apei va scădea și cer operatorului să se pregătească. ESZ spune că primește doar o informare generală, fără un scenariu concret pentru ce se întâmplă dacă turbiditatea crește și apa nu mai poate fi tratată. Turbiditatea înseamnă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, cum ar fi apa, cauzată de particule foarte fine, suspendate, care difuzează lumina. Aceasta este o măsură a gradului de impuritate și indică prezența substanțelor organice sau anorganice, cum ar fi aluviunile sau substanțele rezultate din poluare.  În paralel, la nivel județean au loc mai multe ședințe ale Comitetului pentru Situații de Urgență pe tema Paltinu, însă ESZ afirmă că nu este invitată și că hotărârile nu ajung la societate. Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova publică un comunicat oficial în care vorbește pentru prima dată despre o „posibilă situație de urgență”. La câteva zile distanță apare și prima informare publică despre barajul Paltinu. Volumul de apă ajunge la doar 36% coeficient de umplere, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. ANAR anunță că nivelul va coborî și mai mult, pentru verificarea vanelor și a instalațiilor, însă dă asigurări că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza rămâne „fără restricții” Pe 26 noiembrie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, apare la televizor și vorbește despre Vidraru și Paltinu. Tonul este ferm, liniștitor și dă garanții că nu există niciun fel de pericol. Totul este „controlat”. În acel moment, niciun român nu își imaginează că, peste câteva zile, robinetul se va opri pentru 13 localități. În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente lovesc zona. Debitele cresc, iar lacul Paltinu, deja coborât ca nivel pentru lucrări, se încarcă masiv cu aluviuni. La Stația de Tratare Schiulești și la Stația de Tratare Voila, apa care intră nu mai seamănă cu o apă de munte, ci cu un noroi gros. Turbiditatea sare la valori record: peste 27.000-29.000 NTU, în condițiile în care apa potabilă trebuie să coboare spre 1 NTU. Hidroelectrica oprește și ea pentru scurt timp uzinarea, de teamă că mâlul va distruge instalațiile. Rezultatul se vede la robinet: peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă și, în multe locuri, fără apă nici măcar pentru spălat. 30 noiembrie-1 decembrie – în weekend, primarii din localitățile afectate se trezesc în plină criză. Apele Române cer oficial declararea stării de urgență. Ministerul Mediului spune că află situația „direct de la primari” și anunță o ședință de urgență cu prefecții, Apele Române, Hidroelectrica și operatorul ESZ. Premierul Ilie Bolojan intervine și el: anunță trimiterea de 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezerva de stat: cam o sticlă de 2 litri de persoană pentru cele aproximativ 100.000 de persoane afectate. În ședințele tensionate din Prahova, Diana Buzoianu încearcă să ofere o soluție „intermediară”: apă menajeră pe conductele de apă potabilă, până când stațiile pot trata din nou apa corect. Directorul DSP Prahova o contrazice frontal. Spune că ar fi o încălcare gravă a legii, că turbiditatea este mult prea mare și că nu își asumă un aviz pentru o apă care poate îmbolnăvi oamenii. Pe 2 decembrie, criza ajunge și în școli. Inspectoratul Școlar Prahova anunță că, în perioada 2-5 decembrie, elevii din 13 localități trec în online, pentru că nu există apă nici măcar pentru toalete și igienă de bază. Tot pe 2 decembrie, criza de la Paltinu a închis și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională. Ministra Mediului iese din nou public și spune că: ESZ Prahova știa de riscul de turbiditate; operatorul nu a vorbit la ședințele din octombrie; atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură”; cere demisia ambilor directori. ESZ răspunde cu un comunicat-maraton. Societatea acuză: „deciziile hazardate și greșite” ale Ministerului Mediului și ale Apelor Române privind scăderea nivelului în baraj; lipsa unui plan de rezervă; faptul că infrastructura are peste 50 de ani, iar operatorul nu are voie

Ce mai cumpără americanii pentru sărbătorile de iarnă

După o perioadă anevoioasă economic marcată de tarifele lui Trump și tensiunile politice care au dus la cel mai îndelungat „shutdown federal” din istorie, reducerile de Black Friday și Cyber Monday au fost momente de respiro pentru consumatorul american.   Până la urmă, consumatorul american este motorul economiei SUA, indiferent ce zic miliardarii sau politicienii.  Analiștii economici se tem că acest „motor” va începe să clacheze pe fondul presiunii tarifelor, al pieței muncii destul de slăbite și al creșterii de prețuri cauzată tot de tarifele vamale ale lui Trump. Dacă „motorul” clachează,  „Epoca de Aur” a lui Trump se va încheia subit,  la fel și șansele lui JD Vance la alegerile din 2028.  Datele preliminare privind comerțul cu amănuntul pentru sărbătorile de iarnă arată bine la suprafață, dar încă sunt fisuri periculoase dedesubt. Cum au decurs vânzările de Black Friday Imaginea de ansamblu: Cifrele preliminare de Black Friday și Cyber Monday arată în esență bine. Vânzările totale (excluzând produsele auto) au crescut cu 4,1% anul acesta, informează Mastercard SpendingPulse care monitorizează vânzările din magazinele retail și de pe site-urle de shopping online, precum și metodele de plată. Bank of America a înregistrat cheltuieli cu cardul de credit cu 0,2% mai multe decât în 2024.  Cheltuielile pentru articolele de sărbători a crescut cu 2,6%. Nici Cyber Monday n-a stat rău Vânzările de Cyber Monday au crescut cu 7% față de anul trecut, atingând un nou record, informează Adobe Analytics. Cum ar putea arăta vânzările în primul Crăciun de la revenirea lui Trump Federația Națională de Comerț cu Amănuntul estimează că sezonul sărbătorilor de iarnă 2025-2026 ar putea fi primul din istorie în care valoarea cumpărăturilor ar putea atinge cifra record de 1 trilion de dolari. Ce cumpără americanii de Crăciun, în 2025? Directorul Walmart: Mai multe produse de strictă necesitate John David Rainey, directorul financiar al Walmart, a declarat în cadrul unei conferințe Morgan Stanley, că disparitatea creșterii salariale în rândul consumatorilor cu venituri mici, medii și mari a fost la fel de mare ca cea observată de gigantul retailer în ultimii 10 ani. Acesta crede că disparitatea se va adânci. „Observăm că portofelele au fost mai suprasolicitate și că s-au cheltuit mai mulți bani pe articole de strictă necesitate decât pe articole discreționare”, a spus el, potrivit Axios. Consumatorul american din anul 2025 este mai tensionat așadar, mai ales cel din clasa inferioară. Directorul Procter & Gamble: O slăbiciune a pieței americane Directorul financiar al Procter & Gamble, Andre Schulten, care a vorbit la același eveniment Morgan Stanley, a declarat că conglomeratul care comercializează scutece și detergent a înregistrat o slăbiciune generală a pieței americane în octombrie și noiembrie. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Declinul Bitcoin lovește direct în familia Trump. Averea familiei prezidențiale a scăzut cu 1 miliard de dolari