Cristoiu anunță vești bune pentru Nicușor Dan după incidentul cu drone: „În sfârșit are o dronă pe care să o pipăie”
Ion Cristoiu, publicist și scriitor, a comentat la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache„, difuzată în exclusivitate de Gândul, imaginile cu drona rusească, căzută în Satul Cuhureștii de jos, din Republica Moldova. Cristoiu a amintit reacția președintelui Nicușor Dan, după incidentul din data de 13 septembrie, când o dronă a invadat spațiul aerian românesc. Publicistul a afirmat ironic: „în sfârșit o dronă pe care Nicușor Dan o poate atinge”. Ion Cristoiu a avut un dialog savuros cu jurnalistul Ionuț Cristache, pe tema dronei, care a căzut pe acoperișul unei case în Satul Cuhureștii de jos, raionul Florești. „Cum a aterizat pe plăcile alea, pur și simplu așezată, zici că a fost pusă cu mânuța acolo, îngrijită”, a fost observația lui Ionuț Cristache despre incidentul din Republica Moldova. „Cade și ea într-un firesc, se prăbușește, adică nu vine ca o foaie de hârtie, ca o frunză pe un râu”, a adăugat jurnalistul. Publicistul Ion Cristoiu a răspuns, într-o notă ironică, cu aluzie la declarațiile lui Nicușor Dan din luna septembrie față de un incident similar: „Primul lucru, vreau să remarc: aștept ca domnul președinte Nicușor Dan, să se ducă urgent la față locului, să vâre mâna în ea. Așa a zis el, a pune mâna”, a comentat Ion Cristoiu. Nicușor Dan, după ce o dronă a survolat spațiul aerian al României: „Nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru” La data de 13 septembrie, o dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României. Deși dispozitivul zburător a survolat timp de 50 de minute spațiul aerian, acesta nu a fost doborât, fapt care a generat o serie de discuții, privind securitatea națională. Președintele Nicușor a încercat să explice, a doua zi, la postul Antena 3, motivul pentru care drona nu a fost doborâtă. Întrebat dacă drona era înarmată, liderul de la Cotroceni a menționat că nu se poate ști, din moment ce „nu a pus mâna pe ea”. „Eu nu am informația asta, pentru că avea ceva înăuntrul ei care nepunând mâna pe ea , nu putem ști ce avea înăuntru”, a afirmat președintele. Recomandarea autorului: Informații exclusive despre drona din Republica Moldova. Gândul a stat de vorbă cu autoritățile de peste Prut. Ce s-a întâmplat cu ea după ce a fost coborâtă de pe acoperiș Cristoiu, la un an de la alegerile prezidențiale din 2024: „Scopul anulării alegerilor a fost ca Nicușor Dan să ajungă președinte” Cristoiu, scenariu-sumbru despre frontul ucrainean: „Se pregătește o diversiune sângeroasă pentru oprirea planului de pace al lui Trump”
Daniel Băluță: La alegerile locale alegem MANAGERI, administratori ai orașului
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Daniel Băluță, politician și primar al Sectorului 4 din București, a vorbit despre care sunt motivele pentru care a ales să candideze la Primăria Capitalei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „Nu se mai poate și au dreptate, pentru că nu se mai poate să avem un trafic cum îl avem. Nu se mai poate să trăim în mizeria în care trăim. Nu se mai poate să nu avem un transport rezonabil, să nu avem spitale în regulă.” Invitat la Marius Tucă Show, Daniel Băluță a vorbit despre care sunt motivele pentru care a ales să candideze la Primăria Capitalei. Acesta a început prin a spune că este prima dată când candidează la Primăria Capitalei. De asemenea, a precizat și că este o campanie foarte diferită. Politicianul susține că problemele Sectorului 4 se regăsesc în tot Bucureștiul. „Da, este prima campanie pentru Primăria Capitalei. Da, este foarte diferită această campanie dintr-un motiv simplu. La sector am constatat că pentru oameni sunt foarte importante rezultatele. Aici încerc să explic, pe baza credibilității pe care o am, pe baza credibilității fundamentată pe rezultate. Că pot continua acest lucru și este mai greu să explic tuturor oamenilor din oraș că la aceste alegeri nu alegem parlamentari, nu alegem politicieni și alegem manageri, administratori ai orașului. Vedeți, un lucru pozitiv este că am reușit să schimb destul de mult modul în care funcționează acea parte din București. Regăsesc foarte multe dintre problemele pe care le-am avut de-a lungul timpului în Sectorul 4, într-o bucată mare din oraș. Văd supărare, văd frustrare, văd revoltă din partea oamenilor, văd că spun… Nu se mai poate și au dreptate, pentru că nu se mai poate să avem un trafic cum îl avem. Nu se mai poate să trăim în mizeria în care trăim. Nu se mai poate să nu avem un transport rezonabil, să nu avem spitale în regulă. Nu se mai poate ca toate aceste componente ale vieții de zi cu zi să nu fie într-o stare de funcționare corectă.”, a explicat politicianul.
Tim Cook încă nu este pregătit să se pensioneze, dar sunt patru concurenți care i-ar putea vâna poziția de director al Apple
La vârsta de 65 de ani, majoritatea europenilor (inclusiv românii) se pensionează. Nu și Tim Cook, directorul executiv al companiei gigantice Apple care produce și vinde telefoanele iPhone. Directorul nu dă semne că s-ar pensiona prea curând. Nu are mandat și nici nu este obligat să facă un pas înapoi. După ce a prevenit cu greu taxele vamale impuse de Donald Trump, Tim Cook este preocupat nu doar ca noua generație de iPhone 17 să aducă profit companiei, dar în mod sigur își concentrează atenția și pe producția telefoanelor iPhone 18 care se vor lansa în toamna anului 2026. Între timp, compania se înfruntă acum cu provocările pieței AI. Apple a eșuat să-și împlinească promisiunile în 2024 privind implementarea tehnologiilor AI, informează The Wall Street Journal. Patru oameni de afaceri îi vânează poziția de director acum. Iată-i pe cei patru posibili succesori ai lui Tim Coock: John Ternus, Craig Federighi, Eddy Cue și Greg ‘Joz’ Joswiak. Primul candidat (hardware) John Ternus (50 ani) provine din industria hardware și este cel mai tânăr potențial candidat. A proiectat sistemele hardware a produselor iPad, Mac, iPhone și AirPods. Ternus se asigura de funcționalitatea acestora. El și echipa sa au înlocuit cipurile Intel de la computerele Mac cu cipuri proiectate de Apple. Al doilea candidat (software) Al doilea candidat este Craig Federighi (56 ani) și a lucrat pe partea de software. Ca șef al departamentului de inginerie software a companiei Apple, el a introdus noi versiuni ale sistemelor de operare și aplicații. El este răspunzător pentru funcționarea aplicațiilor și a sistemelor de operare rulate la peste 1 miliard de dispozitive Apple din întreaga lume. Al treilea candidat (servicii) Eddy Cue (61 de ani) este al treilea candidat, fiind în serviciul companiei din anii 1980. El s-a preocupat de serviciile companiei. Fiind iubitor de mașini Ferrari și sporturi, s-a ocupat de jocurile video, abonamente, iCloud, spațiul de stocare și de modul de căutare. A fost printre puținii directori care l-au întâlnit pe Steve Jobs înainte să moară. Al patrulea candidat (marketing) Greg Joswiak (61 de ani) lucrează de 40 de ani la Apple. El conduce un alt nucleu important al companiei – departamentul de marketing. Având în vedere că produsele Apple nu sunt tocmai ieftine, ‘Joz’ trebuie să capteze interesul publicului și să convingă cât mai mulți oameni să cumpere iPhone-uri. Are un rol major la fiecare lansare anuală a unui nou iPhone și în trenduri. S-a ocupat și cu situații dificile, precum comunicarea cu presa. El trebuie să gestioneze și așteptările clienților la fiecare produs. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: iPhone 17, un smartphone „subțire” de criză. Cât costă și ce noutăți tehnice aduce | Au fost anunțate și AirPods Pro 3 și Apple Watch Series 11
Ionuț Moșteanu explică de ce nu a fost doborâtă drona rusească care a invadat spațiul aerian al României: „Nu au reuşit să o prindă pe radar”
Ministrul Apărării Naționale, Ionuţ Moşteanu, a discutat marţi seara, la Antena 3 CNN, despre drona rusească ajunsă în spaţiul aerian al României în dimineaţa acestei zile. Oficialul a explicat motivele pentru care piloții nu au doborât drona. Totodată acesta a precizat că vorbit și cu piloţii germani care au avut contact vizual cu drona folosită de Rusia în războiul din Ucraina. Ionuț Moșteanu susține drona nu a fost doborâtă deoarece nu a putut fi țintită pe radarul avionului, astfel încât piloții să o poată lovi cu racheta. „Mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă”, a precizat Ionuţ Moşteanu în timpul declaraţiilor, care a mai adăugat că, în curând, „va fi operaţional sistemul primit de la Armata Americană – un sistem folosit în Ucraina cu foarte mult succes”, a precizat Moșteanu. Ionuț Moșteanu: „Astea sunt provocările. Le-au avut şi polonezii” Ionuț Moșteanu a vizitat și Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” pentru un eveniment organizat de trupele armate americane staționate în România. Oficialul a discutat cu piloţii germani de pe Eurofighter, care au decis să nu doboare drona rusească, ajunsă azi, în spaţiul aerian românesc. „Am vorbit chiar cu piloţii germani astăzi, fiind la Kogălniceanu pentru întâlnirea cu aliaţii americani, am profitat de moment să vorbesc cu piloţii germani care au fost în misiunea de poliţie aeriană dimineaţă. Şi mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă. Astea sunt provocările, pe care nu le avem doar noi, le-au avut şi polonezii şi le au şi alţii”, a afirmat Ionuţ Moşteanu. Ionuț Moșteanu: „Am semnat un ordin de ministru prin care aprobarea de doborâre a dronelor este dată de comandantul operaţiunii” Ministrul Apărării Naţionale a reiterat motivele pentru care drona rusească nu a fost doborâtă după ce a intrat în spaţiul aerian al României. Aparatul a căzut în curtea unui localnic din județul Vaslui. „Mi-aş fi dorit şi eu să o fi doborât piloţii care au stat în aer câteva ore, nu tot timpul au avut contact cu ea, chiar de foarte puţine ori au avut contact vizual. Şi, din păcate nu au reuşit să facă asta în siguranţă. Ca să clarific încă o dată, am mai explicat şi în cazul celorlalte incidente: există cadru legal în momentul acesta, există din ziua 10 de când am venit în minister – am semnat un ordin de ministru prin care aprobarea de doborâre a dronelor este dată de comandantul operaţiunii. Asta se întâmplă de fiecare dată când o dronă intră în spaţiul aerian. Şi, astăzi, piloţii au avut aprobarea de la comandantul operaţiunii pentru a doborî. Nimeni nu aşteaptă aprobare politică, pentru că văd în spaţiul public şi acest discurs: că cineva ar avea nevoie de aprobare politică. Nu! Aprobarea de a trage în drona aia este dată de comandantul operaţiunii, comandantul militar – şi aşa este normal să fie, pentru că ei, militarii, implicaţi în operaţiune au toate datele în timp real. Piloţii au avut această aprobare. Din păcate, nu au reuşit să o prindă, să spun aşa, nu au reuşit să o blocheze pe radarul care, apoi, comandă rachetele, să fie siguri că pot trage cu rachetele în dronă şi că, în momentul în care rachetele fixează ţinta, ţinta aia fixată e drona şi nu este altceva din spatele dronei; de exemplu: o casă sau o eoliană. Dobrogea e o zonă cu mult incomod radar”, a mai afirmat oficialul. Recomandarea autorului: Ion Cristoiu, ironic după incidentul cu drona din Republica Moldova: „Zici că a fost pusă cu mânuța acolo” Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Primele imagini cu drona prăbușită în Vaslui. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: “S-a prăbușit singură, nu au tras în ea”
Veștile bune vin de la Bruxelles. Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România
Comisia Europeană (CE) a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, conform economedia.ro. De asemenea, procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice. România nu mai riscă momentan pierderea de fonduri europene din cauza deficitului mare. Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura de deficit excesiv pentru cele nouă state aflate în acest proces: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Măsura luată de CE, „held in abeyance” înseamnă că nu vor fi făcuți pași procedurali noi în acest moment, însă procedura rămâne oficial deschisă, întrucât deficitele nu au fost încă reduse sub pragul de 3% din PIB într-un mod durabil. Țara noastră rămâne totuși sub recomandarea Consiliului Uniunii Europene și are obligația să comunice ajustările fiscale stabilite în calendarul agreat. Comisia va reanaliza situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele finale privind execuțiile bugetare pe 2025. Abia atunci se va lua decizia dacă vor fi necesare măsuri noi sau dacă procedura poate avansa spre închidere. România are încă un deficit ridicat, așteptat să fie de 8,4% din PIB la finalul anului, însă Guvernul Bolojan a adoptat o serie de pachete fiscale pentru corecție, ceea ce a dat încredere autorităților europene. Ministrul Finanțelor: Evaluarea de azi validează efortul intens de consolidare fiscală Ministrul Alexandru Nazare a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj după ce Comisia Europeană a confirmat că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Oficialul spune că veștile venite de la Bruxelles „confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rectificarea bugetară, gata până la finalul lunii. Banii în plus merg către Casa de Pensii, Casa de Sănătate și autoritățile locale Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Robert Christian Schwartz, avizat de Comisiile de Cultură pentru funcția de președinte al Societății Române de Radiodifuziune
Comisiile de cultură ale Camerei Deputaților și Senatului au dat, marți, aviz favorabil lui Robert Christian Schwartz pentru de funcția de preşedinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, transmite Agerpres. Au votat „pentru” aviz favorabil 19 parlamentari, iar opt au votat ‘”împotrivă”. Robert Christian Schwartz urmează să fie validat şi de plenul comun al Parlamentului, care se reunește miercuri în şedinţă. Votul va fi secret cu bile. Schwartz a menţionat, în cadrul audierilor de la Comisiile de cultură, că proiectul său de management, pe care vrea să îl elaboreze împreună cu Consiliul de Administrație, include o serie de direcții strategice. „Şi pentru că preşedintele Consiliului de Administrație este și director general, nu pot să nu mă refer şi la conținutul editorial. Propun ca politici pe termen lung dezvoltarea producțiilor de media, redactarea programelor pentru un public mai tânăr şi consolidarea resurselor umane şi redacționale. Obiectivul nostru ar trebui să fie următorul – să fim relevanți pentru toate generaţiile. În acest context, una din direcții este transformarea digitală. Fără o digitalizare completă, radioul public nu poate rămâne competitiv. O altă direcție este reducerea birocrației şi introducerea unui sistem modern de evaluare a performanței. Vom propune un program de formare profesională și atragerea unor tineri specialiști”, a afirmat acesta. Robert Christian Schwartz a adăugat că își propune, de asemenea, revitalizarea Fundației Radio România. Recomandarea autorului: Plenul Parlamentului se reunește pentru numirea conducerilor TVR, SRR și AEP. Un fost ministru al Apărării, favoritul PSD Interviu în exclusivitate pentru Gândul. Ioana Ene Dogioiu explică sinecura pe care a primit-o: „Sunt pe deplin calificată” Premierul Bolojan i-a găsit o sinecură purtătorului de cuvânt al Guvernului. O trimite pe Ioana Ene Dogioiu în Consiliul de Administrație la Radio
Adriana Săftoiu, fostă consilieră al lui Băsescu, a primit aviz favorabil pentru funcția de președinte al Societății Române de Televiziune
Adriana Săftoiu a primit aviz favorabil, marți, din partea Comisiilor de cultură ale Senatului şi Camerei Deputaților pentru funcţia de preşedinte – director general al Societății Române de Televiziune. Adriana Săftoiu a fost avizată în fruntea SRT cu 20 de voturi ‘pentru, şase voturi împotrivă şi o abţinere. Funcţia de preşedinte – director general al Societății Române de Televiziune urmează să fie ocupată de Adriana Săftoiu după ce va fi validată miercuri şi de plenul comun al Parlamentului. În cadrul audierilor, Adriana Săftoiu a subliniat că, din păcate, Televiziunea Română este percepută ca o instituție bugetară, mai degrabă, decât o instituție media, inclusiv de către instituțiile statului. Ea a adăugat că nu are posibilitatea să clarifice deocamdată care este situația Televiziunii Române, dar, într-un termen rezonabil, va reveni în fața parlamentarilor pe această temă, în cunoștință de cauză! ‘Ce e clar este că Televiziunea Română, în acest moment, este o instituție, din păcate, precepută mai degrabă ca o instituție bugetară decât ca o instituție media. Chiar şi instituțiile statului se raportează la Televiziunea publică ca la o instituție bugetar-administrativă. Și cred că, din acest punct de vedere, va trebui să facem foarte multe lucruri ca să schimbăm această percepție. Cu rezervă aș spune că s-ar putea ca și o parte din personalul instituției să își gândească la modul acesta statutul pentru că, e adevărat, Televiziunea Română este finanțată în proporţie de aproape 90% din bugetul de stat şi din păcate o mare parte din aceste venituri se duc pe salarii’, a subliniat Adriana Săftoiu. Aceasta a vorbit şi despre audiențele foarte mici înregistrate de Televiziunea publică, unele canale având chiar audiență zer ‘Sigur că menirea Televiziunii Române nu este să facă audiență, prin lege este definită ca serviciu public. (…) Trebuie să gândim împreună cu Consiliul de administrație, cu Comitetul director care va fi, cum împăcăm noi legea, cerinţele care se adresează prin lege televiziunii şi totuşi o audiență care să nu fie aşa. (…) În momentul în care vezi că sunt nişte canale care fac zero, zero, zero, îți pui întrebarea ce se întâmplă, a susținut Adriana Săftoiu. Membrii Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune şi Societății Române de Radiodifuziune şi-au desemnat, în 18 noiembrie, în şedinţe separate, propunerile pentru președinții – directori generali ai celor două instituții.
CJUE a hotărât că statele UE trebuie să recunoască căsătoriile între persoanele de același sex
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis azi că statele membre sunt obligate să recunoască căsătoriile între persoane de același sex încheiate legal într-un alt stat din comunitate, criticând totodată Polonia pentru că nu a validat o căsătorie încheiată în Germania, notează Reuters. Astfel, instanța europeană a stabilit că Polonia a încălcat drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătorit în Berlin în anul 2018. Autoritățile poloneze au refuzat înscrierea certificatului lor de căsătorie în registrele naționale, susținând că legislația poloneză nu permite căsătoriile între persoane de același sex. Instanța europeană a spus: „Încalcă nu doar libertatea de circulație și de ședere, ci și dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie. Atunci când își creează o viață de familie într-un stat membru gazdă, în special în virtutea căsătoriei, trebuie să aibă certitudinea că vor putea continua această viață de familie la întoarcerea în statul membru de origine”, menționând că statele membre nu sunt obligate să modifice definiția națională a căsătoriei și nici să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex. Tema parteneriatelor între persoanele de același sex a fost politizată de guvernele anterioare, dar coaliția actuală condusă de Donald Tusk lucrează la un proiect de lege. Președintele Karol Nawrocki a spus că va respinge „orice lege ce ar submina statutul constituțional al căsătoriei”. Autorul recomandă: S-a schimbat LEGEA în România! Ce trebuie să faci, dacă te căsătorești după 31 martie 2025
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Cât de aproape este sistemul public de pensii de colaps. Un economist celebru comentează pentru Gândul
Sistemul public de pensii din România este tot mai aproape de intrarea în colaps. Numărul mare de pensionari și cel scăzut de angajați care plătesc contribuții la bugetul de pensii, dar și modul în care sunt administrate piloanele de pensie ar putea genera probleme majore în cel mult 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, crede că sistemul public de pensii din România va trece printr-un moment critic în următorii 3-4 ani. Odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 67-70, presiunea pe sistemul care deja funcționează cu deficit va fi accentuată. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2,773 de lei. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. „Sistemul public de pensii va avea un mare hop de trecut care vine în 3-4 ani: ieșirea decrețeilor la pensie. Colapsul deja este evident prin prisma deficitului pe care îl are acest sistem. Sistemul public de pensii nu este un sistem propriu-zis de pensii”, spune economistul. Solidaritatea între generații devine tot mai greu de susținut Specialistul spune că o mare problemă a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, ci sunt folosite imediat pentru plata pensiilor curente. Generația activă acum pe piața muncii îi susține pe cei retrași din activitate, iar la rândul ei, aceasta va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare care sunt mult mai mici ca număr. Păun spune că acest mecanism de solidaritate între generații va deveni tot mai greu de susținut, în condițiile în care numărul celor care lucrează scade, iar populația României îmbătrânește rapid. „Contribuția dumneavoastră și a mea nu merg la pensia noastră. Merg la pensia celor de la pensie acum. Pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, mai puțini. Noi și trăim mai mult, o problemă suplimentară problemei decrețeilor.” Ce soluții propune Păun pentru viitorii pensionari Pe lângă presiunea demografică se adaugă și eventuala înlocuire a ratei de pensie, de la 40%, la 30-35%, ceea ce înseamnă venituri mult prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai, specialiștii spun că ar trebui ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, soluția este diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei părți, o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale. „Va fi tot mai greu să plătești o pensie decentă din P1. De aia am tot spus: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat P1 să fie 1/3, P2 să fie 1/3 și P3 sau alte investiții personale să fie 1/3. A te baza doar pe pensia P1 este o mare iluzie și ea va fi tot mai problematică în viitorul nu foarte îndepărtat și pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026. Cine va primi 5% și 9% în plus, anul viitor