Etichetă: Z

Daniel Băluță: Bucureștiul are nevoie în primul rând de un bun administrator, apoi de un politician

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Daniel Băluță, primar al Sectorului 4, a transmis că Primăria Capitalei are nevoie de administratori, nu de politicieni. El a explicat de ce discursul său se concentrează pe management, nu pe conflict politic. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „La Primăria Capitalei se caută administratori, se caută manageri, se caută gospodari” Băluță spune că evită să vorbească prea mult despre teme politice. Potrivit lui, bucureștenii vor oameni capabili să administreze orașul, nu politicieni preocupați de conflicte. „Știți ce se întâmplă? Eu mă consider, mai ales și de ce evit să vorbesc foarte mult despre subiectul ăsta, pentru că având în vedere că eu candidez la Primăria Municipiului București… Este vorba că la Primăria Capitalei se caută administratori, se caută manageri, se caută gospodari. Nu se caută politicieni. Pentru că procentul 99% pe afiș este Daniel Băluță, așa scrie, 1% este politică. Pentru că politicul ne ajută să participăm în forurile unde se iau decizii pentru bucureșteni.”, transmite invitatul. Marius Tucă: Nu v-au reproșat oamenii că aveți prea multe afișe? Marius Tucă l-a întrebat pe candidatul la Primăria Capitalei despre numărul afișelor din oraș și dacă oamenii i-au reproșat acest lucru. Băluță spune că nu sunt nici prea multe, nici prea puține. „Nu am nici multe afișe, nu am nici puține. Diplomația este o caracteristică pe care trebuie să aibă un primar. Pentru că cu ceartă, cu înjurături, cu haos și cu ură nu putem să ajungem.”, susține Băluță CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”

Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni

Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”.  Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport   În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru  79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027  La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem

Ilie Bolojan, gafă în direct: Angajații ANAF, testați cu pantograful, în loc de poligraful

Ilie Bolojan a făcut o gafă în conferința de presă de vineri, în care a explicat schimbările pe care guvernul vrea să le facă legat de pensiile magistraților, precum și alte măsuri fiscale care se vor lua în perioada următoare. Astfel, explicând de ce pachetul 2 de măsuri fiscale a fost blocat, Ilie Bolojan a încurcat poligraful cu pantograful. Iată ce a spus șeful Guvernului: „Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor care au fost depuse la CCR și ca urmare a declarării de către curte a articolului privind testarea cu pantograful a angajaților ANAF ca neconstituțională„, a spus Ilie Bolojan. Potrivit dicționarului însă, pantograful este: 1. Aparat folosit pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice, care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de alimentare. Cuvântul pe care Ilie Bolojan voia să îl folosească, de fapt, este poligraf și înseamnă detector de minciuni. Multe din companiile de stat care au probleme vor fi închise „Atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar și de la conducerile acestor companii trebuie să intervenim ca, începând de anul viitor – deci de la începutul anului, nu de la sfârșitul anului, cum s-a întâmplat anul acesta – să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea acestora”, a declarat premierul Ilie Bolojan. De asemenea, Ilie Bolojan a fost ferm în privința companiilor care nu mai pot fi salvate: „Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menținute, dar au pierderi, trebuie să-și reducă pierderile, trebuie să-și îmbunătățească serviciile, trebuie să facă reforme”. „Avem companii – 27 – care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a declarat premierul. Autorul recomandă: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor

Cătălin Drulă se dezice cu jumătate de gură de Alina Gîrbea: Nu e cumnata mea, este o relație de rudenie prin alianță, care nu mai există

„-Este o informație care circulă în mediul online, că v-ați pus cumnata într-o funcție publică! Da, asta a fost vânturată de PNL, din păcate și din presă unii au preluat-o pe nemestecate, pentru că și inventaseră pe acolo o relație de rudenie care nu există, e vorba de Alina Gîrbea, este un profesionist în instituții europene. Eu nu am nicio legătură cu numirea dumneaei, e făcută din vară de USR, a și făcut-o publică USR la vremea respectivă, eu nu mai fac parte din conducerea USR. Nu e cumnata mea, este o relație de rudenie prin alianță care nu mai există, este fosta soție a fratelui partenerei mele. Cariera ei politică nu are nicio legăturăcu mine, a lucrat cu Dacian Cioloș la Comisia Europeană înainte să fie Dacian Cioloș premier, când eu nici nu eram în politică, a fost în partidul celălalt, în Plus, are o carieră independentă. E ceva urât și față de o femeie, cât timp eram în aceeași familie nu am discutat politică, dar atâta pot cei din PNL. Vă spuneam că din vară cred că e decisă numirea aceasta, cred că a fost anunțată și public de USR, și nu știu din ce motiv domnul Bolojan a întârziat cu numirea până acum. –Credeți că a făcut-o intenționat? Eu nu vreau să cred, pentru că eu am avut o relație bună cu domnul Bolojan și o relație de încredere și m-ar durea să fi fost așa, să fi făcut așa. Am văzut că mulți speculează, dar mai bine să fiu eu naiv decât să fiu cu păcat”, a spus Cătălin Drulă la emisiunea Insider Politic. Și premierul Ilie Bolojan a avut dificultăți în a explica cum Alina Gîrbea a ajuns secretar de stat în MIPE. Șeful Executivului a spus doar că „nu face dosare de cadre sau de rudenie”. Gândul a arătat cum Alina Gîrbea, aflată într-o relație de rudenie cu Cătălin Drulă, nu numai că a ajuns imediat în Guvern, a cerut să-și deconteze cheltuielile din bani publici, dar a făcut și campanie acerbă de-a lungul timpului liderului USR, Cătălin Drulă, făcându-și selfieuri cu portretul acestuia pe care singură și le-a postat pe rețelele de socializare. De altfel, Gîrbea este în relații de amiciție cu o serie de lideri USR.

Cătălin Drulă se dezice cu jumătate de gură de Alina Gîrbea: Nu e cumnata mea, este o relație de rudenie prin alianță, care nu mai există

Cătălin Drulă a explicat la emisiunea Insider Politic care este relația sa cu Alina Gîrbea, noul secretar de stat la MIPE. El spune că aceasta nu este cumnata lui și că este vorba, de fapt, de o „relație de rudenie prin alianță, care nu mai există”. „-Este o informație care circulă în mediul online, că v-ați pus cumnata într-o funcție publică! Da, asta a fost vânturată de PNL, din păcate și din presă unii au preluat-o pe nemestecate, pentru că și inventaseră pe acolo o relație de rudenie care nu există, e vorba de Alina Gîrbea, este un profesionist în instituții europene, eu nu am nicio legătură cu numirea dumneaei, e făcută din vară de USR, a și făcut-o publică USR la vremea respectivă, eu nu mai fac parte din conducerea USR. Nu e cumnata mea, este o relație de rudenie prin alianță care nu mai există, este fosta soție a fratelui partenerei mele. Cariera ei politică nu are nicio legătură cu mine, a lucrat cu Dacian Cioloș la Comisia Europeană înainte să fie Dacian Cioloș premier, când eu nici nu eram în politică, a fost în partidul celălalt, în Plus, are o carieră independentă. E ceva urât și față de o femeie, cât timp eram în aceeași familie nu am discutat politică, dar atâta pot cei din PNL. Vă spuneam că din vară cred că e decisă numirea aceasta, cred că a fost anunțată și public de USR, și nu știu din ce motiv domnul Bolojan a întârziat cu numirea până acum. –Credeți că a făcut-o intenționat? Eu nu vreau să cred, pentru că eu am avut o relație bună cu domnul Bolojan și o relație de încredere și m-ar durea să fi fost așa, să fi făcut așa. Am văzut că mulți speculează, dar mai bine să fiu eu naiv decât să fiu cu păcat”, a spus Cătălin Drulă la emisiunea Insider Politic. Autorul recomandă: Seria sinecurilor USR în guvernul Bolojan continuă. Cumnata lui Cătălin Drulă, secretar de stat în Ministerul Proiectelor Europene

Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul.  Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia

Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil

Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea

Alertă alimentară europeană, ignorată în România. Somon, creveţi şi fructe de mare infestate cu Listeria sunt în continuare vândute de o firmă românească

În 14 noiembrie a fost emisă o avertizare la nivel european cu privire la pericolul infestării cu Listeria a mai multor produse provenite din România. Este vorba despre somon, în mai multe reţete, fructe de mare şi creveţi.  Riscul este unul major, lucru subliniat şi de reprezentanții Comisiei Europene. De când a apărut alerta, a fost înştiinţată Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Numai că reprezentanţii acesteia, în loc să facă publică alerta, care este una cu risc major de îmbolnăvire în rândul populaţiei, pentru că marfa ajunge atât în marile magazine de retail din ţară, cât şi din străinătate, au preferat să treacă totul sub tăcere. Potrivit surselor noastre, reprezentanții ANSVSA au mers la firma care are sediul în Afumaţi-Ilfov, de unde au prelevat două rânduri de probe, în două zile diferite. Numai că cei de la ANSVSA au mers singuri, şi nu aşa cum cere protocolul în astfel de situaţii, împreună cu reprezentanţii altor instituţii cu atribuţii în domeniu: Direcţia de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Poliţia Economică. Alerta care privește România, semnalată în Ungaria Alerta emisă în 14 noiembrie 2025 ar fi trebuit să atragă după sine măcar o informare pe site-ul ANSVSA. În schimb, firma ale cărei produse sunt contaminate cu Listeria funcţionează fără restricţie, comercializând aceleaşi produse, atât în magazinul propriu, cât şi pe teritoriul României, în reţeaua de retail. Timp în care cumpărătorii nu sunt avizați că somonul, fructele de mare sau creveţii sunt infestaţi cu „Listeria monocytogenes”, potrivit denumirii ştiinţifice. Despre produsele infestate cu Listeria s-a scris în presa din Ungaria şi chiar a fost indicat numele producătorului român ca fiind sursa de provenienţă. „Cele opt tipuri de produse afectate, în ambalaje diferite, includ file de somon afumat norvegian, somon marinat, file de somon proaspăt cu lămâie, file de somon proaspăt cu amestec de boabe de piper, creveți pre-gătiți, file de păstrăv afumat feliat și cocktail de fructe de mare. Toate articolele de pe piață sunt afectate de retragere”, scrie presa din Ungaria.  Produsele fabricate de producătorul Ocean Fish S.R.L. pot fi disponibile pentru cumpărare și în alte puncte de vânzare cu amănuntul, iar acestea sunt investigate, mai precizează sursa citată. Deși la nivel european se fac update-uri zilnice, reprezentanții ANSVSA nu au emis o alertă în acest caz nici după șapte zile. Cum s-a apărat firma într-un caz similar Potrivit presei, alerte de infecţie cu Listeria la firma Ocean Fish au fost și cu ani în urmă. Potrivit acestui articol, reprezentanții Ocean Fish au emis un comunicat în care au susținut că o firmă concurentă este responsabilă pentru situație. “Ne pare nespus de rău că din cauza unui precedent în rândul consumatorilor referitor la detectarea cu Listeria M, în decembrie 2018, a unor produse aparţinând concurenţei (produse ce nu erau fabricate de unitatea noastră) au fost asociate cu existenţa acestei bacterii şi produsele fabricate de unitatea Ocean Fish. Fenomenul Listeria M a declanşat acţiuni în lanţ întreprinse de autorităţile sanitar-veterinare, dornice de a se pronunţa şi în cazul produselor fabricate de unitatea Ocean Fish. Însă acţiunile acestora sunt incomplete şi eronate.   Prezenţa Listeriei sub limita de 100 UFC (unităţi formatoare de colonii)/gram este un fenomen absolut normal în cadrul peştelui proaspăt, însă acest nivel trebuie menţinut prin rspectarea întregului flux tehnologic şi mai ales prin respectarea temperaturii corespunzătoare în tot fluxul prin care trece peştele: de la capturare la eviscerare, transportare, ambalare finală şi păstrarea acestuia la temperaturi corespunzătoare în rafturile magazinelor care îl comercializează. Orice abatere sau nerespectare a unui proces din aceste etape tehnologice poate duce la creşterea acestui nivel de Listeria şi, bineînțeles, la infectarea produsului final care, într-adevăr, poate fi periculos pentru sănătatea noastră”, sublinia producătorul în comunicatul transmis atunci.  Simptomele listeriozei Potrivit definiţiei de specialitate, Listeria M „este o bacterie care poate provoca o boală numita listerioză, care poate fi foarte periculoasă pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate și nou-născuți”. Această bacterie se găsește în sol și în apă și poate contamina alimente în timpul procesului de producție, ambalare sau depozitare. Alimentele care au fost asociate cu infectarea cu Listeria includ produse lactate nepasteurizate, carne și produse din carne, fructe de mare și legume. Listeria este o bacterie Gram-pozitivă și se se găsește în mediul înconjurător, inclusiv în sol, apă și în anumite alimente. Listeria poate supraviețui la temperaturi scăzute și poate fi găsită într-o gamă largă de alimente. Simptomele listeriozei pot include febră, dureri musculare, dureri de cap, diaree și uneori greață sau vărsături. În cazuri rare, infecția poate duce la complicații grave, cum ar fi meningită sau sepsisul. Până la publicarea acestui articol, niciuna dintre instituţiile cărora le-am solicitat un punct de vedere – DSP, Poliția Economică și ANSVSA – nu a dat vreun răspuns. Nici compania în cauză nu a transmis încă un punct de vedere. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocire în localitatea Țuțcani. Un copil de 11 ani a MURIT și alte trei persoane sunt în spital, după ce au consumat crenvurști Alertă ALIMENTARĂ în România! Ouă retrase de la raft, din cauza riscului de Salmonella. Ce trebuie să facă românii care au cumpărat produsul

Nicușor Dan explică motivul din spatele revocării lui Ludovic Orban: „Uneori se mai întâmplă telenovele. Ne-am despărțit”

Președintele Nicușor Dan a vorbit vineri despre plecarea fostului său consilier Ludovic Orban. La întrebarea presei, referitoare la concedierea lui Orban, liderul de la Cotroceni a precizat că motivul rezidă în faptul că acesta a exprimat, public, poziții diferite de ale lui. „Uneori se mai întâmplă telenovele”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a declarat presei, cu privire la revocarea lui Ludovic Orban, că o astfel de situație este firească oriunde în lume, în contextul în care un consilier are opinii diferite decât demnitarul pe care îl consiliază. „Eu cred că oriunde în lumea asta, în Portugalia, în Slovenia, când un demnitar are un consilier și consilierul acela în mod repetat spune altceva decât spune demnitarul, demnitarul îi cheamă și îi spune calm și ferm, îmi pare rău, nu mai putem continua. Și în momentul ăla consilierul scrie o demisie și ei împreună comunică: ne-am despărțit amiabil. Asta, cred eu, că trebuia să se întâmple. Uneori se mai întâmplă telenovele”, a declarat șeful statului. Întrebat dacă i s-ar părea o trădare intrarea lui Orban în PNL, președintele a spus: „Păi cum, oamenii sunt liberi, suntem în democrație, fiecare partid își face strategia lui și cum să fie, e o democrație”. Președintele Nicușor Dan l-a eliberat marți din funcția de consilier prezidențial pe Ludovic Orban. Orban a spus ulterior că nu-i poartă pică președintelui pentru demiterea sa și că nu s-a simțit foarte confortabil în postura de consilier prezidențial. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Ludovic Orban, după ce a fost debarcat de președinte: „Foarte multă lume știe ce am făcut pentru Nicușor Dan. Am fost ca un părinte politic” Orban pune tunurile pe Cotroceni și pe oamenii lui Nicușor Dan: „E vremea schimbării lui Pahonțu” Nicuşor Dan a semnat decretul pentru eliberarea din funcţie a consilierului prezidențial Ludovic Orban

Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică

Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în con­textul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la sus­pendarea imple­mentării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești.  “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice