Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
Cornel Onilă, fostul episcop de Huși, condamnat la închisoare pentru viol, vrea să fie liber. Curtea de Casație i-a admis o cale extraordinară de atac
Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat admisibilă în principiu, o cale extraordinară de atac, formulată de Cornel Onilă, fostul episcop de Huși, condamnat la opt de închisoare cu executare viol, abuz sexual și șantaj. Fostul episcop a făcut și o solicitare de suspendare a pedepsei, care a fost, însă, respinsă de magistrați. Primul termen pentru judecarea recursului în casaţie a fost stabilit pentru 20 ianuarie 2026. Fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul, pe numele de mirean Cornel Onilă, a fost condamnat în aprilie 2025 la opt ani de închisoare cu executare, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel hotărârea anterioară a Curţii de Apel Galaţi. Abuzurile, anchetate de procurorii de la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, au avut loc în 2017 – 2019. Episcopia Huşilor şi Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” Huşi, părţi responsabile civilmente, au fost obligate să achite câte 3.000 lei fiecare, sumă reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului. Aceeaşi sumă trebuie plătită şi de Cornel Onilă. Judecătorii i-au interzis fostului episcop al Huşilor să mai ocupe o funcţie publică timp de 5 ani după executarea pedepsei şi să ia legătura cu victimele. Fostul ierarh este acuzat de infracţiuni la viaţa sexuală, după ce în anul 2017 în spaţiul public au apărut unele înregistrări în care acesta ar fi întreţinut relaţii sexuale cu un minor, care la momentul respectiv ar fi fost elev al Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huşi. În 2017, Corneliu Bârlădeanul, pe atunci episcop al Huşilor, a reclamat la DNA că este şantajat de trei preoţi care i-au cerut bani sau funcţii pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreţine relaţii homosexuale cu o persoană despre care se crede că era un elev de la Seminarul Teologic Huşi, actualmente preot într-o parohie din judeţul Vaslui. Fostul arhimandrit Sebastian Jitaru, care a executat anterior o pedeapsă privativă libertate pentru că l-ar fi şantajat pe fostul episcop ameninţând că va face publică o înregistrare în care fostul prelat ar fi întreţinut raporturi homosexuale cu un elev de la Seminarul Huşi, a fost şi el condamnat pentru viol şi alte agresiuni sexuale la 14 ani şi două luni de închisoare, după ce a fost condamnat iniţial la 15 ani şi patru luni de detenţie. „Inculpatul Jitaru Sebastian Cristi urmează să execute pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi două luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) şi g) din Codul penal, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate şi de a se apropia la mai puţin de 500 de metri de acestea şi dreptul de a exercita funcţia de preot pe o durată de 5 ani, care se va executa în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse faţă de apelantul inculpat Jitaru Sebastian Cristi, respectiv reţinerea şi arestarea preventivă de la 15.06.2017-10.11.2017, perioada executată din 14.03.2019 – 22.02.2022, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă din 21.05.2020- 05.06.2020”, precizează hotărârea ICJJ.
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și se luptă cu magistrații, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor și cresc substanțial veniturile pensionarilor
În Ungaria se va da a 14-a pensie. În România au scăzut toate pensiile peste 3.000 de lei. În Polonia pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania cu 3,73%. În România, doar prețurile cresc. Pensiile îngheață. Dar toată agenda publică e ocupată de singura preocupare a premierului Ilie Bolojan: pensiile magistraților. Este „dușmanul colectiv”, unul mărunt, de doar 8.000 de judecători și procurori, dar o miză politică uriașă, pe când drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade de la o lună la alta, este ignorată. Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor. Când Bolojan și „specialii” se bat, milioane de pensionari pierd Ilie Bolojan, premierul României De mai bine de 2 luni, România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților. Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor. Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile. Generația activă a României plătește toate pensiile curente Tineri la ceremoniile dedicate Zilei Imnului National, marti, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale. În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii. În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate Persoane in varsta merg in fata sediului Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, in timpul unei conferinte de presa pe tema recalcularii pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei. Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali Judecatori ai Curtii Constitutionale (CCR) si sefi ai serviciilor de informatii participa la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan (nu se afla in imagine), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”. Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor COPENHAGEN, DENMARK – OCTOBER 01: Hungary Prime Minister Viktor Orban attends informal meeting of European Union leaders at Christiansborg Palace in Copenhagen, Denmark on October 01, 2025. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM În Ungaria, la sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucreză la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie lunară pe lângă a 13-a lună în fiecare an, dar introducerea beneficiului se va face treptat. În cele din urmă a venit și anunțul mult așteptat de cei 2,4 milioane de pensionari cu venituri reduse. Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului propunerea privind pensia pe 14 luni. Anunțul vine cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026 în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza. Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%. Deputații CDU/CSU se opun pachetului de pensii propus de cancelar 18 November 2025, Berlin: German Chancellor Friedrich Merz gives a press conference at the European Digital Sovereignty Summit at the Euref Campus. The summit takes place at the invitation of the German and French digital ministries. Photo: Kay Nietfeld/dpa Și Germania este preocupată de situația pensionarilor țării. Ei reprezintă un sfert din populația țării, adică 21 de milioane de oameni. Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind
Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
Pericol de explozie la un liceu din Constanța, după ce un șofer a intrat cu mașina într-o țeavă de gaze
Un liceu din municipiul Constanţa a fost evacuat preventiv, marţi, după ce un șofer a intrat cu maşina într-o ţeavă de gaz care se afla în apropierea unităţii de învăţământ. Locuitorii din două imobile din zonă au fost evacuate. Update: Autoritățile ajunse la fața locului au închis gazele. Elevii au revenit în bănci. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa au anunţat că poliţiştii au fost sesizaţi, marţi dimineaţă, cu privire la faptul că s-a produs un accident pe strada Soarelui din Constanţa. ”Deplasaţi la faţa locului, poliţiştii au constatat faptul că un tânăr, de 18 ani ar fi acroşat, cu autoturismul pe care îl conducea, o ţeavă de alimentare cu gaz. În urma impactului au rezultat doar pagube materiale. Şoferul a fost testat cu aparatele din dotare, rezultatul fiind negativ”, au afirmat reprezentanţii IPJ Constanţa. Poliţiştii au delimitat şi blocat, temporar, circulaţia în zonă pentru protecţia cetăţenilor şi pentru a facilita accesul echipelor de intervenţie şi situaţii de urgenţă. ”Imediat, au fost luate măsuri pentru evacuarea elevilor şi a cadrelor didactice din unitatea de învăţământ aflată în proximitate, precum şi interzicerea circulaţiei pietonilor şi a autovehiculelor în zona delimitată, pentru prevenirea unor incidente nefericite”, a menţionat sursa citată. La momentul transmiterii acestei ştiri, traficul în zonă a fost reluat fără restricţii, situaţia fiind remediată. Incendiu la o pensiune din județul Tulcea. În clădire se aflau zeci de turiști. Pompierii intervin în Mahmudia pentru a stinge flăcările EXPLOZIE urmată de incendiu, la un bloc din Balș. Două victime, cu arsuri, ar putea fi transferate în străinătate / Reacția Distrigaz Sud EXPLOZIA din Rahova putea fi evitată. Angajații Distrigaz și ai firmei private au ignorat procedurile de siguranță, se arată în motivarea instanței
Firma abonată la iluminatul festiv de la Oradea, descoperită de Gândul, s-a mufat și la București
Primăria Capitalei vrea să atribuie anul acesta de Crăciun un contract pentru iluminatul festiv în valoare de aproape 8 milioane de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă aproape 2 milioane de euro. Potrivit licitației lansate pe SEAP, este vorba de un contract de închiriere de luminițe, iar singurul ofertant la această achiziție este societatea Corvin Design din Hunedoara, care îi aparține lui Baba Horea Mihai, un vechi abonat la contractele cu statul. Culmea, în plină austeritate, bugetul alocat anul acesta este de trei ori mai mare decât cel de anul trecut. Premierul Ilie Bolojan ne tot vorbește de austeritate de luni de zile, însă, când este vorba de bugetele controlate de primarii PNL, uită de tăieri și de economie. Cel mai bun exemplu este oferit de Primăria Capitalei, controlată de PNL, prin edilul general interimar Stelian Bujduveanu, care anul acesta alocă nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru iluminatul festiv. Un singur ofertant pentru luminițele de Crăciun Licitația, aflată încă în desfășurare, a fost lansată de Compania Municipală Iluminat Public, iar singurul ofertant este societatea Corvin Design din Hunedoara, potrivit informațiilor Gândul. Această firmă îi aparține lui Baba Horea Mihai, și care este asociată cu firma BAREHA INVEST LIMITED, cu sediul social în Cipru, acolo unde, cel mai probabil, Baba își exportă profitul. Familia Baba din Hunedoara este abonată la contracte cu primăriile. Recent, Gândul a dezvăluit că Baba a prins un contract de sute de mii de euro și la Oradea, oraș condus până nu de mult de către premierul Ilie Bolojan. De altfel, afaceristul din Hunedoara este un adevărat „rege al ghirlandelor”, având sute de contracte cu primăriile din țara noastră. Numai în 2023, familia Baba din Hunedoara a câștigat 4,6 milioane de lei pentru montarea şi închirierea iluminatului festiv de Crăciun de la primăriile din Bucureşti, Timişoara, Oradea şi Vaslui. „Hidoșenii” montate pe străzile orașului condus de Fritz Presa din Timișoara a scris în anii trecuți că orașul controlat de Dominic Fritz, președinte USR, a cheltuit zeci de mii de euro, printr-o altă firmă deținută de familia Baba, pentru a decora municipiul „cu hidoșenii de Paște”. Revenind la licitația pentru iluminatul festiv din Capitală, la capitolul „descriere”, compania municipală spune că vrea să creeze o atmosferă de iarnă „pe axa centrală și centul orașului”. „Închiriere decorațiuni iluminat festiv pe perioada Sărbătorilor de iarnă 2025-2026 în scopul de a crea atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă pentru axa centrală și centrul orașului, unde se vor desfășura principalele evenimente specifice acestor sărbători”, se arată în descrierea licitației. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR Mâna dreaptă a lui Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu, anunță că organizarea alegerilor locale se amână pentru primăvară și lansează un ATAC dur la PSD
În timp ce România evacuează oamenii din cauza navei cu GPL, ucrainenii spun că nu există niciun pericol. Patrick André de Hillerin reacționează
Două localități din România, Plauru și Ceatalchioi, au intrat în proces de evacuare după ce o navă încărcată cu 4.000 de tone de GPL a fost lovită de o dronă rusească în portul ucrainean Ismail. Autoritățile române vorbesc despre „pericol iminent de explozie” și trimit mesaje RO-ALERT. În același timp, Ucraina nu evacuează pe nimeni. Administrația portuară din Ismail transmite că situația este „sub control”, iar primarul orașului pare să trateze incidentul ca pe o banală întrerupere de apă. Surse ucrainene transmit că în Ismail nu se evacuează nimeni, iar din punctul lor de vedere nu este niciun pericol. „Isteria cu vaporul nu există în Ucraina. Dacă ar exista un risc real, Ismailul ar trebui evacuat imediat, lucru care nu se întâmplă,” au declarat pentru Gândul. Primarul orașului Ismail anunță întreruperea apei pentru 30 de minute în schimb. Nicio referire la risc de explozie, evacuări sau stare de urgență. „După atacul nocturn asupra portului Ismail, echipamentele de pompare a gazelor aflate la bordul unei nave civile sub steagul Turciei au luat foc. La fața locului a fost creat un sediu operațional sub președinția șefului Administrației raionului Ismail. Sediul este implicat în funcționarea sediului, inclusiv echipe dotate cu complexe robotizate, precum și servicii auxiliare. Situația este constant sub control.” Pe partea română, tonul este complet diferit. ISU Tulcea a transmis un mesaj RO-ALERT pentru avertizarea unui „pericol iminent de explozie”, iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat a punctat și faptul ISU Tulcea ține legătura cu partea ucraineană. „Se face evacuarea celor două localități, se vor întoarce când riscul este eliminat. Autoritățile asigură și cazarea și tot pentru cei care au nevoie până la momentul în care pot să se întoarcă. Poate să fie câteva ore toată treaba, dar este mult mai bine decât să avem alte surprize și alte situații. Noi, bineînțeles, analizând situația cu colegii de la Tulcea, analizând situația împreună, s-a luat decizia totuși că este mult mai corect să evacuăm zona care este sub un posibil impact”, a declarat șeful DSU. În Ceatalchioi, oamenii refuză să-și părăsească casele și resping avertismentele autorităților, care au cerut evacuarea de urgență a locuitorilor. Primarul din Ceatalchioi susține că pericolul de explozie a navei nu poate fi ignorat și a precizat că dorește să ia măsurile necesare, pentru ca oamenii să nu fie expuși niciunui risc. Până acum, au fost evacuate aproximativ 40 de persoane din comună. „Eu nu am copii, nu am pe nimeni. Am muncit toată vara ca să am din ce să trăiesc iarna. Mor, mor, nu mor, nu mor! Azi noapte cand s-a bubuit, am stat lângă perete și m-am închinat. Nu mai putem să suportam. Nu plec de aici ca să vină alții să-mi ia bunurile mele dacă parăsesc casa”, a declarat cu lacrimi în ochi femeia din comuna Ceatalchioi. Primarul din Ceatalchioi se gândește la evacuare forțată: „Îi vom convinge, merg eu din casă în casă, am format echipe cu oameni de primărie, îi cunosc oameni, probabil eu zic că ei au destulă încredere ca să mă înțeleagă. Pericolul e pe noi, nu se poate altfel (…). Eu merg acum, discut, fac o listă cu cei care nu vor și după aceea sunt la fața locului și oamenii vor lua decizia lor. Eu, în prima fază, merg și discut cu ei, prezint o listă, care vrea să autoevacueze, care nu. Asta, adică avem de făcut. Apoi. decizia va fi luată de ei.” Și jurnalistul Patrick André de Hillerin aduce în discuție acest subiect și menționează că „ori ucrainenii sunt inconștienți, ori noi exagerăm fără măsură”. „Pericol iminent de explozie, o posibilă catastrofă, puterea a nu știu câte bombe de la Hiroshima, să fugim, să evacuăm populația. Panică generală, murim. Asta la noi, în România. Dar mai aproape de nava Orinda, mult mai aproape decât Ceatalchioi sau Plauru, se află chiar orașul ucrainean Ismail. 72.000 de locuitori are Ismail, 72.000 de oameni care locuiesc mai aproape de nava Orinda decât cei 32 de oameni din Plauru. Ei, bine, din Ismail nu este evacuat nimeni. Autoritățile ucrainene au analizat situația, au informațiile necesare legate de cantitatea de gaz care mai era la bordul navei Orinda, știu, probabil, că flacăra aia fotogenică și telegenică reprezintă o formă de evacuare controlată a gazului rămas,” a postat acesta pe pagina sa de Facebook. Și deputatul PSD Sergiu Constantinescu a reacționat și a spus că oamenii evacuați în aceste ore fug pe singurul drum pe care comunitatea îl are – un drum care ar fi trebuit să fie modernizat cu mult timp în urmă, dar care a rămas captiv în birocrație, deși zona se află la câțiva kilometri de un război în desfășurare. „Mă gândesc cu durere și amărăciune la drumul pe care fug azi oamenii evacuați de autorități. Este drumul pentru care mă lupt de când am devenit parlamentar de Tulcea. Singurul drum pe care pot circula și locuitorii din Chilia Veche. Drumul care nu poate fi modernizat pentru că, de ani întregi, este blocat în litigii birocratice,” a scris acesta pe Facebook.
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!
Ministrul Energiei anunță controale în benzinării după scumpirile artificiale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță controale în toate benzinăriile din țară pentru a opri creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Oficialul spune că o creștere la 9 lei pentru un litru de carburant nu este justificată după ce Statele Unite au prelungit până la 13 decembrie termenul până la care activele din afara Rusiei ale Lukoil pot fi achiziționate, pentru a evita sancțiunile. Ministrul Energiei spune că e nevoie ca Protecția Consumatorului și Consiliul Concurenței să facă verificări pentru prețurile la carburanți, care au crescut nejustificat. În ultimele 20 de zile, litrul de motorină s-a majorat cu 44 de bani, iar cel de benzină, cu 25 de bani. Astfel, pentru un plin de motorină, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 400 de lei, cu 20 de lei mai mult decât luna trecută, în timp ce pentru un plin de benzină plătesc cu 11 lei în plus. „În momentul de faţă, nu există niciun motiv obiectiv pentru care preţurile la pompă să crească şi cu 1 ban. Petrotelul nu funcționează din 15 octombrie, este oprită. Pentru a evita astfel de situaţii speculative ale unor agenţi economici care profită de această rumoare, am cerut tuturor instituțiilor abilitate, în speță Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să facă toate demersurile necesare pentru a verifica modul în care aceste prețuri au crescut fără să aibă justificare clară”, spune Bogdan Ivan. România trebuie să preia controlul activelor Lukoil pentru a evita scumpirile Statele Unite au dat vineri undă verde companiilor interesate să cumpere afacerile internaționale ale Lukoil. Deși sancțiunile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care le permite companiilor interesate să achiziționeze activele Lukoil din străinătate să negocieze cu grupul rus până pe 13 decembrie, conform Financial Times. Specialiștii avertizează că scumpirile ar putea fi și mai mari dacă statul român nu va prelua controlul asupra activelor Lukoil în săptămâna următoare. Rafinăria Petrotel-Lukoil asigură în momentul de față 20% din consumul național de combustibil și o eventuală oprire a activității ar putea să crească prețurile la pompă cu 10%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful Consiliului Concurenței, mesaj pentru șoferi, în contextul valului de scumpiri la pompă: „În foarte scurtă perioadă prețurile își vor reveni” După Ungaria, Bulgaria, Moldova, și Kazahstan primește derogare de la sancțiunile SUA pe Lukoil. România nu a luat nicio decizie