Serviciile secrete se implică și în cultură
Cultura intră în epoca serviciilor. Ministrul Culturii András István Demeter și directorul STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), general inginer Ionel-Sorin Bălan, au semnat un acord de colaborare cu efecte controversate. Acesta ar putea da mână liberă supravegherii fără restricții legale din toate domeniile și activitățile legate de cultură. Teoretic, acordul este menit să întărească și să modernizeze infrastructura de comunicații în domeniul cultural, anunță Ministerul Culturii într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook. Practic însă, serviciile secrete pot interfera în voie cu toate informațiile din cultură, un domeniu sensibil și cu o importanță semnificativă în arhitectura instituțională a statului. Explicațiile aberante ale Ministerului Culturii În continuarea mesajului, instituția care manageriază soarta culturii din țara noastră se pierde într-o serie de explicații în limbaj de lemn, insistând pe „facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii”. „Acest parteneriat instituțional are ca scop principal facilitarea unui acces eficient, sigur și transparent la informațiile și resursele digitale ale Ministerului Culturii și marchează un pas esențial în dezvoltarea serviciilor sale digitale, în conformitate cu standardele actuale de comunicare și securitate. Prin semnarea acordului, STS va oferi Ministerului Culturii servicii de înaltă calitate, inclusiv administrare, mentenanță a site-urilor web, hosting, servicii de teleconferință și videoconferință, precum și acces la internet securizat”. „O infrastructură digitală sigură înseamnă un minister care funcționează eficient și un patrimoniu cultural bine administrat. Prin acest acord cu STS, punem bazele unui sistem capabil să răspundă rapid nevoilor reale ale culturii”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter (foto sus) în momentul oficializării acestui acord. Digitalizarea ar crește capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural al țării Teoretic, parteneriarul ar întări abilitatea ministerului de a gestiona patrimoniul cultural al țării, așa cum reiese din declarațiile directorului STS. „Digitalizarea consolidează capacitatea Ministerului Culturii de a gestiona patrimoniul cultural. Pentru STS, este o responsabilitate și o onoare să contribuim la îmbunătățirea activității unui domeniu esențial pentru România — cultura. Punem la dispoziție o infrastructură digitală sigură și stabilă, care sprijină administrarea patrimoniului și serviciile ministerului”, a declarat la rândul său generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul STS. Prin această colaborare, Ministerul Culturii și Serviciul de Telecomunicații Speciale își asumă angajamentul pentru o administrație modernă, sigură și adaptată cerințelor erei digitale, se arată în finalul mesajului transmis de instituție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: CORUPȚIA – Marea vulnerabilitate a statului. Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării. Ce rol va juca SRI în combaterea corupției Guvernul pune LACĂTUL pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact 0 pe bugetulstatului
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), propune un plan de supraviețurie pentru aproape 9 milioane de români într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax. Analistul spune că prin intermediul a două direcții (stoparea creșterii prețurilor și creșterea veniturilor) românii vulnerabili pot să treacă printr-o criză, cu impact zero asupra bugetului de stat. Prima direcție pe care o propune Cristian Socol cuprinde o serie de măsuri menite să oprească creșterea prețurilor. Prima măsură ar trebui să fie reglementarea sau plafonarea prețului la energie și o actualizare anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piață. Economistul propune apoi înghețarea tarifelor publice la transport în comun, apă, canalizare, salubritate sau energie termică, pentru a proteja familiile cu venituri scăzute de alte creșteri. O ultimă măsură propusă se referă la plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, astfel încât coșul zilnic să fie accesibil pentru populația defavorizată. Economistul spune că ar trebui să exite un „coș minim de cumpărături” realizat printr-un parteneriat voluntar între Guvern și marii retaileri, valabil doar pentru cei care folosesc cardurile de alimente. Cea de a doua direcție a planului propus de economist se concentrează pe creșterea veniturilor pentru românii vulnerabili. Socol spune că dacă salariul minim brut ar urca la 4.326 sau 4.590 de lei, atunci ar beneficia peste 800.000 de angajați. De asemenea, creșterea tichetelor de masă ar putea să sprijine aproximativ 3 milioane de români, dacă s-ar face majorarea de la 40 la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Ultima măsură care ar putea crește veniturile ar presupune acordarea unui sprijin de 900 de lei, în două tranșe, pentru pensionari, iar pentru persoanele din categorii vulnerabile ar putea fi acordate vouchere anuale de 100 de euro, finanțate din fondurile europene. Măsurile propuse de Cristian Socol pentru creșterea țintită a veniturilor: Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026 Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe, pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe pentru românii cu venituri reduse în 2026 Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire Sprijinirea victimelor traficului de persoane Sprijinirea persoanelor fără adăpost RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Târgul de Crăciun de la Craiova și-a deschis porțile. Spectacole de lumini și decoruri impresionante dau viață poveștilor despre magia Sărbătorilor
Lumini, magie, zâmbete și decoruri de basm, în Piața Mihai Viteazul din Craiova, unde Târgul de Crăciun și-a deschis porțile, vineri seară, în prezența a mii de oamenii. Primăria a reușit și anul acesta să ofere craiovenilor unul dintre cele mai așteptate și apreciate evenimente ale iernii, care poate fi vizitat până la data 6 ianuarie 2026. Târgul de Crăciun a devenit o adevărată emblemă pentru orașul din inima Olteniei, unde în fiecare an, craiovenii au șansa să retrăiască magia copilăriei și să exploreze tărâmul magic al sfintelor sărbători de iarnă. Tematica evenimentului a fost inspirată de una dintre cele mai frumoase povești de Crăciun, și anume Spărgătorul de Nuci, un basm ce continuă să încânte generații de copii și adulți. Tematica Târgului de Crăciun din Craiova a fost inspirată de una dintre cele mai frumoase povești de Crăciun: Spărgătorul de Nuci Târgul de Crăciun prinde viață odată cu aprinderea luminițelor Târgul de Crăciun a început cu aprinderea luminițelor din Piața Mihai Viteazul, moment în care decorurile au prins viață, iar zona s-a transformat într-un adevărat parc de distracții. Caruselul de inspirație interbelică, roata imensă ce oferă o panoramă superbă asupra orașului, figura uriașă a lui Moș Crăciun ce zâmbește prietenos și proiecțiile video toate acestea fac parte din atmosfera ce domină centrul orașului. Caruselul de inspirație interbelică, de la Târgul de Crăciun din Craiova Sania lui Moș Crăciun și-a făcut apariția pe cerul Craiovei Evenimentul mult așteptat din cadrul Târgului de Crăciun a fost sosirea saniei lui Moș Crăciun, care a „zburat” deasupra vizitatorilor, spre entuziasmul celor mici. Zilnic, între 18:30 și 19:00, Moș Crăciun face o intrare spectaculoasă în Piața Mihai Viteazul, acompaniat de un efect special de zăpadă artificială, o premieră pentru acest an. Sania lui Moș Crăciun și-a făcut apariția pe cerul Craiovei În Piața William Shakespeare este amplasat „Satul lui Moș Crăciun”, unde copii îl pot vizita pe Moș Crăciun într-o casă, îmbrăcată în luminițe și înaltă de șase metri. Satul lui Moș Crăciun de la Târgul de Crăciun din Craiova Vizitatorii au parte și de un festin culinar modern, unde aromele tradiționale se împletesc cu gusturi internaționale, în zona Străzii Theodor Aman, unde se află food-court-ul „Best Christmas Street Food”. Festin gastronomic la Târgul de Crăciun din Craiova Experiențe în realitatea virtuală, reprezentații de balet și efecte speciale Vizitatorii vor avea acces și la spectacole de divertisment, inclusiv concerte, în zona bradului din Piața Frații Buzești. Bradul din Piața Mihai Viteazul este decorat ca un magazin de jucării și este special conceput pentru turiști și iubitorii de fotografii. „Atracția principală, Sania Zburătoare a lui Moș Crăciun, revine într-un spectacol complet nou, cu efecte speciale, stroboscoape, balerine de la Opera Română Craiova și ninsoare artificială, transformând centrul într-un tărâm fermecat. Tot aici, patinoarul devine scena poveștii „Spărgătorul de Nuci”, într-un spectacol plin de grație și lumină. O experiență spectaculoasă va fi dată de filmulețele VR pe esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu”, dar și pe strada Theodor Aman, unde vizitatorii vor putea trăi povestea sărbătorilor de iarnă într-un mod interactiv, cu realitate virtuală și efecte 3D”, transmite Primăria Craiova. Târgul de Crăciun de la Craiova, o experiență spectaculoasă Târgul de la Craiova se desfășoară în Piața Mihai Viteazu, în Zona Doljana, Piața Frații Buzești, Piața William Shakespeare (Teatrul Național), Strada Theodor Aman și English Park. Târgul de Crăciun de la Craiova, desemnat al doilea cel mai frumos eveniment dedicat Sărbătorilor de iarnă Târgul de la Craiova a participat cinci ani la rând, din 2019 până în 2024, la competiția Best Christmas Market, organizată de European Best Destinations, partener oficial al Comisiei Europene. În 2024 și 2023, evenimentul din Craiova a fost desemnat al doilea cel mai frumos târg de Crăciun din Europa. Prima ediție a evenimentului a avut loc în 2009, iar de-a lungul anilor și-a câștigat recunoașterea atât la nivel național cât și internațional, ca fiind unul dintre cele mai spectaculoase evenimente dedicat Sărbătorilor de iarnă. Foto/Video: Facebook/Primăria Craiovei, Facebook/ Craiova My Beautiful City Recomandarea autorului: Brașovul va avea cel mai înalt brad de Crăciun din România. Când va fi aprins oficial S-a deschis Târgul de Crăciun de la Viena. Până când poate fi vizitat Noutate în București, târgul „Crăciunul Nordului” ajunge pe data de 28 noiembrie la Romexpo. Intrarea va fi liberă
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Scandal URIAȘ în CCR: motivarea deciziei pe pensiile magistraților conține pasaje care NU au fost votate de majoritatea judecătorilor
00:44 Update. Surse CCR susțin că judecătoarea Mihaela Ciochină este bănuită că și-ar fi schimbat votul și s-ar fi răzgândit de pe-o zi pe alta în privința „eratei” după ce în presă au apărut informații despre modul cum a dobândit casa de protocol Scandalul din CCR – care s-a lăsat cu amenințări după pasajele apărute din senin în motivarea publicată – ia o turnură neașteptată. Mihaela Ciochină, unul dintre judecătorii CCR – care a votat inițial decizia de trântire a legii promovate de Bolojan privind pensiile magistraților, care s-ar fi arătat deranjat de faptul că în motivare au apărut peste 20 de paragrafe în plus și care ulterior și-a schimbat votul – este bănuit de colegii din CCR că s-ar fi răzgândit în urma apariției în presă a unor informații legate de casa de protocol în care locuiește. Miercuri, site‐ul publicrecord a publicat o anchetă în legătură cu judecătoarea Chiochină. „Pe vremea când era consilier prezidențial, Mihaela Ciochină a donat singura locuință pe care o deținea. O lună mai târziu, a primit locuință de protocol de la stat. Condiția pentru a primi casa de protocol era să nu aibă o proprietate în București. Acum este judecător la Curtea Constituțională a României (CCR)”, au arătat jurnaliștii. Marți, primul vot a fost în favoarea eratei (6 la 2) ca miercuri, al doilea vot să fie de 5-4 împotriva eratei, unul dintre judecătorii care și-au schimbat votul fiind Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis judecător CCR. 23:30 UPDATE. Surse: Peste 20 de paragrafe au apărut în plus în motivarea CCR pe legea privind pensiile magistraților. Judecătorii au votat cu 6 la 2 să emită o „erată” la motivare prin care să se scoată pasajele. Ulterior au votat pe invers: 5 la 4 să nu se mai emită „erata” iar pasajele introduse „cu mâna” și nevotate de majoritate au rămas Surse din CCR vorbesc de peste 20 de paragrafe din motivare care au fost introduse fără ca acestea să fie votate sau văzute de majoritatea judecătorilor care a generat decizia pe legea pensiilor magistraților. Oameni din CCR confirmă că marți, plenul CCR a votat să se emită o erată la motivarea CCR, să se scoată cele peste 20 de pasaje nediscutate, însă în ziua următoare – acest lucru nu a mai avut loc. Primul vot de marți a fost de 6 la 2 în favoarea eratei, cei 2 judecători care s-au opus la vot fiind Simina Tănăsescu, președintele CCR și Dacian Dragoș, numit de Nicușor Dan. În ziua următoare, miercuri, votul pe aceeași erată s-a schimbat, practic a fost pe invers în CCR. Iulia Scântei (PNL), Ferenc Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină ( numire Iohannis), alături de Tănăsescu și Dragoș – au votat toți împotrivă, Ferenc Asztalos și Chiochină fiind răzgândiți. Astfel că decizia eratei a picat cu 5 la 4 în același plen CCR, în mai puțin de 24 de ore. Suspiciunile judecătorilor vizavi de întregul scandal s-ar îndrepta spre un grup de colegi – Simina Tănăsescu, Karoly Benke – prim magistratul asistent al CCR și chiar și față de judecătorul Iulia Scântei. Motivarea CCR a fost trimisă la Monitorul Oficial fără ca majoritatea judecătorilor să fie consultată, confirmă surse CCR. Un scandal uriaș în interiorul Curții Constituționale a izbucnit la începutul săptămânii după publicarea motivării deciziei pe pensiile magistraților. Mai multe pasaje s-ar regăsi în motivarea Curții Constituționale (varianta finală) fără să fie votate de majoritatea judecătorilor. Informația a fost publicată inițial de știripesurse. Pasajele introduse în varianta finală a motivării deciziei CCR antamau fondul legii – și nu forma/ lipsa avizului CSM, și este posibil ca acestea să facă parte din redactările altui judecător, apropiat de Guvernul Ilie Bolojan – pentru a-i da posibilitatea premierului PNL să revină în Parlament cu aceeași variantă veche de lege, arată surse. Cert este că înainte de a se publica motivarea CCR, în forma ei finală, documentul nu ar fi fost transmis spre a fi văzut/ consultat de toți judecătorii și ar fi fost asumat de președintele CCR, Simina Tănăsescu, susțin surse apropiate CCR. Unul dintre judecători ar fi aflat chiar din străinătate că motivarea deciziei pe respingerea legii privind pensiile magistraților a apărut publicată altfel decât o votase. Sursele susțin că – după izbucnirea scandalului – inițial judecătorii CCR au decis să se facă totuși o rectificare a motivării, însă ulterior președintele CCR nu ar mai fi dorit să revină asupra documentului. Cei 5 judecători care au trântit legea lui Bolojan pe formă sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și fostă consilieră a lui Klaus Iohannis, Mihaela Cochină. Opinia separată a fost semnată de președintele CCR, Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș. Judecătorul Stan a semnat o opinie concurentă la aceeași soluție. Ilie Bolojan, astăzi: Săptămâna viitoare repunem proiectul privind pensionarea magistraților „Săptămâna viitoare vom repune proiectul (în dezbatere publică), în prima parte a săptămânii, trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil rezonabil să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28 nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin în totalitate. Poți să ai anumite penalizări. E.L: Mențineți acel prag de 70%? La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile acestui proiect și după ce va fi o decizie a coaliției, îl vom anunța. Trebuie să închidem acest lucru, din punctul meu de vedere, până marți”, a spus astăzi Bolojan într-un interviu la Europa Liberă. Anunțul făcut astăzi de premierul Bolojan, privind redepunerea proiectului privind pensionarea magistraților, ar fi confirmat suspiciunile unor judecători CCR că situația din instituție – cu apariția unor pasaje în motivare care nu au fost
Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ
Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Deși a scăzut de la 9,9% în luna septembrie a acestui an la 9,8% în octombrie, România rămâne campioana inflației din Uniunea Europeană. Inflația „îmbunătățită”, de aproape 10%, este de patru ori mai mare decât cea din Germania și de 10 ori mai mare decât cea din Franța, în timp ce media Uniunii s-a oprit la 2,4%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare moderări în octombrie 2025. Banca Naționala a României (BNR), a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Cel mai dur șoc primit de români a fost cel de la facturile de energie. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025, față de aceeași lună a anului trecut. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Problema nu ține doar de prețurile facturilor de energie. Scumpirile s-au răspândit inclusiv la mărfurile alimentare care au crescut cu 11%, serviciile care ai crescut cu 10,4% și alimentele cu 7,9%. Specialiștii cred că inflația își va reveni în 2027 România trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani iar vârful de 9,9% al inflației din septembrie a depășit toate așteptările. Banca Naționala a României estimează că la finalul lui 2026 inflația va ajunge la aproximativ 3%, mult mai aproape de ținta oficială de 2,5%. Economiștii cred că abia în prima jumătate a anului 2027 inflația ar trebui să intre pe un făgaș normal, la 2,7%. Dacă planurile Guvernului merg conform scenariului, românii mai au de îndurat aproape doi ani de scumpiri mari înainte de revenirea la normalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul. Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august. Cum s-a ajuns de la expansiune la declin În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.” Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin. Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat. „Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”