Dosarul lui Liviu Dragnea cu vizita la Trump, clasat de DNA: „Fapta nu există”
Dosarul fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, care a mers în vizită la preşedintele SUA, Donald Trump, în perioada primului mandat al acestuia din urmă a primit clasare pe 10 septembrie. DNA a transmis că „fapta nu există.” Potrivit celor de la G4Media, Dosarul ”Dragnea, vizită la Trump” a fost clasat de DNA pe 10 septembrie 2025. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”, transmite DNA ziariştilor de la G4Media. În urmă cu 4 ani, DNA îl acuza pe Liviu Dragnea de infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Fapta s-a petrecut în 2017 şi au legătură cu vizita fostului şi actualui şef al PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, în SUA, la inaugurarea primului mandat al lui Trump, la Casa Albă. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Acum 2 luni, dosarul a fost clasat de DNA, pe motiv că fapta nu există. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA rămâne la Tribunalul București. De ce au respins judecătorii cererea fostului președinte PSD Liviu Dragnea a pierdut la CEDO: Neregulile în privința motivării din Dosarul Referendumului NU i-au afectat dreptul la un proces echitabil
Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutulanului.
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în primele nouă luni din 2025, cu arpoape 18 miliarde euro, până la 221,283 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 11,3% față de finalul anului trecut, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 0.2%. Conform unui raport publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 septembrie 2025, de 174 mld. euro, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 11,3% față de 31 decembrie 2024. În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, aceasta s-a situat la 47 mld. euro, respectiv 21,4% din total, în creștere ușoară, cu 0,2% față de sfârșitul anului trecut. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile statului Român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22,275 miliarde de euro, mai mare decât cel de 20,515 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie-septembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22 275 milioane euro, comparativ cu 20 515 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 256 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.” arată datele transmise de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că prognoza de inflație nu scade, ci crește Ce produce Guvernul României? DATORII. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 milioane lei de la bănci
Zelenski impune sancțiuni împotriva unui apropiat al său, implicat într-un răsunător caz de corupție din Ucraina
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a impus joi sancțiuni împotriva omului de afaceri Timur Mindici, considerat un prieten apropiat al său și care este acuzat de orchestrarea unuia dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în țară. Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri Timur Mindici și Alexander Zuckerman. Aceștia sunt implicați în ancheta privind corupția din cadrul companiei „Energoatom” – operator centralelor nucleare din Ucraina. Alexander Zuckerman (stânga) și Timur Mindici (dreapta). Foto: RBC_ua / Telegram Sancțiunile sunt impuse pe o perioadă de trei ani, deși, de obicei, aceste restricții rămânând în vigoare pe termen nelimitat. Decretul prevede că atât Mindici, cât și Zuckerman dețin cetățenie israeliană. Ambii au părăsit Ucraina cu puțin timp înainte de perchezițiile efectuate la „Energoatom”. Timur Mindici este acuzat că a orchestrat un vast sistem de corupţie ce a permis deturnarea a 100 milioane de dolari destinaţi sectorului energetic al ţării. Scandalul a izbucnit în timp ce reţeaua electrică ucraineană a fost grav avariată de seria de atacuri masive ale Rusiei din ultimul timp, ceea ce provoacă pene de curent îndelungate în multe regiuni ale ţării. Mindici este coproprietarul societăţii de producţie audiovizuală Kvartal 95, fondată de Volodimir Zelenski pe vremea când era actor de comedie, înainte de a se lansa în politică şi a deveni preşedinte în 2019. Captură foto / Kvartal 95 Timur Mindici, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului, este de asemenea suspectat de influenţarea deciziilor unor înalţi responsabili ai guvernului, printre care şi fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, în prezent secretar al Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare. Un vot parlamentar care să aprobe destituirea celor doi miniștri este așteptat vineri. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul de corupție din Ucraina se extinde. Ministrul Justiţiei pleacă din funcție, alții au stat cu Trump la masă, iar banii găsiți erau ai americanilor Ministrul ucrainean – care a stat la masă cu Donald Trump – demisionează în urma scandalului de corupție din Administrația Zelenski. Ce măsuri cere președintele Ucrainei
Ce este de fapt inflația. Controversa economiei românești care scade în statistici, dar lovește în realitate
Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul. Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire. Statistica spune una, BNR spune alta Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial. Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri
Valentin Stan: Dogioiu ne anunță că premierul nu i-a promis nimic lui Bogos, dar ea nu avea de unde să știe ce s-a discutat într-o discuție privată
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a comentat reacțiile Ioanei Dogioiu despre întâlnirea controversată a premierului cu Fănel Bogos. Acesta a ironizat logica incoerentă și contradicțiile din declarațiile făcute de purtătoarea de cuvânt a guvernului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Am aflat că doamna Dogioiu nu știa, ba știa că vine domnul Fănel Pornind de la declarațiile Ioanei Dogioiu, Valentin Stan susține că autoritățile se contrazic singure. Un simplu interviu dezvăluie lipsa de logică din discursul public. Vrei să vezi forță? Deci, am aflat că doamna Dogioiu nu știa, ba știa că vine domnul Fănel. Vrei să vezi cât e de deșteaptă? Reporterul o întreabă: Și ați precizat că premierul nu i-a promis nimic acestui domn? Ea răspunde: Evident, nu i-a promis nimic. După care urmează întrebarea: Dar ce i s-a cerut premierului? Și micuța răspunde: Nu știu ce i s-a cerut premierului, nu am acces la discuțiile private ale premierului. Păi aia cu ce i-a promis nu era tot privată, micuțo? De unde știi că nu i-a promis nimic? Dacă nu ai avut acces, nu știi nici ce i-a promis, nici ce i-a făcut premierul. Promisiunea poate să existe și fără să se întâmple ceva Profesorul a continuat analiza. El a subliniat cât de absurdă este logica prin care un purtător de cuvânt afirmă două lucruri care se exclud reciproc. Dacă eu îi promit lui Marius că o să fur un milion de lei pentru el, nu înseamnă același lucru că nu s-a întâmplat nimic după ce i-am promis. Promisiunea poate să existe și fără să se întâmple ceva. Nici o legătură între nu i-a promis nimic și nu s-a întâmplat absolut nimic. Legătura e doar dacă ești excesiv de prost și nu știi să minți. Micuțo, dacă nu știi ce i s-a cerut, n-ai cum să știi nici ce i-a promis. Pentru că ce i-a promis e în aceeași discuție privată în care i s-a cerut și la care tu nu ai avut acces. Deci minți de puți. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU”
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor. În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Gigi Nețoiu: Toată lumea a promis că va face 10 lucruri și nu a făcut NICIUNUL
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum politicienii promit lucruri, dar nu se țin de cuvânt. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „A spus Nicușor, domnule, după părerea mea, eu am 1000, da, pot să lucreze în primărie și cu 600. Păi poate e nevoie de 1500. De ce n-ai spus acum un an și jumătate că dai afară? De ce ai ținut pe 400? Ca să te voteze, să-ți aducă bani de campanie.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum politicienii promit lucruri, dar nu se țin de cuvânt. Întrebat ce o să facă în viitorii ani dacă ies primar al Capitalei, acesta s-a abținut din a răspunde. Politicianul a susținut că nu se poate pronunța până nu știe cu ce sume va lucra. „Poate nu m-am făcut înțeles. Deci vreau să știu pe ce bani ne bazăm, ca să promit eu. Eu dacă spun… Nu fac greșeala asta, dar nu fac greșeala asta. Toată lumea a promis că face 10 lucruri, n-a făcut niciunul. Dar nu, nu, nu pot să spun lucrul ăsta dacă eu nu știu ce bani avem, ce probleme reale sunt. Da, ce datorii, care sunt prioritățile, ce contracte semnate sunt? Adică nu, nu știu să vă spun acuma. Păi dumneavoastră puteți să spuneți ce faceți, ce proiecte aveți peste următorii 3 ani? Păi da, dar vă bazați pe banii dumneavoastră. Dacă nu aveți bani, puteți să faceți festivalul? Adică munciți în fiecare zi, strângeți niște bani și după aia, domnule, unde investesc banii ăștia ca să-mi creez eu plus valoare? A spus Nicușor, domnule, după părerea mea, eu am 1000, da, pot să lucreze în primărie și cu 600. Păi poate e nevoie de 1500. De ce n-ai spus acum un an și jumătate că dai afară? De ce ai ținut pe 400? Ca să te voteze, să-ți aducă bani de campanie. De ce i-ai ținut? Cum poți să spui așa ceva? Asemenea greșeală… Ce respect ai pentru oamenii ăia din primărie, că lucra cu ei 5 ani. Să spui, domnule, și la Primăria Capitalei din câte îmi aduc aminte, cam 1000, dar poate să funcționeze cu 600, adică ăia 400 unde se duc? Păi poate e nevoie de 1500, depinde ce fac oamenii ăia…”, a explicat afaceristul.
Vești proaste pentru români. Valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei în loc de 10 lei.
Valoarea maximă a unui tichet de masă va crește la cel mult 45 de lei, prevede un proiect de lege adoptat, marți, de plenul Camerei Deputaților. Inițial, proiectul de lege prevedea ca începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 40 de lei, potrivit economedia.ro. Valoarea tichetelor de masă a fost majorată începând cu 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei, deci ultima majorare a fost făcută în urmă cu aproape 2 ani. Deși acordul inițial între patronate și sindicate era ca majorarea să fie de aproape 10 lei, valoarea maximă a tichetului de masă va crește cu aproape 5 lei, de la 40,18 de lei la 45 lei pe zi, conform proiectului de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 45 de lei”, stipulează un amendament introdus la Camera Deputaţilor la acest proiect. Angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetului Un alt articol prevede că, în situaţia în care tichetele de creşă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora este achitată în mod direct de către angajator creşei sau entităţii asimilate acesteia în care angajatul are copilul înscris. Pentru a se aplica efectiv, proiectul trebuie promulgat de președintele Nicușor Dan în Monitorul Oficial. După publicarea în Monitorul Oficial, valoarea nominală a unui tichet de masă va fi de maximum 45 de lei, iar noua valoare se va aplica pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025 și va rămâne valabilă în semestrul I al anului următor și în primele trei luni ale semestrului II. Vestea nu este primită cu bucurie de români mai ales că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a unui tichet de masă. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce condiții poți pierde tichetele de masă în 2025, dar și cum pot fi temporar suspendate Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații