Ion Cristoiu arată fața nevăzută a ceremoniei de la Cotroceni: Grigore Ghica este un domnitor impus de ruși. Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca fiind o persoană de urmat pentru prezent
Grigore Alexandru Ghica s-a născut pe data de 27 august 1804, la Botoșani, și fost domn al Moldovei, sub numele Grigore al V-lea Ghica, în două perioade – din mai 1849 până în octombrie 1853 și din octombrie 1854 până la 3 iunie 1856. Acesta a fost ultimul domn al Principatului Moldovei și a fost numit la conducerea ţării odată cu instalarea pe tronul Munteniei a lui Barbu Ştirbei, ca urmare a Convenţiei de la Balta Liman (Turcia). Imediat cum a preluat frâiele țării a început să facă multe îmbunătățiri. A înființat școala de ingineri specialiști de drumuri și construcții, a stimulat exporturile și importurile prin coborârea vămii de la 12% la 5%. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme precum dezrobirea romilor și abolirea cenzurii. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale. Potrivit datelor Wikipedia, Grigore Alexandru Ghica a fost cel care a cerut reorganizarea agriculturii și a învățământului public în 1851. A desfințat dijma (un impozit feudal n.r.) și a mărit imașul (teren necultivat, folosit pentru pășunași), iar în timpul său, s-au construit 63 de școli elementare județene și numeroase școli primare. S-au înființat, de asemnea, două facultăți, de drept și filosofie. Totuși, numirea sa la cârma țării este una controversată, mulți istorici dezvăluind că a ajuns la conducere după ce a fost numit de turci, care la rândul lor au fost trimiși de ruși. Potrivit datelor Wikipedia, Mustafa Reșid Pașa, om politic turc și cunoscut reformator al Imperiului otoman, a fost cel care a propus ca fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica, să fie numit domn al Moldovei, imediat după Revoluția de la 1848. În prima domnie, Grigore Alexandru Ghica a fost numit în mai 1849, dar a ocupat tronul în 2 octombrie. Citându-l pe marele istoric și filozof Xenopol, jurnalistul Ion Cristoiu, a dezvăluit, în cadrul emisiunii sale „CristoiuTV“, că ultimul domn al Moldovei, Grigore Ghica, a fost impus de ruși. În volumul „Războaiele dintre ruși și turci și înrăurirea lor asupra țărilor române“, publicat în 1880, la Iași, de A.D. Xenopol, se explică cum au ajuns rușii și turcii să numească mai mulți domni în Principatele române. „Revoluția de la 1848 a fost înăbușită de Rusia lui Nicolae I. Nicolae I a fost un autocrat, care este și idolul lui Vladimir Putin. Deci a fost un foarte bun birocrat, dar un autocrat și, pe plan extern, un reacționar. Trupele țarisete au intervenit și, în 1848, au înăbușit revoluțiile. Cea maghiară și cele din țările române. Dar având în vedere că Înalta Poartă era considerată putere suzerană și Rusia era putere protectoare, rușii i-au obligat pe turci să intervină să înăbușe Revoluția de la 1848. În urma acestei revoluții, se încheie între Poartă și Rusia Convenția de la Balta-Liman, la 1 mai 1841. Și se prevede drept măsuri provizorii: „1.Domnii Principatelor să fie numiți direct de către Poartă, pe sorocul de 7 ani.“ În Muntenia este numit Gheorghe Bibescu și în Moldova Grigore Ghica. Deci el este numit de ruși și de turci. Numit, nu ales. 2. O armată ruso-turcă, de 25-35 de mii de oameni, să ocupe principatele pentru a sprijini urcările lor, deci pe cei doi domni, și, după ce țările se vor liniști, ea să fie redusă la 10.000. Aceste trupe vor părăsi Principatele, după desăvârșita lor organizare, dar vor fi întotdeauna gata pentru a reintra în ele de îndată ce ar cere. (…) Până atunci un comisar rus și unul turc vor sta în principate pentru a supraveghea mersul treburilor și vor îndrepta către gospodari și îndemnările lor de câte ori vor observa vreo abatere. Barbu Știrbei este numit în Valahia, de către Poartă, cu aprobarea Rusiei și Grigore Ghica în Moldova, nu, însă, fără consimțirea și învoirea Rusiei. Deci, Grigore Ghica este un domnitor impus de ruși. Pe care Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca fiind o persoană emblematică de urmat pentru prezent.“, a transmis Ion Cristoiu. De când rămășițele ultimului domnitor au ajuns în țară, vineri, mai multe voci au criticat omagierea acestuia la Palatul Cotroceni. Potrivit acestora, anul acesta se împlinesc 175 de ani de când Grigore Ghica a înființat jandarmeria română, după modelul francez, iar acesta nu ar fi un omagiu adus istoriei neamului, ci francezilor. Cum a părăsit tronul Grigore Ghica În ianuarie 1853, Grigore Alexandru Ghica a suferit o cădere nervoasă și a intrat în depresie, după ce a fost implicat în așa-numitul scandal Hârnav. În memoriile sale, Nicolae Suțu relatează că, în 26 ianuarie 1853, s-a dus la Grigore Ghica și l-a găsit pe acesta divagând, „amestecând fapte și vorbe fără nici o legătură între ele, căuta să-mi argumenteze că dușmanii găsiseră calea să-l compromită, acuzându-l de fals.” Ghica i-a încredințat atunci conducerea Sfatului Administrativ lui Nicolae Suțu și a plecat pentru îngrijire, la Iași. La 23 martie, domnitorul s-a întors și a reluat frânele domniei. Acesta reușește să stabilizeze țara, din punct de vedere financiar. Dar tot acum izbucnește un nou război ruso-turc și rușii au intrat în Moldova în iunie 1853. Începerea ostilităților militare, prin declarația de război a Porții din octombrie 1853 i-a determinat pe domnitorul Moldovei și pe cel al Țării Românești să părăsească tronurile. Ghica și Barbu Știrbei au fost nevoiți să se retragă la Viena. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: MOMENT ISTORIC, gest de RESTITUIRE MORALĂ. Rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ajung acasă, în România. Palatul Cotroceni organizează ceremonia sub patronajul președintelui Nicușor Dan Sicriul Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka va fi depus duminică la Palatul Cotroceni. Decizia de ultimă oră a președintelui
Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
Bogații lumii fac bani de pe urma crizei din industria aerospațială: închiriază motoarele avioanelor private cu zeci de mii de dolari
Când vine vorba să găsească metode prin care să facă și mai mulți bani, bogații lumii sunt capabili să-i scoată și din piatră seacă. Ideile miliardarilor par să devină mai „creative“ de la un an la altul. Nu demult, Donald Trump făcea titluri în presa internațională pentru că a decis să-și înmormânteze prima soție, Ivana Trump, pe un teren teren de golf pe care îl deține în New Jersey. Asta pentru că, potrivit codului fiscal din New Jersey, terenul care este dedicat unui cimitir este scutit de taxe, impozite, rate și evaluări. Și asta nu este tot… Cum se îmbogățesc…bogații Acum, însă, bogații lumii par să fi găsit o nouă cale, aproape la fel de „isteață“ ca cea a lui Trump, prin care să se îmbogățescă și mai mult – Închiriază motoarele propriilor avioane celor care așteaptă luni întregi reparațiile aeronavelor. Potrivit unei analize Financial Times, proprietarii de avioane private profită de criza de forță de muncă și piese de schimb cu care se confruntă industria aerospațială și ajung să facă zeci de mii de dolari în doar câteva zile. „Industria aerospațială se confruntă cu o penurie de forță de muncă și piese de schimb, de la începutul pandemiei de Covid-19, ceea ce a dus la întârzieri prelungite în livrarea motoarelor și a avioanelor, atât pentru avioanele private, cât și pentru cele comerciale.“, precizează jurnaliștii FT. Consultanții financiari și experții din industrie susțin că acest „trend“ a luat naștere după ce unii proprietari de jet-uri au decis să închirieze doar motorul, deoarece erau mult prea atașați de interiorul personalizat al aeronavei, care poate include accesorii de baie din aur și marmură și spații cinematografice mari. Laura Uberoi, șefa departamentului de finanțe private din cadrul firmei de avocatură Addleshaw Goddard, a declarat: „Este pentru prima dată în cariera mea când văd familii care obțin profit din avioanele private, care de obicei reprezintă o datorie care se depreciază.” Cât costă închirierea unui motor de avion Conform specialiștilor, închirierea unui motor cu reacție, de dimensiuni medii, pentru câteva zile, ar costa aproximativ 50.000 de dolari, iar motorul ar putea fi demontat destul de repede, chiar și peste noapte. „De obicei, oamenii nu făceau asta în cazul avioanelor private, deoarece acestea sunt utilizate intens”, dar practica a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii cinci-opt ani, deoarece stimulentele comerciale au făcut-o rentabilă, a adăugat Laura Uberoi. La rândul său, Kevin Michaels, director general al AeroDynamic Advisory, a declarat că există „o problemă binecunoscută cu lanțul de aprovizionare al motoarelor de propulsie mici”, care întârzie întreținerea și reparațiile. Operatorii de aviație de afaceri au, de obicei, flote mici și puține motoare de rezervă în stoc, a adăugat el. „Timpii de reparație sunt în medie de patru până la șase luni și, uneori, de opt până la zece luni, față de două până la trei luni în mod obișnuit”, a spus el. „Acest lucru sporește cererea de motoare de schimb.” Potrivit lui Michaels, producători precum Pratt & Whitney, Rolls-Royce și Honeywell, principalii furnizori de motoare cu reacție pentru avioane de afaceri, încă lucrează pentru a-și extinde capacitățile de producție și servicii. Cererea de avioane private, creștere accelerată Totuși, pe lângă criza din industrie, creșterea cererii de avioane private îngreunează și ea situația. „Numărul zborurilor în aviația de afaceri a crescut cu peste 30% față de nivelurile dinaintea pandemiei”, a spus Kevin Michaels. Acest lucru i-a luat „prin surprindere” pe unii producători de aeronave, iar „lanțurile lor de aprovizionare încearcă să recupereze întârzierea”. Daniel Hall, consultant senior la Cirium Ascend Consultancy, a declarat că aviația de afaceri se confruntă cu aceeași problemă ca și avioanele comerciale – lanțuri de aprovizionare blocate, piese de schimb lipsă, dar și cu „o scădere a numărului de profesioniști în domeniul întreținerii aviației… un sector în care tinerii nu mai au interes să intre”. Sectorul aviației globale se confruntă cu o criză din ce în ce mai adâncă a lanțului de aprovizionare, spun specialiștii. În 2024, livrările de aeronave au ajuns la doar 1.254, cu aproape 30% sub nivelurile dinaintea pandemiei de COVID, în timp ce numărul comenzilor restante a crescut la un nivel record de 17.000 de avioane, potrivit unui raport al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). Pierderi de 11 miliarde de dolari pentru aviația globală Sute de aeronave rămân la sol din cauza problemelor persistente ale motoarelor, ceea ce face ca companiile aeriene să aibă o capacitate redusă și să se confrunte cu dificultăți în satisfacerea cererii crescânde a pasagerilor. Analiștii estimează că aceste perturbări vor costa companiile aeriene peste 11 miliarde de dolari în 2025. Presiunea financiară este agravată de problemele operaționale, inclusiv anularea zborurilor, creșterea plăților compensatorii și înlocuirea forțată a componentelor, care afectează performanța aeronavelor. Blocajele din lanțul de aprovizionare, care obligă companiile aeriene să utilizeze aeronave mai vechi, determină creșterea costurilor — până la 4,2 miliarde de dolari în economii de combustibil amânate și aproximativ 3,1 miliarde de dolari în costuri de întreținere mai mari în 2025, potrivit raportului IATA. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Uniunea Europeană anunță planuri privind acumularea de stocuri de urgență de minerale ESENȚIALE – Financial Times Romaero a scăpat, pentru moment, de la plata a 17 milioane de dolari. Suma fusese cerută de omul de afaceri Cristian Sindie
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Bradul de Crăciun de la Rockefeller Center a ajuns în Manhattan. Sezonul festiv a început oficial la New York
Magia sărbătorilor a început oficial la New York. După un drum de aproape 225 de kilometri (140 de mile) din localitatea East Greenbush, statul New York, celebrul brad de Crăciun de la Rockefeller Center a ajuns în Manhattan. Arborele uriaș, un molid norvegian cu o înălțime de peste 24 de metri, a fost transportat cu un camion special și întâmpinat de sute de newyorkezi și turiști, care au venit să vadă simbolul celui mai cunoscut pom de Crăciun din lume. După instalare, bradul urmează să fie decorat cu peste 50.000 de lumini LED și împodobit cu celebra stea Swarovski care va străluci în vârf. Ceremonia de aprindere a luminilor este programată pentru sfârșitul lunii noiembrie și atrage, de obicei, mii de oameni în centrul orașului. NEW YORK, USA – MEDIAFAX FOTO O tradiție veche de aproape un secol Primul brad de Crăciun de la Rockefeller Center a fost ridicat în anul 1931, chiar în perioada Marii Crize Economice, de către muncitorii care construiau complexul. Era un gest de speranță și solidaritate într-un moment dificil. Doi ani mai târziu, în 1933, tradiția s-a oficializat, iar ceremonia de aprindere a luminilor a devenit un eveniment anual. Astăzi, bradul de la Rockefeller Center nu este doar un decor urban spectaculos, ci și un simbol al unității și al bucuriei de Crăciun. Aprinderea sa marchează începutul perioadei magice a iernii la New York. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: S-a deschis Târgul de Crăciun de la Viena. Până când poate fi vizitat Primii brazi de Crăciun au apărut în magazine încă din noiembrie. Cei care vor un model de lux trebuie să lase tot salariul
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Octavian Berceanu, după ce a apărut discutând cu controversatul Isăilă în interceptările DNA din dosarul Mită la MApN publicate de Gândul: Am acționat în conformitate cu legea. (…) A fost o propunere de participare la o schemă de afaceri ce
Aproape speriat, Octavian Berceanu se apără și spune că tot ce a făcut a fost să respecte legea dar în același timp recunoaște că a purtat discuții cu fostul senator traseist, controversat și condamnat Marius Isăilă. „Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament„, recunoaște Berceanu public. Potrivit unor surse judiciare, Berceanu a purtat tehnică pe el de 17 ori în discuțiile cu Isăilă, iar la DNA s-a prezentat de bună voie. Este martor denunțător în caz. Iată ce susține acesta: Postarea lui Octavian Berceanu, după ce a apărut în interceptările DNA „Având în vedere informațiile apărute recent în spațiul public privind menționarea numelui meu într-un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de martor, și ținând cont de faptul că investigația este în prezent în desfășurare, doresc să formulez următoarele precizări: 1. Am acționat în deplină conformitate cu legea și cu propriile convingeri, considerând că orice cetățean are datoria morală și legală de a semnala faptele care pot aduce atingere siguranței naționale. 2. Având în vedere că ancheta este încă în curs de desfășurare, nu pot oferi detalii suplimentare până la finalizarea acesteia. 3. Pot confirma doar că am fost invitat, la începutul lunii septembrie, în calitate de specialist în politici de mediu, la o întâlnire desfășurată într-un spațiu public, sub pretextul oferirii de consultanță pentru un proiect în domeniul protecției mediului. Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament. 4. Precizez că nu am cunoscut anterior persoana care m-a contactat și că nu există între noi relații de prietenie sau colaborare, contrar informațiilor eronate vehiculate în presă. 5. Ulterior acestei întâlniri, am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile în cadrul procedurilor legale. Cred că doar prin onestitate, transparență și curaj putem construi o societate dreaptă și integră. Rămân ferm împotriva oricăror forme de corupție, indiferent de context, și consider că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a o combate”, scrie Berceanu. Reamintim că astăzi, Gândul a publicat discuții spectaculoase din dosarul „Mită de 1 milion de euro la MApN”. Potrivit actelor ajunse la instanță în dosarul arestării lui Isăilă, cei doi – Berceanu și Isăilă – vorbeau de genți de bani, ministrul Moșteanu, Ucraina, alegerile din București și multe alte teme, inclusiv politice. Ieri, Isăilă – cu antecedente la DNA cât și în instanțe, a fost arestat de judecătorii Tribunalului București pentru 30 de zile pentru infracțiunea de cumpărare de influență. „În datele de 09 și 15 octombrie 2025, în București, inculpatul I.M.O. ar fi promis indirect, printr-o persoană (martor în cauză), suma de 1 milion de euro pentru ministrul apărării, promisiuni care au fost reiterate în data de 24.10.2025, inculpatul având reprezentarea că ministrul apărării și-ar putea exercita influența asupra conducerii C.N. ROMTEHNICA S.A., cu acționar unic Ministerul Apărării, pentru a determina încheierea unor contracte comerciale între această societate de stat și o societate privată. Infracțiunea de cumpărare de influență a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul executând anterior o pedeapsă cu închisoarea aplicată pentru săvârșirea altor infracțiuni de corupție”, a anunțat oficial DNA. Ministrul Ionuț Moșteanu este martor în caz, fiind deja audiat de DNA. RECOMANDĂRILE AUTORULUI EXCLUSIVITATE. Gândul publică interceptări spectaculoase din dosarul de corupție „Mită la MApN”. Senatorul arestat, Marius Isăilă în discuții monitorizate de DNA cu Octavian Berceanu despre Ionuț Moșteanu: „Da, mă, da! Și plus ce-i băgăm noi în buzunar, e treaba ta! Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el! La geantă, ca să nu avem urme! Fără urme!” Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, audiat de DNA. Ce calitate are în dosarul în care un senator ar fi încercat să-i dea șpagă Marius Isăilă, fost senator PSD, a fost arestat pentru cumpărare de influență la MApN. Promitea 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu/Reacția lui Moșteanu
De ce costă 32,5 milioane cel mai scump apartament în Viena
Viena, capitala Austriei, are o populație de 2,9 milioane de locuitori, fiind al cincilea cel mai populat oraș din UE. Nu este doar cel mai dezvoltat oraș economic și centrul administrativ al țării, ci un adevărat centru cultural. Viena s-a remarcat de-a lungul istoriei ca o „capitală culturală” europeană. În 2024, 8,17 milioane de turiști au vizitat orașul pentru a admira „istoria” încă vie, fie pentru a o asculta prin muzica simfonică, fie pentru a o „savura” prin tradiționalul șnițel vienez și prăjitura de ciocolată a lui Sacher. Viena fost scaunul de domnie al împăraților Casei Habsburgilor: Maximilian al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Francisc I al Austriei (și ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman) și Franz Joseph I al Austro-Ungariei. A fost locul de naștere al psihoanalistului Sigmund Freud și al reginei Marie Antoinette a Franței, poreclită „Madame Deficite”, ghilotinată pentru trădare și irosirea bogățiilor Franței. Viena este orașul în care muzicieni și compozitori faimoși, precum Beethoven, Brahms, Haydn, Mozart, Schoenberg, Johann Strauss I și Johann Strauss II s-au făcut remarcați pentru concertele cu orchestrele simfonice. Este locul unde se înalță splendoarea barocului: Palatul Schonbrunn – reședința imperială de vară a Habsburgilor, Palatul Imperial Hofburg, Palatul Belvedere și Biserica Sfântului Karl. Și mai sunt Opera de Stat cu stilul arhitectural renascentist și Catedrala gotică a Sfântului Ștefan. Catedrala Sfântului Ștefan din Viena Prețul celui mai scump apartament în Viena Mulți turiști își doresc să se stabilească în acest oraș. Din păcate, costurile sunt foarte mari. În centrul Vienei, chiria lunară pornește de la 1.000 de euro. În cartierele mărginașe, chiriile sunt între 300 și 700 de euro. Cel mai scump apartament din Viena este de vânzare în prezent pe Parkring, în districtul 1 al orașului. Se situează în Palatul Henckel von Donnersmark, construit în anul 1872, proiectat de arhitecții August Schwendenewin și Johann Romano, la comanda lui Hugo Henckel von Donnersmarck (1811-1890), industriașul antreprenor care a înființat prima oțelărie, o fabrică de hârtie și a pus bazele industriei siderurgice. El l-a construit pentru a-i face „cadou” baronesei Laura von Kaszony, a doua sa soție. Prima lui soție a fost contesa Laura von Hardenberg. Fotografie realizată cu Viena din turla nordică a Catedralei Sfântului Ștefan (Envato) Prețul? Oficial, este ținut în secret, dar există indicii. Situat în inima primului district al Vienei, la adresa Parkring 14, este probabil cea mai exclusivist apartament de lux din oraș, potrivit OE24. Prețul oficial cerut nu a fost niciodată dezvăluit. Cu toate acestea, circulă în culise un zvon care face vâlvă chiar și în peisajul imobiliar de lux din Viena. Agentul imobiliar Michael Leber a dezvăluit prețul celui mai scump apartament. El a aflat de la „sursele” sale că cel mai scump apartament din Viena se vinde la uimitoarea sumă de: 32,5 milioane de euro. Însă, reședința este una dintre cele mai prestigioase. Are vedere directă la parcul orașului și este la doar câteva minute de mers pe jos de Catedrala Sfântul Ștefan. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aici se construiește unul dintre cele mai scumpe apartamente din Austria. Acolo a locuit contele Edmund Zichy (1811-1894), un patron al artelor și științelor. În apartamentul său și-a amplasat colecția de bronzuri indiene și chinezești. Și a mai locuit contele Mir și Alberto, marchizul de Hohenkubin. Palatul a fost jefuit și avariat după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 2013, este parte al gigantului hotelier Radisson SAS. În 2023, în interiorul clădirii a fost inaugurat și hotelul de 5 stele, Palais Vienna, parte a Grupului Almanac. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: S-a deschis Târgul de Crăciun de la Viena. Până când poate fi vizitat
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.