Etichetă: Z

Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN

În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani.  Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro).  Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază

Nicușor Dan îi pune în dificultate liderii PNL, USR și UDMR: NU vrea referendum pe pensiile magistraților

La finalul reuniunii Consiliului European, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că nu este de acord cu organizarea unui referendum în România pe tema pensiilor magistraților, după ce legea pentru care a insistat premierul Ilie Bolojan a picat la Curtea Constituțională pentru că Guvernul n-a respectat o condiție legală de bază: nu a solicitat avizul CSM. În ciuda propunerilor liderilor PNL, USR și UDMR – de organizare a unui referendum în România pe tema pensiilor și pensionărilor din sistemul judiciar, Nicușor Dan a spus că „el crede că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere și când există opinii foarte bine conturate și opuse pe un subiect”. „Pe subiectul pensiilor magistraților nu există această dezbatere în societate. Suntem însă cu toții de acord că e anormal ca în orice domeniu de activitate pensia să fie cât salariul. Pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când ei pot să mai muncească pentru societate. Deci nu există o dezbatere: nici în interiorul societății, nici în interiorul clasei politice pe subiectul ăsta. Există un acord politic, mai departe există nuanțe. Nuanțele nu poți niciodată să le tranșezi cu un referendum”, spune Dan. El crede că problema pensiilor magistraților trebuie rezolvată cu actorii „relevanți” și anunță că – după decizia CCR – va avea în continuare discuții cu oamenii din magistratură pentru a se rezolva problemele. „Este o problemă a societății, este o așteptare a societății, trebuie să o rezolvăm echilibrat, odată pentru totdeauna”, anunță președintele României. De la Bruxelles, Nicușor Dan a anunțat că va participa – așa cum îi dă dreptul Constituția – și la ședințele viitoare ale CSM – iar în 2 – 3 luni va prezenta un „tablou de bord” în ceea ce privește sistemul judiciar, la care în prezent lucrează. Cine trebuie să rezolve problema pensiilor magistraților? Nicușor Dan la final de Consiliu a fost clar: partidele coaliție trebuie să rezolve problema pensiilor magistraților. „Cred că tipul ăsta de declarații (n.r. de cereri de demisie a lui Ilie Bolojan) merg mult prea departe. Noi avem de rezolvat o problemă. Există o injustiție specială, o așteptare pe reforma pensiilor magistraților. Și în mod responsabil, fiecare dintre partidele din coaliție trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme. Ca să vină în rezolvarea acestei așteptări pe care societatea o are. În cadru general, este bine ca toți actorii politici care fac parte din această coaliție să se comporte instituțional și în acord cu așteptările românilor. Așteptările românilor este să scoatem țara din această criză bugetară și să construim o economie care să aducă prosperitate pentru români”. În ceea ce privește problema pensiilor militarilor, președintele Nicușor Dan a spus că deja a avut o discuție pe această temă însă, în acest caz, legea deja prevede o extindere a vârstei de pensionare. Trebuie menționat că după ce proiectul de lege de reformă a pensiilor magistraților – pe care a insistat Ilie Bolojan – a picat la CCR, mai mulți lideri politici apropiați de premierul României și președintele PNL au insistat pe ideea organizării unui referendum, odată cu desfășurarea alegerilor locale din București, din 7 decembrie. Ciprian Ciucu (PNL), apropiat de Ilie Bolojan și susținut de acesta în cursa pentru Primărie – a avansat ideea referendumului pe tema pensionării magistraților, ca apoi tema să fie propusă insistent și de lideri USR dar și de Kelemen Hunor, președintele UDMR. Strânși în coaliție, aceiași lideri s-au certat, n-au reușit să decidă organizarea unui referendum pe tema pensiilor sistemului judiciar dar, cu toate acestea, unii dintre ei – în public – totuși mai susțin ideea organizării unui referendum odată cu alegerile din 7 decembrie din București.

UE votează să susțină Ucraina până în 2027 cel puțin. Sumele uriașe care transformă Uniunea Europeană în principalul susținător al Kievului

La reuniunea Consiliului European de joi, liderii UE au confirmat oficial sumele uriașe investite până acum în sprijinul Ucrainei: 177,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor membre, de la începutul războiului. Iar mesajul a fost clar: sprijinul nu doar că va continua, ci va deveni „regulat și previzibil” pe termen lung. Câți bani au fost promiși pentru 2025 Din declarația finală adoptată ieri, reiese că în anul 2025 UE a pus deja la dispoziția bugetului Ucrainei 20,5 miliarde de euro, împărțiți astfel: 6,5 miliarde de euro prin programul special „Ukraine Facility”, 14 miliarde de euro prin inițiativa G7 ERA, bani acoperiți din profiturile obținute din activele rusești înghețate în Europa Cu alte cuvinte, o parte din sprijinul actual pentru Ucraina este deja finanțat indirect de Rusia, prin dobânzile generate de fondurile sale blocate. UE se angajează să plătească și în 2026-2027 Concluziile summitului arată că statele membre s-au angajat să găsească soluții pentru a acoperi și nevoile financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, inclusiv pentru armată și apărare. Consiliul a cerut Comisiei Europene să vină „cât mai rapid” cu propuneri concrete. Ce se întâmplă cu activele rusești Un punct esențial al discuțiilor de ieri a fost legat de activele rusești înghețate – peste 200 de miliarde de euro, aflate în mare parte în sistemul financiar european. Liderii UE au decis că aceste active vor rămâne blocate „până când Rusia își încheie agresiunea și plătește pentru distrugerile provocate”. Între timp, profiturile generate de aceste fonduri vor continua să fie direcționate către sprijinul Ucrainei. În documentul oficial adoptat ieri, liderii europeni au transmis că Ucraina poate conta pe UE „pe termen lung”, iar sprijinul financiar va continua, indiferent de contextul politic intern al statelor membre

După EXPLOZIA puternică din Rahova, Ilie Bolojan le cere românilor să-și asigure locuințele: Nu putem aștepta ca statul să facă totul

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are mari probleme cu întreținerea și verificarea instalațiilor, dar și cu lipsa asigurărilor de locuință. Reacția vine după explozia tragică din cartierul Rahova, unde mai multe familii au rămas fără adăpost.  Bolojan a spus că statul poate oferi, în prezent, doar ajutoare de urgență, dar un proiect de hotărâre de guvern care să vină în sprijinul celor afectați este deja în dezbatere publică. „Nu putem aștepta ca statul să facă totul. Dacă nu plătim măcar o cafea pe lună pentru asigurarea obligatorie, nu avem cum să cerem mai mult”, a spus premierul, subliniind că românii trebuie să fie mai responsabili și să își protejeze locuințele. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguța Vasilescu acuză Guvernul Bolojan că a lăsat Craiova în frig: „În loc să trimită bani, a trimis corpul de CONTROL” Victor Ponta iese la atac: „Problema lui Bolojan nu era legată de pensiile magistraților, ci de faptul că magistrații nu mai ASCULTĂ de sistem”

După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump

Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India  a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse,  Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina,  Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Succes. Guvernul a convins Comisia Europeană

„Succes” mare pentru România! Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR, privind reducerea gap-ului de TVA. Nazare se laudă că a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu reprezentanții Comisiei.  În urma negocierilor purtate de ministrul Finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Astfel, noul jalon va înlocui obiectivul precedent și se va concentra pe măsuri structurale și legislative care să întărească capacitatea instituțională a ANAF de a acționa și să îmbunătățească legislația fiscală. „Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.”  Ce promisiuni i-am făcut Comisiei Europene Negocierile pe care Ministerul Finanțelor le-a purtat cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist”, a transmis ministrul Finanțelor. Noul jalon este unul important deoarece reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF care are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Așadar, înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale îi dă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Prin acest acord, România trebuie să își reconfirme angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rău cu rău, dar mai rău fără rău. România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie

Guvernul majorează cu 6 lei plafonul pentru rețete compensate

Guvernul Bolojan a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate cu 6 lei. Înainte, limita lunară de care beneficiau cei care luau medicamente prin intermediul rețetei compensate era de 330 de lei. De astăzi, aceștia vor putea cumpăra medicamente compensate în valoare de 336 de lei pe lună.  Guvernul a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate de la 330 de lei la 336 de lei. Guvernul a venit cu explicația și spune că decizia de a majora plafonul cu 6 lei pentru rețetele compensate va contribui la menținerea accesului la medicamente compensate, fără costuri suplimentare, în condiții similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz de la 9% la 11%. Specialiștii din sănătate spun că majorarea nu reprezintă un sprijin acordat pacienților, ci e mai degrabă o ajustare tehnică, menită să păstreze echilibrul financiar al sistemului de compensare.  „Astfel, limita lunară de 330 de lei se majorează la 336 lei, decizie ce contribuie la menţinerea accesului la medicamente compensate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, în condiţii similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz uman de la 9% la 11%”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului. Cine beneficiază de noua „majorare” Majorarea plafonului pentru rețetele compensate se adresează pensionarilor care au venituri de până la 2.020 de lei pe lună și persoanelor care suferă de boli cronice. Astfel, aceste categorii de persoane vor beneficia de medicamente compensate pentru prescripțiile a căror valoare la nivelul prețului de referință este de până la 336 de lei lunar, comparativ cu 330 de lei, cât este în prezent.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicuşor Dan, după promulgarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii: Pacienţii cu boli grave vor beneficia de servicii decontate integral Singurii pensionari care beneficiază de mai mulți bani la pensie, la finalul lui 2025. Anunțul făcut de CNPP

Calcul complet | Câți bani primește lunar un român din Italia, dacă a fost concediat și a rămas șomer

Iată câți bani primește lunar un român din Italia, dacă a fost concediat și a rămas șomer. În Italia, locuiesc peste un milion de români, ceea ce o face cea mai mare comunitate de români din afara țării. În Italia, indemnizația principală de șomaj se numește NASpI (Nuova Assicurazione Sociale per l’Impiego). Pentru a beneficia de indemnizația de șomaj, o persoană trebuie să fi lucrat legal în Italia și să fi plătit contribuții sociale cel puțin 13 săptămâni în ultimele 4 luni. De asemenea, pierderea locului de muncă trebuie să fie involuntară, nu prin demisie, cu excepții speciale. Apoi, o persoană trebuie să fie înregistrată la centrul de ocupare (Centro per l’Impiego) ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Persoana în cauză trebuie să depună cererea la INPS (Istituto Nazionale della Previdenza Sociale), în maximum 68 de zile de la încetarea contractului. Valoarea indemnizației NASpI Indemnizația lunară nu este fixă, ci ea se calculează în funcție de salariul mediu brut realizat în ultimele 4 luni de muncă. Dacă salariul mediu lunar este sub 1.425,21 € (valoare de referință 2025), indemnizația este 75% din salariu. Dacă salariul este peste 1.425,21 €, se plătește 75% din acea sumă + 25% din diferență. Indemnizația maximă nu poate depăși aproximativ 1.550 € pe lună (valoare actualizată anual). Începând cu luna a 4-a de plată, suma scade cu 3% pe lună. Durata plății NASpI este jumătate din numărul săptămânilor lucrate în ultimele 4 ani. Spre exemplu: dacă o persoană a lucrat 12 luni, primește indemnizație timp de 6 luni. De altfel, cetățenii români care au lucrat legal și au plătit contribuții în Italia au drepturi egale cu cetățenii italieni privind șomajul, conform legislației UE. Un exemplu de calcul aproximativ arată că: să zicem că un român câștiga 1.400 €/lună net: Salariul brut mediu ~ 1.800 €/lună, 75% din 1.425,21 € ≈ 1.068,91 € Indemnizație NASpI ≈ 1.070 € / lună pentru primele 3 luni. Apoi scade cu 3% lunar după luna 4. Autorul recomandă: „Țara românilor” din Europa care oferă 2.500 de euro tinerilor sub 35 de ani care vor să devină șoferi de TIR. Cât câștigi lunar din această meserie

Tabel salarii | Ce salarii primesc în România muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India etc + Care sunt cei mai bine plătiți

Tabel salarii. Iată ce salarii primesc în România muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India etc și care sunt cei mai bine plătiți. La finalul anului trecut, erau peste 140.640 de angajați non-UE în România, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).   Acest număr este însă într-o continuă creștere, iar nevoia de forță de muncă din afara UE este însemnat mai mare decât numărul actual de angajați. De precizat este că, pentru al doilea an consecutiv, contingentul pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă a rămas la 100.000. Salariul minim net în România, în 2025, este de 2.580 RON. Majoritatea muncitorilor non-UE pornesc de la acest salarii. Însă muncitorii calificați, precyum șoferi TIR, sudori, electricieni, personal hotelier etc, pot să depășească semnificativ aceste intervale. Astfel, un muncitor din Nepal primește, pe lună, în România, un salariu între 515 și 800 de euro, adică 2600-4100 de lei. Un muncitor din Sri Lanka primește ceva mai puțin ca muncitorul din Nepal, undeva între 490 și 785 de euro. Muncitorul din Bangladesh primește puțin mai mult la salariu: între 510 și 825 de euro pe lună. În ordine crescătoare, avem muncitorul din India între 490 și 885 de euro pe lună. Un muncitor din Pakistan poate obține, lunar, suma de 785 de euro, la fel ca cel din Sri Lanka. La cel mai înalt nivel al salariilor, avem muncitorii din Turcia, Egipt, Filipine. Ei pot ajunge la un maxim de 1.180 de euro pe lună. Muncitorii din Vietnam se clasează la nivelul celor din Pakistan, cu un salariu între 470 și 785 de euro, pe lună. Consultă tabelul de salarii realizat de Gândul, pentru informații mai detaliate! Autorul recomandă: Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de anul pensionarii TABEL PENSII | Ce pensie ar trebui să ai în 2025 pentru un trai decent în România, pentru fiecare oraș în parte

1.000 lei în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Care este singura condiție

Autoritățile pregătesc un nou pachet de măsuri sociale pentru pensionari. Dat fiind contextul economic actual, Guvernul vrea să ofere ajutoare financiare seniorilor români și persoanelor cu venituri mici. Banii vor fi destinați acoperirii cheltuielilor cu energia. Iată care este singura condiție de îndeplinit pentru a primi acest ajutor. Ajutorul pentru încălzire este condiționat Cele trei programe de ajutor deja existente – compensare procentuală, supliment fix și card de energie – vor fi combinate, iar valoarea totală a sprijinului oferit pensionarilor ar putea depăși 1.000 de lei anual. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc să vină în ajutorul românilor la plata facturilor la electricitate, gaze sau alte surse de încălzire. Primul tip de sprijin avut în vedere reprezintă o compensare procentuală a facturii la energie și se acordată diferențiat în funcție de venitul mediu net pe membru de familie sau pe persoană singură. Cu alte cuvinte, vorbim de un calcul progresiv: cu cât venitul obținut este mai mic, cu atât procentul suportat de statul român este mai mare. Iată cum este diferențiată această compensare procentuală a facturii la energie: Persoanele cu venituri de până la 200 lei/lună primesc 100% din valoarea de referință a consumului, fără a depăși suma facturată; Pe măsură ce veniturile cresc, ajutorul acordat de stat scade treptat, cu 5-10%, până la plafonul de 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoane singure. Peste acest prag, sprijinul nu mai este acordat. Valorile de referință diferă în funcție de sursa de energie utilizată: 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei/lună pentru energie electrică, 320 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Astfel, prin acest tip de ajutor, pensionarii și familiile cu venituri foarte mici beneficiază de o compensare semnificativă, care acoperă integral sau aproape integral consumul de bază. Suplimentul fix pentru energie Pe lângă compensarea procentuală, pensionarii sau persoanele cu venituri mici pot primi un supliment lunar fix pentru energie, acordat pe tot parcursul anului, indiferent de sezon. Sumele acordate sunt următoarele: 30 lei/lună pentru energie electrică, 10 lei/lună pentru gaze naturale, 10 lei/lună pentru energie termică, 20 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Dacă o persoană eligibilă are casa alimentată exclusiv cu energie electrică, ajutorul crește la 70 lei/lună. Plata se face fie direct furnizorului (în cazul electricității, gazelor sau energiei termice), fie titularului ajutorului. Important de știut: acest tip de sprijin poate fi solicitat separat sau împreună cu ajutorul pentru încălzire. Singura condiție este respectarea criteriilor privind venitul lunar. Cardul de energie În fine, cea de-a treia formă de sprijin oferită de autorități este cardul de energie. Acest voucher lunar are o valoare de 50 de lei și se acordă românilor cu pensii mici și altor persoane vulnerabile. Programul a început la 1 iulie și este valabil până la 31 martie 2026. Acești bani se dau pentru plata facturilor la energie, indiferent de tipul sursei de încălzire a locuinței. Cum poți obține ajutoarele de la stat Pentru a beneficia de ajutoarele oferite de stat, trebuie îndeplinite mai multe condiții: Venitul net lunar pe membru de familie sau pe persoană singură nu trebuie să depășească un anumit prag: 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoanele singure; Beneficiarul trebuie să aibă facturi la energie – electricitate, gaze, încălzire centralizată sau combustibili solizi; Cererile se depun la primărie, la serviciul social, sau, în unele cazuri, direct la furnizorul de energie; Respectarea termenelor de înscriere este obligatorie, altfel se pierd sumele pentru lunile trecute; Solicitantul trebuie să locuiască în România, în locuința pentru care cere ajutorul. Cu alte cuvinte, un pensionar care primește lunar sub 2053 lei poate depune dosarul pentru a obține ajutorul de la stat pentru plata energiei. Câți bani se dau în total Dacă facem un simplu calcul, vedem că un pensionar eligibil poate beneficia anual de peste 1.000 de lei, după cum urmează: Supliment fix pentru energie: 30 lei/lună × 6 luni (sezon rece) = 180 lei; Voucher lunar (card de energie): 50 lei/lună × 9 luni = 450 lei; Compensare procentuală a facturii – până la 500 lei/an. Acești bani, peste 1.000 de lei, reduc semnificativ efortul financiar lunar pentru pensionari, mai ales acum, când trăim o perioadă marcată de scumpiri constante. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești bune pentru pensionari, ce sumă trebuie să încasezi lunar pentru a primi ajutor la căldură Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget”