Bani în plic la majorat: Cât scot părinții din buzunar
Nici majoratele nu mai sunt ce au fost odată. Așa cum a crescut darul la nuntă și cadourile pentru majorat au devenit mai scumpe. O mamă a spus pe social media că e șocată de câți bani ar trebui să-i da copilului ei drept cadou de majorat pentru un coleg. Cadourile de majorat depășesc 500 de lei „Făceam petreceri de dragul petrecerii” Femeia a mai precizat că atunci când era de vârsta majoratului petrecerile se făceau de dragul distracției. De cele mai multe ori se făceau acasă sau cine provenea dintr-o familie cu o situație financiară mai bună făcea la un restaurant. Cât despre cadouri, nu existau pretențiile de acum, fiecare mergea cu ceva după posibilități. Ba chiar existau situații când colegii de clasă puneau o sumă de bani decentă, iar sărbătoritul primea un cadou din partea clasei. „Eu, sincer, am rămas fără cuvinte. Noi când eram de vârsta lor făceam petreceri de dragul petrecerii. Uneori acasă, alteori, pentru cine își permitea, la un restaurant sau într-un local. Se mergea cu un cadou, fiecare după posibilități. Nu ținea nimeni evidența banilor și nu se punea problema că trebuie să „scoți” cât costă meniul. Ba chiar îmi amintesc că în clasa vecină aveau un obicei foarte frumos: când era ziua cuiva, puneau toți copiii o sumă mică și îi cumpărau un singur cadou din partea clasei. Mi se părea mult mai normal și mai frumos”, a adăugat femeia. Pretențiile sărbătoritului sunt motivul pentru care părinții invitaților scot mai mulți bani din buzunar Dacă suma de 500 de lei i s-a părut exagerată pentru un cadou de majorat, a vrut să ceară o părere și altei mămici, care i-a transmis că se poate și mai rau de atât. Prietena ei a dat 1.000 de lei doar pentru că sărbătortul a ales să aibă artificii, formație, iar localul a fost pe măsură. „Am sunat-o și pe o prietenă de aceeași generație, care are fata în anul I la facultate, ca să mă răcoresc. Și îmi spune că ea a dat și 1.000 de lei la un majorat, pentru că petrecerea a avut artificii, formație și a fost organizată într-un local mai scump. Poftim?! Chiar am ajuns să tratăm majoratul unui copil ca pe o nuntă?”, a relatat femeia. Părinții au fost stârniți de poveste și au venit cu reacții dure Postarea a stârnit mai multe reacții, iar taberele au fost împărțite. Unul dintre utilizatori a spus că atunci când unui tânăr îi vine rândul să își organizeze majoratul, acesta se simte obligat să închirieze un local și să angajeze un DJ sau lăutari pentru a nu rămâne de râsul clasei, ceea ce presupune alte cheltuieli în plus. Altul este de părere că industria organizării de nunți și botezuri și-a extins activitatea prin intermediul majoratelor, anticipând că vor urma petreceri dedicate aniversărilor de 7, 10 și 14 ani și, mai nou, cele pentru divorțuri. Unii dintre utilizatori s-au luat de educația pe care o dau alți părinți la rândul lor. Educația oferită acasă de către părinți este cel mai important aspect. Unul dintre părinți a explicat faptul că are două fete și că ambele au ales să își sărbătorească majoratul la restaurant, la o masă cu maximum 12 prieteni apropiați. Fetele au refuzat coafurile complexe, machiajul profesional, serviciile foto-video sau alte pretenții.
Miruță s-a apucat să rezolve și problemele altora. A sunat la Ministerul Apărării din Ucraina pentru a lămuri situația dronei căzute în Bulgaria
Ministrul interimar al Apărării, Dinel Miruță, spune că a contactat Ministerul Apărării din Ucraina pentru a clarifica informațiile privind drona care a ajuns pe teritoriul Bulgariei. Oficialul susține că partea ucraineană nu a confirmat că aparatul ar fi venit din România, iar drona nu a fost detectată de radarele militare românești sau bulgare și nici de cele ale Poliției de Frontieră. Miruță, discuții cu oficialii ucraineni despre dronă Miruță a declarat, joi seara, la B1 TV, că România a încercat să afle direct de la autoritățile ucrainene dacă există informații privind originea dronei. Loading … „Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Dinel Miruță. Ministrul a explicat că aparatul nu a fost observat de sistemele radar din România, Bulgaria sau de cele ale Poliției de Frontieră. „Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță. Dinel Miruță a afirmat că a văzut imaginile și resturile dronei recuperate în urma incidentului: „Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul. Bulgaria anchetează originea dronei Pentru că aparatul a fost găsit pe teritoriul Bulgariei, ancheta privind modelul și originea acestuia revine autorităților de la Sofia, a explicat ministrul interimar al Apărării. „Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el. Radu Miruță Ce spune Miruță despre incidentul de la Costinești Referitor la drona descoperită la Costinești, unde autoritățile au închis temporar plaja, Miruță le-a transmis oamenilor să respecte indicațiile autorităților prezente la fața locului. „Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul. Miruță a mai spus că, după incidentul de la Constanța, comunicarea dintre partea română și cea ucraineană s-a intensificat pe linia militară. Potrivit ministrului, România a solicitat un canal direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent. „Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei avertizează asupra majorării facturilor din toamnă, în contextul închiderii centralei de la Cernavodă
Secretarul de stat din ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că, în contextul stării de urgență energetice, România depinde de importuri, la prețuri ridicate. Acesta avertizat că prelungirea situației actuale pe piața regională ar putea genera o majorare a facturilor românilor la energie cu 10-15% la renegocierea contractelor, în toamnă. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocia contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, aprecizat acesta. Loading … România depinde de importuri la tarife mari Pe fondul stării de urgență energetice, după oprirea și celui de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă, Bușoi a afirmat că, într-adevăr, România depinde de importuri la prețuri semnificativ mai mari. „Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Energiei, prelungirea crizei energetice mai mult de două săptămâni va avea un impact asupra renegocierii contractelor de energie electrică. Bușoi a subliniat că o astfel de estimare depinde și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale. „Dacă această închidere va fi în vigoare 10 zile, două săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat”, a afirmat Bușoi. Primele efecte ale opririi centralei de la Cernavodă Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprit joi 13 august la ora 7 dimineața. La doar câteva minute după închiderea celui de-al doilea reactor, România a început să resimtă din plin efectele: pentru prima dată, țara noastră a importat energie la orele prânzului. Când vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă Nimeni nu poate spune când anume va fi repusă în funcţiune centrala nucleară. Prognozele hidrologilor indică scăderi constante ale nivelului apelor Dunării, pentru următoarele zile, iar la nivel european urmează două săptămâni de „foc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi. sursa video: Antena 3 CNN
Ion Cristoiu critică activitatea Oanei Țoiu la MAE
Ion Cristoiu pune sub semnul întrebării activitatea Oanei Țoiu. Acesta afirmă că Țoiu nu are conștiința funcției pe care o ocupă în statul român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că activitatea Oanei Țoiu constă în postările pe care le face pe social media. Acesta menționează că Țoiu este „nepriceputul care are inițiative”. Jurnalistul afirmă că ministra de externe nu are conștiința instituției pe care o conduce. „Activitatea Oanei Țoiu ca Ministru de Externe constă în postările pe care le face pe rețelele de socializare. Pe postul de Ministru de Externe a nimerit și tanti asta, Oana Țoiu. Eu nu îl simt deloc umoristic pe Miruță, dar pe Țoiu, da. Ea este nepriceputul care are inițiative. Ea a ajuns Ministrul Afacerilor Externe, săraca, dar și pentru ea… Oana Țoiu nu a avut niciun moment conștiința că intră în Ministerul de Externe. I se părea că va fi cel mai bun ministru de externe al României.”, susține scriitorul. „Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc” Scriitorul susține că adevărații miniștri de externe ai României au fost Titulescu, Argetoianu sau chiar Ana Pauker. Despre cea din urmă, acesta spune că a fost adevărata personalitate a comunismului românesc. Cristoiu susține că Pauker a apărut chiar pe coperta revistei Time ca fiind una dintre cele mai influente femei din statul român. „Deci ministrul de externe în România a fost Titulescu, a fost Gafencu, Argetoianu și Ana Pauker. Ana Pauker a fost amanta lui Molotov, plus că făcuse un copil cu Georges Marchais. Eu vreau să o reabilitez. Ana Pauker a fost adevărata personalitate a comunismului românesc, nu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej venise din închisoare… Pauker a apărut pe coperta lui Time unde a fost numită „Passionaria Balcanilor”.”, menționează Cristoiu. Ana Pauker a fost una dintre cele mai importante figuri politice ale regimului comunist din România. Pauker a fost prima femeie din România care a deținut o funcție majoră de conducere într-un guvern. Ea a fost una dintre cele mai influente femei din perioada stalinistă, supranumită „Stalin în fustă”. Alături de Vasile Luca şi Teohari Georgescu, aceasta a fost responsabilă de sovietizarea României.
Nazare anunță reducerea cu 20% a accizei la motorină. Când va intra în vigoare măsura și câți bani sunt economisiți la un plin
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a anunță o scădere temporară de 20% a accizei la motorină, în perioada 16-31 august 2026, în contextul creșterii puternice a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Potrivit ministrului interimar, reducerea accizei va fi de 560,86 lei/1.000 de litri, respectiv 663,75 lei/tonă. Astfel, pentru perioada 16-31 august, nivelul accizei aplicabil motorinei standard comercializate pe piața internă va fi de 2.243,43 lei/1.000 de litri, respectiv 2.654,99 lei/tonă. Loading … Măsura este aplicată în baza mecanismului de ajustare dinamică introdus prin Legea nr. 162/2026. „Mai puțină presiune la pompă: din 16 august reducem temporar cu 20% acciza la motorină. În perioada 16–31 august 2026, Ministerul Finanțelor reduce acciza la motorina standard cu 560,86 lei/1.000 de litri. Măsura vine ca răspuns la creșterea puternică a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026 permite statului să intervină rapid atunci când piața o impune”, precizează Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, datele pentru a doua jumătate a lunii august indică o creștere de 34,13% a cotațiilor Platts pentru motorină, în timp ce prețul mediu la pompă al motorinei standard a crescut cu 23,01%. „Măsura este calculată pe baza unor indicatori obiectivi – cotația internațională Platts și prețul mediu la pompă – și se ajustează în funcție de evoluția pieței. Totodată, când prețurile scad, reducerea accizei scade automat”, precizează Alexamdru Nazare. Decizia Ministerului Finanțelor vine după un nou val de scumpiri la carburanți Miercuri, 12 august, majoritatea marilor distribuitori au majorat prețul motorinei standard cu aproximativ 20 de bani pe litru. Prețurile au revenit astfel în apropierea nivelurilor de la începutul lunii august, după ieftinirile de până la 35 de bani pe litru înregistrate între 4 și 8 august. Anterior, în perioada 16 iulie – 4 august, mai multe valuri de scumpiri au împins motorina până la un nivel record de 10,98 lei/litru. Joi, la stațiile marilor rețele, motorina standard se vinde joi, 13 august, între 10,67 și 10,78 lei/litru, în timp ce benzina standard are prețuri cuprinse între 9,51 și 9,57 lei/litru
Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă
Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)
Energia eoliană compensează oprirea Cernavodă
România se bazează pe energia eoliană și pe importuri după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că producția eoliană a avut o contribuție importantă în seara de miercuri și ar putea continua să compenseze o parte din necesarul de electricitate în zilele următoare. Cristian Bușoi a declarat joi, într-o intervenție la Digi24, că energia produsă de centralele eoliene a contribuit semnificativ la acoperirea consumului în seara precedentă. Potrivit oficialului, estimările pentru următoarele zile indică o producție eoliană medie de aproximativ 500 de MW, cu perioade în care aceasta ar putea depăși 1.000 de MW. ”Aseară a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend, o medie de 500 de megawați, cu creștere chiar peste 1.000, un minim de 100”, a declarat secretarul de stat. Bușoi consideră că energia eoliană poate avea un rol important în compensarea deficitului de producție, cel puțin în zilele de joi și vineri. Situația ar putea fi ceva mai favorabilă în weekend, când consumul este, în general, mai redus. Importurile de energie au fost mai mici decât estimările Secretarul de stat a precizat că, miercuri seara, România a importat mai puțină energie decât se anticipase, în condițiile în care Reactorul 2 de la Cernavodă era încă în funcțiune. ”Cel puțin în ceea ce privește seara trecută, lucrurile au stat destul de bine. Evident, aseară încă funcționa unitatea 2 de la Cernavodă, dar importurile au fost mai scăzute decât cumva era prognozat”, a explicat Cristian Bușoi. Un alt factor important îl reprezintă producția prosumatorilor care dețin sisteme de stocare. Oficialul spune însă că este dificil de stabilit cu exactitate câtă energie ajunge în Sistemul Energetic Național din aceste instalații, deoarece contribuția lor nu poate fi măsurată în timp real cu suficientă precizie. Vârful de sarcină înregistrat miercuri seara a fost de aproximativ 7.000 de MW, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat. Valoarea a fost cu circa 300 de MW mai mică decât consumul estimat în prognoze. Evoluția consumului este urmărită cu atenție de autorități, în condițiile temperaturilor ridicate și ale reducerii producției interne de energie. Reactorul 2 de la Cernavodă, oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării Reactorul 2 al Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost oprit joi, 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării. În ultimele zile, Reactorul 2 a produs aproximativ 680 de MW. Potrivit estimărilor prezentate de autorități, reactorul ar putea rămâne oprit cel puțin zece zile. După ce condițiile vor permite reluarea operării, centrala ar avea nevoie de încă aproximativ una-două zile pentru a ajunge din nou la capacitatea maximă de producție și pentru a livra integral energia în sistem. În acest context, România trebuie să se bazeze într-o măsură mai mare pe producția eoliană, pe celelalte surse disponibile și pe importurile de energie pentru a acoperi consumul în perioada următoare.
Mugur Isărescu spune că BNR lasă cursul leu-euro să fie mai liber
Mugur Isărescu a explicat, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației din august 2026, că Banca Națională a României lasă cursul de schimb să fluctueze mai liber, după perioadele în care moneda națională a fost caracterizată printr-o stabilitate ridicată față de euro. Guvernatorul spune că BNR a intervenit mai puțin în acest an pe piața valutară decât în 2025. Guvernatorul BNR a vorbit despre strategia Băncii Naționale privind cursul leu-euro și despre efectele incertitudinii politice asupra pieței valuare. Întrebat despre cât de semnificativă este presiunea instabilității politice asupra cursului de schimb, Isărescu a spus că situația rămâne sensibilă. Loading … „Destul de sensibilă situația, dar, în orice caz, nu așa cum a fost anul trecut, să zicem, în aprilie”, a spus Mugur Isărescu. Ulterior, acesta a făcut referire la estimările apărute cu privire la amploarea intervențiilor Băncii Centrale pe piața valutară. „Am citit că s-au făcut evaluări asupra intervențiilor Băncii Naționale. În articolul respectiv nu se spunea că cele 3,3 miliarde, cât au calculat cei care au făcut calculele, probabil că și dumneavoastră gândiți la fel, s-au făcut în perioada cutare”. Isărescu spune că intervențiile BNR au fost mult mai mici în 2026 Mugur Isărescu nu a oferit o cifră exactă cu privire la intervențiile recente ale băncii centrale pe piața valutară, dar a subliniat că amploarea lor a fost mult mai mică decât cea din anul precedent. De asemenea, guvernatorul a transmis că BNR acceptă acum o flexibilitate mai mare a cursului. „Eu atâta pot să vă spun, că intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult, mult mai mici decât anul trecut. Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare. Și am și lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil”, a declarat Isărescu. Oficialul a mai explicat că un curs flotant nu presupune neapărat oscilații puternice și permanente ale monedei. Potrivit lui Isărescu, important este ca leul să se situeze în zona în care cererea și oferta de valută se echilibrează. „Și el plutește cam pe unde trebuie. Pentru că aceasta este ideea de curs flotant, curs plutitor, în funcție de rata de echilibru sau echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. El trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raportul cerere-ofertă. Se pare că piața ne ajută. Până acum”. Guvernatorul BNR: „Leul nu se mișcă precum forintul sau zlotul” Guvernatorul Băncii Naționale a comparat evoluția leului și cu cea a valutelor din regiune. Acesta a explicat că leul rămâne mai stabil decât monede precum forintul unguresc, coroana cehă sau zlotul polonez, care au înregistrat fluctuații mai ample. Totuși, stabilitatea leului față de euro nu mai este la nivelul din anii anteriori. „Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul unguresc sau coroana cehă sau zlotul polonez, dar oricum nu mai avem nici stabilitatea dinainte a cursului”.
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.