Petrișor Peiu: De ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?
Liderul senatorilor AUR ridică în discuție un subiect „fierbinte” din activitatea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe social media, Petrișor Peiu se întreabă „de ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?”. Risipirea banului public reprezintă tema centrală a discuțiilor din jurul politicii românești de ani de zile. Peiu, întrebări pentru Curtea de Conturi În context, Petrișor Peiu arată că bugetul Ministerului Mediului a fost „secat” din ordinul Dianei Buzoianu printr-o manevră simplă, împământenită în politica dâmbovițeană. Se plătesc sume importante pe tot felul de așa-zise studii de specialitate, deși aparatul de stat dispune de angajați care fix cu asta se ocupă. Loading … Iată ce scrie pe Facebook Petrișor Peiu: „Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan poate fi ușor exemplificată. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj sa verifice așa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă. Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului ca deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță. Iată doua întrebări pentru guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici: De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatorire de serviciu a unor salariati din aceste ministere?; Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”. Biodiversitatea, grijă primordială pentru Diana Buzoianu Diana Buzoianu nu a vorbit deloc despre banii plecați din Ministerul Mediului pe tot felul de studii și strategii despre biodiversitate. Fără să dea explicații pe această temă, deputatul USR, care este și ministru interimar, a atacat PSD și AUR, acuzând reprezentanții celor două partide că promovează „propaganda” și, atenție!, pun în opoziție protejarea parcurilor naționale cu investițiile strategice. Într-o postare publicată pe Facebook, Diana Buzoianu scrie că strategia biodiversității este marcată de „un populism grețos”. „Ăștia sunt «gândacii» și «greierii» care pun țara în pericol după mintea zamfirilor, grindenilor și simionilor. Zilele astea se dezbate în Parlament, într-un populism grețos, strategia privind biodiversitatea. Mai jos aveți poze din cele 13 parcuri naționale din România. Comori naționale pentru care strămoșii noștri au luptat. Imaginați-vă câți bani au dat și lobby au făcut zamfirii, grindenii și simionii din PSD și AUR în ultimii ani de zile ca să ne facă să credem că e împotriva intereselor naționale să lupți ca aceste parcuri să rămână și generațiilor viitoare (…) Patrioți de carton”, a scris Diana Buzoianu.
PSD îl ironizează pe Bolojan pe tema termocentralelor
PSD îl ironizează pe premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe rețelele sociale, în care sugerează că acesta nu vrea să meargă la Bruxelles ca să negocieze deschiderea termocentralelor deoarece „a dat afară translatorii”. Mesajul vine în contextul disputei dintre social-democrați și șeful Executivului privind viitorul centralelor pe cărbune și al crizei energetice. În postarea publicată pe Facebook, social-democrații pornesc de la întrebarea „De ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor?” și susțin că premierul demis ratează negocieri importante din cauza unor decizii administrative. PSD subliniază că aceste decizii nu mai au legătură cu eficiența statului, ci cu incompetența. Loading … „O întrebare care rămâne fără un răspuns clar: de ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor? Când ajungi să ratezi negocieri importante din cauza unor decizii administrative, nu mai vorbim despre eficiență, ci despre incompetență”, a scris PSD Alba pe Facebook. PSD: „Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor” În continuarea mesajului, PSD extinde criticile dincolo de negocierile cu termocentralele și susține că reformele promovate de Guvernul Bolojan nu trebuie să pună presiune pe umerii românilor. Social-democrații susțin că Guvernul are obligația să protejeze interesele naționale, locurile de muncă și siguranța comunităților. „Românii au nevoie de decizii responsabile, de dialog și de apărarea intereselor naționale. Energia, locurile de muncă și siguranța comunităților nu ar trebui tratate cu indiferență. Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor. Este nevoie de soluții care să țină cont de cei care muncesc, de familii și de viitorul țării.” Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni, 3 august, că parlamentarii formaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. Totodată, acesta i-a cerut public premierului demis, Ilie Bolojan, să meargă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a spus Sorin Grindeanu.
Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor. „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook. Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia
rating Moody’s România
Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară. Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,
Castravetele Victor de la Buzău, lansat pe piață
Cercetătorii din Buzău au omologat o legumă neobișnuită, denumită „Victor”. Este primul soi românesc de castravete mexican, care va fi lansat în curând pe piață. Noua legumă este pregătită să intre în solariile din România și să concureze cu culturile tradiționale. Noul soi promite producții ridicate și câștiguri mai mari pentru cultivatori. Leguma se remarcă prin aspectul exotic, asemănător unui pepene verde în miniatură. Loading … Leguma neobișnuită omologată de cercetătorii din Buzău, gata de lansare pe piață. Sursă foto: Envato Originar din America Centrală, castravetele mexican a fost adaptat cu succes la condițiile din România de cercetătorii buzoieni. Fructele sunt foarte mici, de până la 3 centimetri, au o textură fermă și pot fi consumate proaspete sau folosite la procesare. Pe lângă aspectul neobișnuit, leguma este bogată în antioxidanți și compuși bioactivi, fiind considerată o opțiune nutritivă pentru o alimentație sănătoasă. „Fructele castravetelui mexican (Melothria scabra Naudin), asemănătoare unor pepeni verzi în miniatură, impresionează prin aspectul deosebit, gustul crocant și răcoritor, cu o discretă aromă citrică, fiind apreciate atât pentru consumul în stare proaspătă, cât și pentru salate, aperitive și, în special, pentru murături, unde își păstrează foarte bine textura fermă”, a explicat Ovidia Agapie, cercetător în cadrul SCDL Buzău, pentru postul Agro TV. Specialiștii spun că leguma conține vitamina C, polifenoli, flavonoide și carotenoizi, compuși cu efect antioxidant. Totodată, are un conținut ridicat de apă, puține calorii și este o sursă bună de fibre alimentare. „Pe lângă valoarea sa gastronomică, castravetele mexican se remarcă și prin conținutul de compuși bioactivi, precum vitamina C, polifenoli, flavonoide și carotenoizi, substanțe recunoscute pentru rolul lor antioxidant. Studiile de specialitate sugerează că acești compuși contribuie la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ și susțin o alimentație echilibrată și sănătoasă. De asemenea, fructele au un conținut ridicat de apă, sunt sărace în calorii și reprezintă o sursă de fibre alimentare, fiind potrivite pentru o dietă diversificată”, au completat specialiștii din cadrul laboratorului de cercetare. Soiul românesc „Victor” este o plantă cățărătoare care valorifică eficient spațiul din sere și solarii, oferind producții ridicate pe metru pătrat. Cercetătorii spun că rezistența la variațiile de temperatură îl face potrivit atât pentru grădinarii amatori, cât și pentru fermele comerciale. Lansarea oficială a soiului „Victor” marchează un pas important pentru diversificarea culturilor horticole din România și oferă fermierilor o nouă alternativă cu potențial comercial ridicat, destinată consumatorilor interesați de produse sănătoase. Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ
De când se repornește e-Terra: Anunțul oficial ANCPI
Sistemul informatic e-Terra, folosit pentru evidența cadastrală și de carte funciară, ar putea fi repus în funcțiune săptămâna viitoare. În prezent, platforma trece prin teste de securitate, funcționalitate și performanță. Sistemul a fost „îngenuncheat”, în urma unui atac cibernetic din data de 14 iulie 2026. S-a decis, ulterior, ca aplicația E-Terra să migreze în Cloudul Guvernamental. Platforma se află în teste, acum. Autoritățile dau asigurări că nicio solicitare nu își pierde prioritatea legală din cauza blocajului. Cererile depuse au fost înregistrate cu dată și oră, iar la reluarea activității vor fi introduse în sistem, cu păstrarea ordinii de înregistrare. Loading … De când ar putea fi repornit sistemul de Cadastru. Cum va decurge reluarea platformei E-Terra Platforma ar putea fi disponibilă începând cu săptămâna viitoare Valabilitatea extraselor de carte funciară emise înainte de blocaj a fost prelungită automat cu perioada întreruperii. Măsura permite ca actele notariale întocmite în acest interval să nu fie afectate de problemele tehnice. Reluarea activității e-Terra se va face în etape. În prima zi vor fi înregistrate doar actele autentificate în perioada blocajului, iar din a doua zi sistemul va deveni disponibil pentru toți utilizatorii cu conturi active, scrie stiripesurse.ro. ANCPI analizează redistribuirea temporară a personalului către oficiile cele mai solicitate. Aproximativ 94.000 de cereri sunt în curs de soluționare, iar termenele au fost prelungite pentru a limita întârzierile. La reluarea activității, unele servicii vor funcționa cu restricții. Plata cu cardul nu va fi disponibilă inițial, iar unele documente PDF pot lipsi temporar din sistem, însă autoritățile spun că acestea nu au fost pierdute. ANCPI avertizează că aplicația ar putea funcționa mai lent în primele zile, din cauza numărului mare de accesări. Autoritățile anunță că utilizatorii vor beneficia de puncte de asistență și call-center dedicat și dau asigurări că reluarea activității nu va afecta drepturile solicitanților. Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ
Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul
În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric. Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Ciucu: Blocul explodat în Rahova va fi demolat. Cât va dura
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat, vineri, care ar putea fi următorii pași în ceea ce privește situația blocului care a explodat în Rahova. Potrivit edilului, cel mai probabil, imobilul va fi demolat. „Obiectivul ar fi ca noi să reconstituim blocul. Deja am comandat o expertiză, care ne va spune, după ce va fi pus în siguranță blocul, dacă se va putea consolida ceva, sau daca va fi totul dărâmat și va fi construit în condiții similare noul bloc. Din punctul meu de vedere, din experiența pe care o am, nu cred că își va asuma nimeni consolidare”, a anunțat Ciprian Ciucu. Ce se va întâmpla cu blocul explodat din Rahova: demolare sau consolidare? Edilul Capitalei a mai anunțat cât ar putea dura lucrările pentru construirea unui nou bloc. Cât va dura reconstrucția noului imobil din strada Vicina „O astfel de lucrare va costa câteva zeci de milioane de lei și trebuie să ai baza legală ca să poți face acele cheltuieli. Am estimat că din momentul în care noi vom bugeta și ne vom apuca să ridicăm blocul la loc va mai dura aproximativ doi ani. După ce construim blocul, trebuie să găsim baza legală prin care trebuie să le dăm dreptul să ocupe acele apartamente. Dânșii vor putea să fie reîmproprietăriți doar printr-o decizie a instanței (…) li se va stabili prejudiciul, care este foarte ușor de demonstat: au avut apartamentul, nu-l mai au”, este de părere Ciucu. Potrivit acestuia, după etapa de punere în siguranță, va urma expertiza care va spune consolidare sau demolare. „Mă aștept să spună demolare. Dar poate greșesc”, a mai precizat Ciucu.
Bulgarii cumpără energie aproape gratis din România și o revând la prețuri de zeci de ori mai mari. Cine sunt noii băieți deștepți din energie de la sud de Dunăre
România se află, de la 1 august, în stare de alertă energetică. Dar vinde Bulgariei curent ieftin la prânz și cumpără seara la prețuri de zeci, uneori sute de ori mai mari, spun la unison Guvernul demis, politicienii și analiștii. Însă cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre? Care este vulnerabilitatea României pe care o exploatează? GÂNDUL a aflat cine și cum câștigă din diferențele uriașe de preț din piața regională. Nu „noaptea ca hoții”, ci ziua, pe piața reglementată. Fenomenul este cunoscut și dezbătut intens în spațiul public, dar autoritățile române ridică neputincioase din umeri. GÂNDUL a mers pe firul circuitului din piață al energiei și a aflat care sunt companiile care profită din plin de incapacitatea României de a ține pasul cu Bulgaria în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Pe care este nevoită să o vândă ieftin la orele de vârf, când producția depășește consumul intern și să o cumpere mult mai scump seara, când avem deficit. Cum vindem curent cu 2 lei MWh și îl cumpărăm cu 1.100 de lei Spre exemplu, pe principala piață de energie din România (PZU), la doar o zi după ce Guvernul demis a anunțat starea de alertă energetică, prețul energiei a coborât, în intervalul 13:00-14:00 la 2,70 lei/MWh, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh – de peste 400 de ori mai mult în doar câteva ore. Cifrele OPCOM indică diferența uriașă de preț. Iar această diferență aduce câștiguri operatorilor care au de capacități de stocare în baterii și traderilor care le administrează comercial. Ei pot cumpăra energie în orele în care energia se tranzacționează la prețuri foarte mici, o stochează și o revând în intervalele de consum maxim, când prețurile cresc de zeci sau chiar sute de ori. Veniturile provin din arbitrajul energetic – adică valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare –, model de afaceri folosit deja de marile sisteme de stocare dezvoltate în Bulgaria. Advance Green Energy AD se regăsește în mod categoric pe lista marilor câștigători din tranzacțiile cu energie, fiind chiar unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de stocare dezvoltat de Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și din Balcani. În februarie 2026, Advance Green Energy a semnat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo (activ și în România). Axpo gestionează veniturile din arbitrajul de energie pentru această baterie. Practic, parteneriatul folosește gigantul BESS din Lovech pentru a absorbi surplusul de energie ieftină generat în regiune la orele amiezii (inclusiv din parcurile fotovoltaice din România) și a o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf de consum. Acest model face din compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev un partener cheie pentru traderii mari care mută volume de energie pe axa România–Bulgaria. Un alt proiect masiv recent de 150 MW / 601 MWh în Bulgaria este deținut de compania austriacă Enery la Nova Zagora, iar Solarpro Technology AD (în parteneriat cu gigantul CATL), are instalații de tip BSS amplasate la Burgas, având o capacitate de 602 MWh. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat. Calculele oficiale arată că numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. Seara a trebuit să cumpere înapoi energie la un preț de până la 250 euro/MWh — de cinci ori mai mare. Valoarea importurilor a fost de vreo 33 de milioane de euro, față de exporturi de doar 5 milioane de euro. Harta fluxului import/ export de energie din 5 august, ora 21 indică fluxul uriaș de energie importat, în fiecare seară în același interval orar, din Bulgaria. 80% din energia scumpă importată de România în ultima lună vine din Bulgaria Mai exact, Bulgaria a ajuns la o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de giganții industriali Germania și Italia. Asta în timp ce România a rămas la doar 600 MWh și e nevoită să exporte surplusul în orele de vârf și să cumpere masiv seara. Graficul inducă exact cantitatea uriașă de curent pe care o cumpărăm – practic 80% din cantitatea de curent importată în ultimele 30 de zile vine din Bulgaria. Aceasta în contextul în care piețele de energie din România, Bulgaria, Grecia și alte țări central și est-europene sunt legate automat printr-un algoritm european numit EUPHEMIA. La prânz producția de energie crește pentru că soarele bate peste tot în Balcani în același timp. Toate panourile fotovoltaice livrează energie deodată și prețul se prăbușește — uneori chiar sub zero. Curentul e redistribuit fizic dinspre locul cu surplus spre locul cu consum. Și aici intră în joc țările și companiile care au capacități de stocare și pot jongla cu diferențele de preț. Cum a rămas, din nou, România în urma Bulgariei? Efectele fenomenului amplifică presiunea pe marile companii producătoare de energie din România, care se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, iar reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%. În tot acest timp, Bulgaria cumpără la prânz curent ieftin de la
Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice
Muzica va fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice. Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11 și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook