Ciprian Ciucu ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de electricitate în București
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat duminică, la Digi24, că analizează măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică în București, în contextul crizei energetice din România. Edilul a anunțat că i-a convocat deja, luni, pe marii consumatori, pentru a vedea ce este de făcut. Întrebat dacă și Bucureștiul ia în calcul măsuri similare celor adoptate în alte orașe europene pentru reducerea consumului de energie, Ciprian Ciucu a spus că au fost făcuți primii pași. „Da. Am vorbit deja cu domnul Precup, care este șeful Inspectoratului pentru Urgență pe București-Ilfov. Mâine dimineață ne vom întâlni și voi convoca acele subordonate din cadrul Primăriei Municipiului București care se pot califica fiind mari consumatori de energie. În special STB, să vedem ce se mai poate face aici, Termoenergetica, Compania de iluminat public și să vedem ce putem face”, a declarat Ciprian Ciucu. „Este o situație excepțională” Primarul Capitalei a explicat că măsurile vor fi stabilite doar după discuțiile cu conducerile instituțiilor implicate. „Este prematur să spun acum, pentru că până nu am o discuție în amănunt cu toții conducători acestor instituții sau companii municipale, mi-e greu să vă spun. Pentru că serviciile publice sunt, prin natura lor, continue, adică nu le poți întrerupe. Dacă este o situație excepțională ne putem gândi. Vă dați seama că iluminatul este important pentru siguranța cetățenilor, transportul public în această perioadă este foarte important, de asemenea, deci e greu de spus să vedem ce putem face și noi, dar vom analiza temeinic mâine și să vedem dacă sunt măsuri care se impun”, a afirmat primarul Capitalei. Operațiunile pe Dunăre vor fi reluate luni Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale. El a precizat că operațiunea va fi reluată luni, cu o cantitate mai mare de explozibil.
Accidente pe A2: haos și cozi spre Capitală
Întoarcerea de pe litoral s-a transformat într-un adevărat test de răbdare pentru șoferi, în această duminică. Două accidente rutiere produse pe Autostrada A2, pe sensul de mers Constanța – București, s-au soldat cu rănirea a patru persoane și au generat cozi kilometrice care au îngreunat masiv traficul. Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Poliției Române, incidentele au avut loc la câteva ore distanță, în județele Ialomița și Constanța, iar la ambele au intervenit medicii. Carambol cu patru mașini la Fetești Sursă foto: Facebook/A2 – Autostrada Soarelui Primul eveniment rutier major s-a înregistrat în zona localității Fetești din județul Ialomița. La kilometrul 151 al Autostrăzii Soarelui, patru autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În urma impactului, trei persoane au suferit leziuni. Victimele, care au rămas conștiente, au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri. Deși autovehiculele avariate au fost extrase rapid pe banda de urgență, traficul rutier s-a desfășurat cu mare dificultate. La scurt timp, s-a format o coloană de mașini care s-a întins pe aproximativ 9 kilometri, până la kilometrul 160. Trafic restricționat la Murfatlar, după o nouă coliziune Câteva ore mai târziu, un alt accident a perturbat și mai mult circulația spre Capitală. De această dată, incidentul a avut loc la kilometrul 203, în zona localității Murfatlar, județul Constanța. O coliziune între două autovehicule s-a soldat cu rănirea ușoară a unei persoane, care a fost, de asemenea, trimisă la spital. Polițiștii au fost nevoiți să restricționeze circulația pe a doua bandă de viteză, iar traficul s-a desfășurat cu greutate doar pe prima bandă. Sursă foto: Facebook/A2 – Autostrada Soarelui Recomandările Poliției pentru șoferi În contextul aglomerației specifice de weekend și al accidentelor în lanț, polițiștii rutieri fac un apel la prudență maximă. Pentru o călătorie în siguranță, conducătorilor auto li se recomandă să circule cu viteză redusă, adaptată la condițiile de drum, și să păstreze o distanță de siguranță corespunzătoare față de vehiculele din față.
Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre
Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Când a fost România cel mai aproape de zona euro
Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro. Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul Romania Powered by Nature/RO inspirata de natura, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit
Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă
Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro. Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.
Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.
Miruță susține că a luptat pentru energia pe bază de cărbune
Ministrul interimar al Apărării susține, într-un mesaj publicat pe contul său de socializare, că a pledat mereu pentru ca România să renunțe la angajamentul față de Bruxelles de a lichida unitățile termice pe cărbune. Miruță a difuzat inclusiv un colaj cu mai multe intervenții publice ale sale în favoarea argumentului că nu a fost de acord cu închiderea termocentralelor pe cărbune. Loading … Reamintim că închiderea acestora a fost asumată de colegul său, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, cel care a inclus acest demers nefast pentru securitatea energetică a țării ca jalon în PNRR. România a închis unități de producție fără a pune ceva în schimb „România a închis capacități de producere a energiei electrice fără a pune ceva în schimb. Acolo unde astăzi ar trebui să fie aproape gata noi surse de energie care să le ia locul celor scoase – Ișalnița (850 MW) și Turceni (475 MW) – este islaz comunal. Pasc vacile. Eu am luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem înainte de a avea ceva pus în loc. Am spus-o atunci. Am susținut-o public. Am depus și un proiect de lege în Parlament: să nu închizi nicio sursă de energie pe bază de cărbune până când nu pui înainte altceva în schimb. PLX 121/2023. Și PSD are o mare parte de vină, spune ministrul userist Ministrul arată că și PSD poartă o vină pentru criza energetică și a acționat împotriva mineritului. Social-democrații au închis „coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui”, mai spune Radu Miruță. Astăzi, realitatea arată cât de corectă a fost această poziție. PSD a urlat de mama focului pentru mineri. Fără însă să facă ceva. Dimpotrivă, acțiunile PSD au fost împotriva mineritului. A înfundat proiectul în Parlament și a continuat să închidă nebunește. Ne-au arătat doar machete, dar au închis coloși care produceau energie în bandă, prin arderea cărbunelui, cu îndeplinirea tuturor obligațiilor legale. Nu, Comisia Europeană nu te obligă să închizi fără să pui ceva în schimb. România nu produce suficientă energie verde În finalul mesajului său, Radu Miruță amintește că țara noastră are nevoie de energie verde, fără rezerve, însă din păcate nu producem suficientă pentru a asigura mixul energetic. Problema energiei verzi nu este că nu ne place. Dimpotrivă. România trebuie să investească masiv în energie verde. Problema este că energia verde nu este suficientă și nu se produce oricând avem nevoie de ea. Au pedalat cu închiderile și au stagnat cu punerea altor capacități în loc. „Vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei ” Iar astăzi, vinovații încearcă să se ascundă în spatele secetei. Da, Dunărea a scăzut foarte mult. Încercăm operațiuni de moment pentru a crește debitul la Cernavodă, astfel încât reactorul 2 să mai poată fi răcit. Dar seceta nu explică totul. Adevărata problemă este decizia de a închide înainte de a construi. Eu am spus că este greșit. Am luptat să nu se facă această greșeală. Astăzi, când vedem efectele, se dovedește că nu era vorba despre nostalgie după cărbune. Era vorba despre realism energetic. Iar când mulți miniștri ai Energiei nu știu nici acum diferența dintre MW și MWh, consecințele încep să fie din ce în ce mai usturătoare”.
Românii vor ieși mai târziu la pensie. Ce vârstă estimează OCDE
Românii care intră acum pe piața muncii ar putea ieși la pensie mai târziu decât generațiile de astăzi. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că vârsta de pensionare din România va crește în următoarele decenii, pe fondul reformelor din sistemul public de pensii și al legării acesteia de evoluția speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, vârsta standard de pensionare va urca treptat până la finalul anilor 2060. În cazul bărbaților, aceasta va crește de la 64,7 la 66,9 ani. Pentru femei, pragul va avansa de la 64 la 66,6 ani. Datele arată că aproape două din trei state europene analizate vor ridica vârsta de pensionare pentru bărbați. În cazul femeilor, aproximativ trei sferturi dintre țări vor aplica aceeași măsură, arată o analiză EuroNews. Datele OCDE pentru 2024 arată că bărbații ies cel mai târziu la pensie în Danemarca, Norvegia, Islanda și Olanda. În aceste state, pragul ajunge la 67 de ani, față de media de 64,7 ani din Uniunea Europeană. La polul opus se află Grecia, Slovenia și Luxemburg. Acolo, bărbații pot ieși la pensie de la 62 de ani. Dintre cele mai mari cinci economii ale Europei, Germania are cea mai ridicată vârstă de pensionare pentru bărbați, de 66,2 ani. Bărbații din Uniunea Europeană care au început să lucreze la 22 de ani, în 2024, ar putea ieși la pensie, în medie, la 66,9 ani. Pentru această generație, retragerea din activitate ar avea loc în jurul anului 2069. Danemarca ar urma să impună cel mai ridicat prag, de 74 de ani. Estonia ar ajunge la 71 de ani, iar Italia, Olanda, Suedia și Cipru ar fixa pensionarea la 70 de ani până la finalul anilor 2060. La celălalt capăt al clasamentului, Slovenia și Luxemburg ar păstra cea mai mică vârstă de pensionare pentru bărbați, de 62 de ani. Fragmentul transmis nu include continuarea completă a comparației. Reforma pensiilor schimbă regulile pe termen lung În România, în 2025, bărbații s-au pensionat la vârsta standard de 65 de ani. Pentru femei, pragul a variat în funcție de luna nașterii și a crescut treptat de la 62 de ani și 4 luni la 62 de ani și 5 luni. Legea pensiilor prevede ca vârsta standard pentru femei să ajungă treptat la 65 de ani, la fel ca în cazul bărbaților. Pentru pensia la limită de vârstă, stagiul minim de cotizare contributivă a fost de 15 ani
România poate deveni un hub regional de energie nucleară
Acționarii Nuclearelectrica au votat, miercuri 15 iulie, pentru continuarea proiectului american de la Doicești, după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse stoparea acestuia. Centrala nucleară va fi prima de acest gen dotată cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa, investiția finală urmând să ajungă la 6-7 miliarde de euro. Proiectul a generat vii discuții în spațiul public, atât pro cât și contra. Gândul a stat de vorbă cu expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru a afla mizele acestei decizii pentru sistemul energetic național. Centrala nucleară de la Doiceşti (județul Dâmbovița) se bazează pe tehnologia reactoarelor mici modulare (SMR). Loading … Deși în Statele Unite tehnologia modulelor este considerată încă în fază experimentală, în România proiectul centralei mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a fost întâmpinat cu destul entuziasm. Dar a întâmpinat și o opoziție dură, cea mai vehementă fiind a premierului Bolojan, care a cerut stoparea investiției.„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus oficialul. Proiectul nuclear va fi realizat cu tehnologia americanilor de la NuScale şi posibil cu banii a două instituţii financiare americane, scrie ZF. Primul proiect european de reconversie a unei foste mine de cărbune într-un proiect cu zero emisii Reactor nuclear. Sursa: Hepta Proiectul presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a 6 reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Energia generată de centrala de la Doiceşti va contribui la tranziţia verde (proiectul paneuropean Green Deal). Dar şi la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, printr-un mix unic între emisii zero de CO2 în atmosferă şi livrare de energie în bandă, indiferent de condiţiile meteorologice sau momentul zilei, explică inițiatorii proiectului. Unul dintre aspectele majore legate de proiectul de SMR (small modular reactors) este că, dacă investiţia se va finaliza, va constitui primul exemplu la nivel european de conversie a sitului unei foste centrale pe cărbuni într-un proiect cu zero emisii, având deja o componentă de energie solară. Cosmin Păcuraru: România dispune de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei În viziunea expertului în energie și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru, în ciuda controverselor, centrala poate ajuta țara noastră se impună ca un veritabil hub regional de energie nucleară. „Nu am înțeles motivele pentru care au fost luate (până zilele trecute) poziții contrare interesului industriei energetice naționale, poziții care împiedică România să devină un hub de energie nucleară important în regiune. Ceea ce s-a hotărât ieri in CA-ul Nuclearelectrica este normal. Țara noastră dispune de o experiență îndelungată în domeniu, de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei și de potențialul real de a deveni furnizor de specialiști pentru statele care au încheiat acorduri cu NuScale. Standarde extrem de riguroase de la autoritățile de reglementare ale SUA Proiectul SMR NuScale beneficiază de avize și aprobări solide atât din partea autorităților americane, cât și române. Tehnologia NuScale este prima (și singura până acum) soluție SMR care a primit aprobarea completă de design din partea Nuclear Regulatory Commission (NRC) din SUA, atât pentru varianta de 50 MWe, cât și pentru cea upratată de 77 Mwe – cel care se va face la Doicești. Aceste standarde extrem de riguroase validează maturitatea tehnologică și reduc semnificativ riscurile de licențiere. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a aprobat documentul de bază de licențiere în august 2023. Iar în iulie 2024 a fost depusă cererea de autorizare pentru design și amplasament, procesul aflându-se în etape suplimentare (inclusiv transmiterea capitolelor tehnice în 2025). Aceste avize, alături de decizia finală de investiție aprobată de acționarii Nuclearelectrica în 2026 și de susținerea financiară americană (EXIM, DFC), confirmă conformitatea proiectului cu cele mai înalte standarde internaționale de siguranță, securitate și reglementare”, explică expertul. Tehnologia NuScale oferă energie curată, stabilă și predictibilă În opinia specialistului, tehnologia NuScale o completează perfect pe cea a centralele clasice de la Cernavodă și are avantajul unui grad sporit de securitate. „Proiectul SMR cu tehnologia NuScale reprezintă o soluție strategică și validă pentru securitatea energetică a României, oferind energie curată, stabilă și predictibilă. Reactoarele modulare mici completează perfect centralele clasice de la Cernavodă. Deși costurile primului reactor sunt ridicate, implementarea mai multor module reduce semnificativ costul unitar prin fabricație modulară în serie, timp de construcție mult mai scurt, flexibilitate de amplasare și scalabilitate (se pot adăuga module treptat, în funcție de necesități). Siguranța este sporită prin sisteme pasive de răcire, iar timpul de pornire-oprire este mult mai redus comparativ cu reactoarele clasice”, completează Cosmin Păcuraru. Un SMR amplasat lângă București ar fi o soluție pentru criza energetică a Capitalei Specialistul atrage atenția că acest tip de reactor nuclear ar putea contribui la soluționarea crizei energetice a Capitalei. Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock „Un aspect insuficient discutat în dezbaterea publică este posibilitatea recuperării energiei termice reziduale de la aceste reactoare. Un SMR amplasat în proximitatea Bucureștiului (de exemplu, la ELCEN) ar putea produce simultan energie electrică și termică, oferind o flexibilitate operațională deosebită. Aceasta ar reprezenta o soluție majoră pentru criza energetică a Capitalei, care înregistrează consumuri ce depășesc frecvent 1.400 MWh, în condițiile în care ELCEN nu mai produce astăzi nici 1 MWh electric. (Mă intreb de ce Ministerul Energiei nu se sesizează la prostul management de acolo, unde – cred că – nimeni de directorat sau CA nu este de meserie”. Producție continuă care ar ajuta la decarbonizarea economiei În egală măsură, mai spune Cosmin Păcuraru, centtala nucleară și-ar amortiza costurile relativ repede, asigurând o producție energetică permanentă și emisii de CO2 minime. „Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, SMR-urile asigură producție continuă 24/7, cu densitate energetică superioară și emisii de CO₂ minime pe tot ciclul de viață, contribuind esențial la decarbonizarea economiei, electrificarea termiei și a transporturilor. Criticile politizate privind costurile și durata de viață sunt contrazise de date reale: amortizare pe 60 de ani, LCOE (Costul Echilibrat al Energiei
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu