Etichetă: Z

Alexandru Rogobete, mesaj pentru Ilie Bolojan: Opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile

Alexandru Rogobete, care a demisionat din funcția de Ministru al Sănătății, are un mesaj pe Facebook pentru Ilie Bolojan, în care susține că i se adresează ca „un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă” și nu în calitate de fost ministru sau politician. Rogobete îi cere lui Bolojan să se „oprească” o clipă, să lase deoaparte rapoartele și strategiile și să „alegem oamenii înaintea calculelor politice”. Domnule Bolojan, ”Astăzi nu vă scriu ca fost ministru și nici ca politician. Vă scriu ca un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă. Care a făcut parte din același Guvern. Care știe cât de grea este responsabilitatea unei decizii și cât de mare este presiunea de a conduce o țară. Și tocmai pentru că știu toate acestea, vă întreb: Când ați ascultat ultima dată un om care nu v-a cerut o funcție, ci doar o șansă? Când ați mers printre oamenii care nu vă cer explicații economice, ci doar siguranța că mâine va fi puțin mai bine decât ieri? Când ați privit România fără hărți politice, fără procente și fără calcule? Noi nu am fost trimiși aici ca să câștigăm negocieri. Noi am fost trimiși aici să câștigăm încrederea oamenilor și sǎ facem bine!”. Alexandru Rogobete mai spune că „România nu se degradează doar din lipsă de bani. România se degradează atunci când oamenii nu se mai simt reprezentați. Se degradează atunci când ambițiile ajung mai importante decât responsabilitatea”. „Se degradează atunci când calculele făcute între birouri și între ambasade ajung să cântărească mai mult decât vocea celor care muncesc, plătesc taxe și speră că această țară mai are un drum. Domnule Bolojan, opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile. Lăsați pentru câteva ore toate negocierile. Nu este prea târziu să alegem oamenii înaintea calculelor politice”, a scris fostul ministru al Sănătății pe rețeaua socială.

Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog atrage atenția: Sunt extraordinar de puţini medici de medicină şcolară

Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Cătălina Constantin, a atras atenţia, în această seară, că în România sunt foarte puţini medici de medicină şcolară, psihologi şcolari sau consilieri şcolari. Aceasta a mai spus că este nevoie de o mai bună pregătire a întregului sistem care îngrijeşte copilul, scrie news.ro. „Este o nevoie uriaşă de pregătire a întregului sistem care îngrijeşte copilul. Că este vorba de educaţie, că este vorba de sănătate, este o nevoie uriaşă pe sănătatea mentală şi pe promovarea sănătăţii, care de fapt reprezintă un sfert din intervenţiile pe care le putem face în legătură cu copiii noştri. Din punctul meu de vedere, sunt extraordinar de puţini medici de medicină şcolară, foarte puţini psihologi şcolari şi foarte puţini consilieri şcolari”, a declarat Cătălina Constantin la Medika TV. Potrivit directorului, ar fi nevoie ca numărul specialiştilor să se tripleze. „Aceşti experţi au nevoie să aibă grijă nu doar de copii, ci şi de familie, să comunice cu diversele instituţii de care au nevoie, astfel încât să se asigure că acei copii în nevoie primesc serviciile potrivite şi la timp”, a explicat Cătălina Constantin Întrebată ce ar trebui să ştie oamenii despre proiectul Starea de Bine de la Deziterat la Rezultat, directorul Cătălina Constantin a explicat că acesta face parte din Programul de Sănătate. „Este un proiect finanţat de la Ministerul Fondurilor Europene pe Programul de Sănătate. Este un proiect care are foarte mult training pentru o gamă largă de specialişti care lucrează în sănătate mentală şi cu copiii în general. Este vorba de instruire pe tot ce înseamnă adicţii, depresie, anxietate, tulburări din spectru autist şi un training special care se cheamă Let’s Talk About Children şi care se referă la prevenirea apariţiei problemelor de sănătate mentală a copiilor, ai căror părinţi suferă de o astfel de condiţie”, a mai spus Cătălina Constantin, potrivit sursei citate.

UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite

Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice.  Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Siegfried Mureșan îl acuză pe Președintele României de minciună. PNL niciodată nu a spus că îl susține pe Grindeanu

Premierul propus de coaliția formată din PNL, USR și UDMR, Siegfried Mureșan, îl acuză pe Nicușor Dan că face afirmații false în legătură cu negocierile pentru desemnarea viitorului prim-ministru, după ce șeful statului a susținut că blocajul politic a apărut deoarece liberalii s-ar fi răzgândit și nu l-ar mai susține pe Sorin Grindeanu, deși inițial ar fi fost de acord cu această variantă. Într-un comunicat de presă, liderul liberal susține că PNL „nu îl va susține — și nici nu a spus vreodată că îl va susține — pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării”. Acesta afirmă că liberalii nu pot accepta instalarea unui premier PSD fără angajamente clare privind reformele și obiectivele executivului. „Noi cunoaștem urgențele României: implementarea reformelor din PNRR, reducerea deficitului, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private. Nu am văzut nicio preocupare concretă din partea lui Sorin Grindeanu și a PSD pentru a rezolva aceste urgențe”, se arată în comunicat. Potrivit acestuia, PNL, alături de USR și UDMR, are „o soluție capabilă să rezolve problemele României”, iar discuția nu ar trebui să fie despre desemnarea rapidă a unui premier PSD, ci despre asumarea unui program de reforme. „Este timpul să decidem ce vrem cu adevărat: să rezolvăm problemele României sau să instalăm cât mai rapid un prim-ministru PSD? Eu cred că trebuie să ne facem datoria față de românii care vor modernizarea și reformarea țării, nu față de Sorin Grindeanu”, se mai arată în comunicat. Nicușor Dan nu nominalizează un nou premier. Îl acuză pe Bolojan de minciună și spune că PNL a dinamitat din nou înțelegerea Declarația vine după ce Nicușor Dan a anunțat că negocierile pentru formarea Guvernului au intrat în impas, susținând că PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. Liberalii resping însă această variantă și afirmă că nu au exprimat niciodată un astfel de angajament. Vezi AICI comunicatul emis de Nicușor Dan.

România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Românii au o putere de cumpărare cu 22% sub media UE, potrivt INS

România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria la nivelul prețurilor. Potrivit INS, țara noastră are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice. Totuși, puterea de cumpărare a cetățenilor români se menține cu 22% sub media europeană. Datele sunt bazate pe calculele realizate de Eurostat în iunie 2026. Analiza folosește informații privind prețurile de consum și cheltuielile PIB din 36 de state europene. Indicatorii au fost calculați conform metodologiei și regulamentelor europene în vigoare. Potrivit datelor Eurostat, prețurile din România sunt cu 35% sub media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus al prețurilor. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca (cu 40% peste medie), urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda, unde prețurile depășesc media europeană. România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Cel mai scăzut nivel al prețurilor în anul 2025 pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România (35% sub media UE). În anul 2025, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia și Finlanda (21% peste media UE). Unde se situează România la capitolul prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. La această categorie urmează Slovacia, Polonia și Cehia. Totodată, România este cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană și la capitolul recreere, sport și cultură. Bulgaria conduce la categoriile băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte și cheltuieli pentru locuință. Prețurile pentru transport din România sunt cu 20% sub media UE, iar cele pentru restaurante și cazare sunt cu 41% mai mici. La puterea de cumpărare, România se situează cu 22% sub media europeană, la nivelul Croației și peste Ungaria. Luxemburg și Irlanda conduc clasamentul, în timp ce Bulgaria și Grecia ocupă ultimele poziții. „România alături de Croația înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmate de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, arată INS. Sursă foto: INS, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

Curs BNR. Leul rămâne sub presiune/ Euro crește în continuare, iar aurul se apropie din nou de 600 de lei gramul

Cursul valutar rămâne sub presiune constantă pe fondul crizei politice și a incertitudinilor economice care au adus leul, în mai, la un minim istoric în raport cu euro. Moneda națională și-a recuperat doar parțial pierderile și s-a stabilizat în iunie în jurul valorii de 5,23-5,25 lei/euro, însă dă în continuare semne de slăbiciune, pe fondul unei inflații în creștere. Euro a fost calculat vineri, 26 iunie, de Banca Națională a României (BNR) la 5,2390 lei, în creștere ușoară cu 0,0073 lei față de ziua precedentă. Dolarul american a scăzut, în schimb, la 4,5912 lei, de la 4,6035 lei joi. Prețul aurului, în creștere De asemenea, francul elvețian a avansat la 5,6838 lei, de la 5,6737 lei anterior, iar lira sterlină a urcat de la 6,0710 lei la 6,0731 lei. Gramul de aur este cotat de BNR la 598,3364 lei, în creștere de la 590,7325 lei joi. Cum s-a transformat criza politică în criza încrederii în leu Înainte de accelerarea crizei politice, pe 28 aprilie 2026, cursul oficial era de aproximativ 5,0937 lei/euro. Analiștii Erste Bank au punctat, într-o analiză publicată luna trecută, că rămâne incert unde se situează noul prag pe care Banca Națională a României este dispusă să îl apere. Erste a apreciat că valoarea de echilibru a cursului valutar s-ar situa în jurul a 5,35 lei/euro. Aceasta în condițiile în care inflația a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie: serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Leul e în continuare pe o pantă descendentă, deși în în luna iunie, euro s-a stabilizat în zona 5,23–5,26 lei. Presiunea pe curs rămâne constantă România funcționează din 5 mai cu Guvern interimar, iar această situație de furtună politică internă menține sub presiune cursul valutar. Criza politică e dublată de cererea reală de euro din economie, asta în condițiile în care dobânzile suverane și cele de piață monetară se mențin încă la un nivel relativ constant. Mugur Isărescu a declarat, în a doua jumătate a lunii mai, după ce „panica” s-a instalat în urma fluctuațiilor bruște ale cursului, că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025. El a susținut că atunci presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.

Datoria publică a României a depășit-o pe cea a Ucrainei

România se află într-o situație dramatică. Astfel, țara noastră are oficial cea mai mare datorie publică din blocul comunitar, iar perspectivele sunt și mai alarmante. Datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Un semnal îngrijorător vine dinspre Ucraina, căci țara noastră a ajuns să depășească valoarea datoriei guvernamentale a acestei țări, aflate de 4 ani într-un război devastator cu Federația Rusă.  România își finanțează tot mai mult cheltuielile prin împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a ajuns aproape de 62% din PIB. Băncile, fondurile de pensii și investitorii străini se află printre cei mai importanți creditori ai statului. Datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027. Este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Deși se află de 4 ani în război, Ucraina are o datorie publică de doar 213 miliarde de dolari, spre deosebire de țara noastră, cu o datorie guvernamentală mai mare, respectiv 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 250 miliarde de dolari. E important de notat că peste jumătate din cheltuielile publice ale Ucrainei merg către apărare. Cât de îndatorată este România în comparație cu restul Europei „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se arată în raportul de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Această datorie publică a depășit un nou prag important. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, a ajuns la 1.236 de miliarde de lei. Deși nivelul este vizibil mai redus decât cel înregistrat în unele state din vestul Europei, tendința ascendentă chestionează serios sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Datoria guvernamentală, la 61% din PIB / Sursa FOTO: positivemoney.org La finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB din Uniunea Europeană au fost consemnate în Grecia, unde a atins 146,1% din PIB, urmată de Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La celălalt capăt al clasamentului se aflau Estonia, cu o datorie de numai 24,1% din PIB, Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). Depedență accelerată de finanțare exernă Structura datoriei României arată, totodată, o dependență semnificativă de finanțarea în valută. Din totalul de 1.236 de miliarde de lei, aproximativ 657 de miliarde sunt datorii contractate în moneda națională. Restul este denominat în valute străine: echivalentul a circa 464 de miliarde de lei în euro, aproximativ 111 miliarde de lei în dolari americani și aproape 2 miliarde de lei în yeni japonezi. Această distribuție face ca evoluția cursului de schimb să aibă un impact direct asupra costurilor de finanțare ale statului. Reversul medaliei este perspectiva alarmantă a ratingului României de către marile agenții internaționale de profil, ceea ce se va traduce în împrumuturi mai greu de obținut și în dobânzi și mai mari decât în prezent. Avem de achitat peste 205 miliarde de lei în 2026, doar pentru împrumuturi

Nicușor Dan elucidează misterul fotografiei de la Bruxelles

Președintele României a explicat misterul fotografiei în care apare alături de șeful SPP, Lucian Pahonțu și de alți lideri politici. Nicușor Dan a afirmat că poza a fost făcută în timp ce se opriseră pentru a servi masa, la Bruxelles, după o întâlnire de lucru în marja Consiliului European. Duminică, 21 iunie, televiziunea Digi24 a difuzat o fotografie de la Bruxelles, în care apare președintele Nicușor Dan alături de mai mulți politicieni români. Fotografiile de la Bruxelles care au pus pe jar România În imaginea difuzată, care a provocat multe reacții în spațiul public, apar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan sau europarlamentarul PSD Victor Negrescu. Dar și fostul premier desemnat Eugen Tomac, dar și directorul SPP, Lucian Pahonțu și Valentin Naumescu. Nicușor Dan a punctat că imaginea în care apare alături de șeful SPP a fost realizată în timpul unei deplasări la Bruxelles. Ea a fost total scoasă din context, fiind legată de o simplă pauză de masă. „Am fost să mănânc. Am fost la o întâlnire cu Manfred Weber, în jur de prânz. La această întâlnire au fost și Rareș Bogdan, care era europarlamentar și liderul grupului, dacă nu mă înșell. Nu știu dacă al PNL sau al tuturor europarlamentarilor români din PPE, deci era logic să fie acolo”, spune șeful statului. Șeful statului susține că s-au respectat protocoalele de securitate Referitor la prezența șefului SPP în proximitatea sa, președintele Dan a precizat că s-au respectat protocoalele de securitate. „Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotel. Și ne-am așezat la terasă. Am mâncat la aceeași masă„. De menționat că la amintita reuniune a Consiliului European de săptămâna trecută, Nicușor Dan a părut destul de confuz și obosit în unele momente.  Poziția oficială a Cotroceniului „Aflat la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului European, președintele României, Nicușor Dan, a avut o întrevedere cu președintele Partidului Popular European, Manfred Weber. Ulterior, șeful statului și-a continuat discuțiile împreună cu membrii delegației care l-au însoțit, la acestea alăturându-se și alți europarlamentari români, în cadrul unei întâlniri desfășurate la restaurantul unde a avut loc întrevederea”, au transmis reprezentanții Administrației Prezidențiale, referitor la imaginile apărute în presă.

Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat în urmă cu o zi că sportivii din Rusia vor participa la Rhythmic Gymnastics World Challenge Cup, competiție programată la BTarena în perioada 26-28 iunie, însă aceștia nu vor putea reprezenta oficial Rusia prin folosirea steagului sau a imnului național. Emil Boc nu va permite drapelul Rusiei și nici imnul de stat la evenimentul sportiv din Sala BT Arena „În sala polivalentă BTarena din Cluj-Napoca nu se va intona imnul Rusiei și nu va fi arborat steagul Rusiei”, a precizat edilul. “Mă aflu la Londra, la formul mondial al primarilor pentru acţiuni climatice şi aş vrea pe scurt să vă exprim punctul meu de vedere cu privere la o informaţie din ţară pe care am primit-o recent. Şi anume: urmează în acest weekend, 26-28 iunie, să se desfăşoare la Cluj-Napoca o cupă mondială de gimnastică ritmică cu participarea inclusiv a unor sportivi din Rusia. La momentul când am aprobat organizarea la Cluj a unei asemenea competiţii în sala polivalentă BTarena, am ştiut faptul că sportivii din Rusia nu pot utiliza imnul şi steagul ca reprezentare în competiţia oficială de gimnastică ritmică. Recent, Federaţia Mondială de Gimnastică Rimică a schimbat regulile şi permite sportivilor din Rusia să utilizeze imnul şi steagul în competiţiile oficiale, inclusiv pentru această competiţie de la Cluj-Napoca. Aş vrea să fie foarte clar şi răspicat şi fără echivoc. În sala polivalentă BTarena de la Cluj-Napoca nu se va intona imnul Rusiei şi nu va fi folosit steagul Rusiei pentru reprezentarea sportivilor din această ţară. Această decizie nu este o formă de protest faţă de sportivi, nu am nimic cu sportul, susţin sportul, dar nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o ţară a Uniunii Europene, la Cluj, ţară care şi-a exprimat de atât de multe ori poziţia împotriva agresiunii Rusiei raportată la Ucraina şi de asemenea Uniunea Europeană care a rămas fermă în a condamna actul de agresiune a Rusiei la adresa Ucrainei. Cer Federaţiei Mondiale de Gimnastică să păstreze regulile care au fost in vigoare la momentul deciziei de a organiza la Cluj această competiţie. În aceste condiţii am aprobat organizarea ei la Cluj, sub rezerva nefolosirii acestor simboluri politice pentru sportivii din Rusia la competiţia de gimnastică. În egală măsură solicit Federaţiei Române de Gimnastică şi autorităţilor statului român să clarifice această situaţie acum, înainte de începerea competiţiei oficiale, pentru a nu avea probleme sau dispute pe parcursul derulării Cupei Mondiale. Cred că este o chestiune corectă, de bun simţ, să respectăm regulile jocului, să respectem valorile în care credem, să lăsăm sportivii să facă sport şi să fie în competiţie, dar să nu fie folosiţi în dispute politice sau pentru a reprezenta interesele unui stat agresor pe teritoriul României”, a spus Emil Boc miercuri. Reacție vehementă din Rusia: România ar putea pierde dreptul de a găzdui competiții internaționale Declarația a generat reacții critice în Rusia. Un oficial din Duma de Stat a susținut că România ar trebui sancționată prin retragerea dreptului de a găzdui competiții internaționale. Dmitri Svișcev, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru cultură fizică și sport din parlamentul rus, a declarat pentru agenția TASS că România ar trebui să fie privată de organizarea unor turnee internaționale în urma deciziei anunțate de primarul Clujului. „Aceasta reprezintă o încălcare a obligaţiilor organizatorului competiţiilor internaţionale”, a spus Svişcev. „Dacă această situaţie nu va fi remediată, atunci organizatorul trebuie să fie sancţionat, atât de către federaţia internaţională, cât şi de Comitetul Olimpic Internaţional. Am văzut deja decizii ale federaţiilor internaţionale privind privarea unor ţări de dreptul de a organiza competiţii din cauza neadmiterii sportivilor ruşi. Şi în acest caz, acelaşi scenariu o va aştepta pe România. În ceea ce priveşte primarul oraşului, este evident vorba de o acţiune de PR politic. Vrea să-şi câştige popularitate.” La rândul său, Valentina Rodionenko, antrenoare emerită încă din perioada Uniunii Sovietice, i-a transmis primarului Emil Boc că ar trebui să se concentreze asupra administrării orașului, nu asupra deciziilor politice. „Primarul oraşului în care se desfăşoară turneul nu poate decide în ce condiţii să permită participarea unor gimnaşti sau a altora. Consider că Federaţia Internaţională de Gimnastică (World Gymnastics) trebuie să trateze foarte serios astfel de chestiuni şi să insiste asupra respectării integrale a deciziilor adoptate anterior. În caz contrar, competiţiile trebuie mutate sau anulate. În ceea ce-l priveşte pe primar, acesta ar trebui să se gândească în primul rând la cum să îmbunătăţească viaţa locuitorilor acestui oraş, nu să se ocupe de politică”, a declarat aceasta.

INS: Veniturile gospodăriilor au crescut cu 13,6% în 2025, dar cheltuielile au reprezentat 85,5% din total. Pe ce dau românii cei mai mulți bani lunar

Veniturile gospodăriilor din România au continuat să crească în 2025, însă și cheltuielile au crescut într-un ritm susținut. Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei, respectiv 3.782 lei per persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv cu 14,5% față de anul 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Cheltuielile au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de 2024. Potrivit datelor publicate de INS, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii. Acestea au reprezentat 68,5% din totalul încasărilor unei gospodării, echivalentul a 6.438 lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat prestațiile sociale, care au adus în medie 1.879 de lei pe lună și au reprezentat 20% din veniturile totale. Datele arată și o diferență semnificativă între orașe și sate. În mediul urban, venitul mediu lunar pe persoană a ajuns la 4.489 de lei, în timp ce în mediul rural a fost de 3.038 de lei. Sursa: Institutul Național de Statistică Ce mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării este destinată consumului curent. În medie, românii au cheltuit 4.833 de lei lunar pentru consum, adică 60% din totalul cheltuielilor. O altă categorie importantă este reprezentată de impozite, contribuții și taxe care au însumat aproape 2.700 de lei pe gospodărie și o treime din cheltuielile totale. Sursa: Institutul Național de Statistică Aceleași date arată că o treime din cheltuieli merge pe alimente și băuturi nealcoolice. Astfel, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au rămas principala destinație a banilor, cu o medie de 1.533 de lei pe lună. Pe locul doi se situează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 761 de lei pe lună, respectiv 15,7% din consum. La polul opus se află educația, iar datele INS arată că gospodăriile au cheltuit în medie doar 27 de lei pe lună pentru această categorie, adică doar 0,6% din cheltuielile totale de consum. Sursa: Institutul Național de Statistică Mediul urban continuă să cheltuie mai mult decât cel rural Diferențele dintre mediul urban și cel rural se observă și la capitolul cheltuieli. O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, cu aproximativ 30% mai mult decât una din mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.816 lei în orașe și de 2.622 lei la sate. Sursa: Institutul Național de Statistică