Răsturnări de situație spectaculoase. Kremlinul spune că nu a respins propunerea SUA, ucrainenii se întâlnesc cu emisarii lui Trump
Kremlinul a transmis miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că este greșit să se spună că Putin a respins planul de pace al SUA. Discuțiile au fost doar un prim schimb de opinii, Putin a acceptat unele dintre propuneri și a respins altele, a adăugat Peskov, potrivit Sky News. Purtătorul de cuvânt a refuzat să ofere detalii cu privire la discuții, spunând că acestea ar avea șanse mai mari de reușită în lipsa unor comentarii publice. Peskov a precizat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu oficialii americani ori de câte ori este nevoie pentru a ajunge la o înțelegere cu privire la război. În paralel, consilierii de rang înalt ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski se pregătesc să se întâlnească cu emisarii liderului american Donald Trump. Ei se află în Europa pentru a discuta cu liderii europeni și vor merge în SUA, a dezvăluit Zelenski. Declarația lui Volodimir Zelenski Declarația de miercuri a liderului ucrainean a fost prima după întâlnirea de marți de la Kremlin a emisarilor americani cu Vladimir Putin. Zelenski a anunțat pe rețelele de socializare că Rustem Umerov și Andrii Hnatov pregătesc o întâlnire cu reprezentanții lui Donald Trump în SUA. „Rustem Umerov a raportat despre pregătirile pentru întâlnirile de astăzi de la Bruxelles cu consilierii pe probleme de securitate națională ai liderilor europeni. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov. Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni își vor informa colegii din Europa despre ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare. După Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile pentru o întâlnire cu trimisii președintelui Trump în Statele Unite. Ca întotdeauna, Ucraina va lucra constructiv în căutarea unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a scris Zelenski pe platforma X.
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Ion Cristoiu: Planul americanilor este salvarea lui Zelenski, nu se mai discută despre scandalul de CORUPȚIE
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Zelenski este salvat de americani pentru a fi din nou eroul Occidentului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci e clar că nu se mai discută de corupție. Doi, îi dă lui posibilitatea să fie iar eroul Occidentului. El nu vrea, pentru că plecând de la niște prevederi, alea sunt prea exagerate pentru opinia publică, încât el trebuie să… El nu trebuie să le accepte.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Zelenski este salvat de americani pentru a fi din nou eroul Occidentului. Acesta a început prin a spune că SUA tocmai l-a salvat pe Zelenski. Jurnalistul completează că deși pare uimitor, este adevărat. Acesta susține că dacă la început a părut un fonfleu, acum se confirmă că era un plan de salvare. Mai mult, el susține că sunt chiar mai multe motive. Primul motiv este să se ascundă un posibil scandal de corupție. Nimeni nu mai vorbește despre asta. Al doilea motiv, menționează jurnalistul, este să redevină Zelenski un erou al Occidentului. Acesta susține că prevederile din înțelegerea de pace vor fi imposibil de acceptat public, așa că Zelenski va fi din nou un erou occidental. „L-au salvat pe Zelenski. Știu că ești uimit. Dacă acest plan am crezut că este un fonfleu, e salvarea lui Zelenski din mai multe motive. Unu, nu se mai discută despre WC-ul de aur. Deci e clar că nu se mai discută de corupție. Doi, îi dă lui posibilitatea să fie iar eroul Occidentului. El nu vrea, pentru că plecând de la niște prevederi, alea sunt prea exagerate pentru opinia publică, încât el trebuie să… El nu trebuie să le accepte. Da, nu le acceptă. Este din nou erou în ochii Occidentului. ”, a explicat jurnalistul.
Rubio, despre planul SUA pentru încheierea Războiului din Ucraina: Trebuie să facem o listă cu idei cu propuneri venite de la ambele părți
Într-un mesaj postat pe X joi, Rubio a precizat că SUA va dezvoltă, și ar trebui să dezvolte în continuare o listă cu potențiale idei pentru încheierea războiului, notează Ukrainska Pravda. „Pentru a pune capăt unui război complex și mortal, precum cel din Ucraina, este necesar un schimb amplu de idei serioase și realiste. Iar pentru a ajunge la o pace durabilă, ambele părți vor trebui să accepte concesii dificile, dar necesare. De aceea, elaborăm și vom continua să elaborăm o listă de idei potențiale pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuțiilor ambelor părți implicate în conflict”, se arată în mesajul publicat de Rubio. Este vorba despre un nou plan de pace, elaborat de SUA și Rusia, care conține 28 de condiții. Potrivit Financial Times, noul plan de pace al SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina prevede, printre altele, cedarea întregului Donbas către Rusia, renunțarea la anumite categorii de armament, reducerea cu jumătate a numărului de soldați al Armatei Ucrainei, dar și recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială a statului. De asemenea, Quatar și Turcia sunt implicate în elaborarea noului plan. Potrivit Axious, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și trimisul special al SUA, Steve Witkoff din Turcia a fost anulată, pentru că pentru că președintele ucrainean a sosit cu un plan diferit, pe care Rusia „nu îl va accepta niciodată”.
Zelenski anunță înființarea unui grup de lucru comun cu Polonia pentru prevenirea incidentelor de sabotaj
Legat de explozia feroviară de duminică, premierul Poloniei, Donald Tusk, i-a împărtășit lui Zelenski că rețeaua Telegram a fost folosită pentru subversiuni, dar și lansarea unei campanii de dezinformare împotriva Ucrainei. Zelenski a precizat că astfel de atacuri s-au întâmplat și în Ucraina, iar autoritățile ucrainene au luat măsuri. Președintele Ucrainei a confirmat că ar putea fi vorba despre o influență rusă: „Informațiile noastre sunt aceleași: toate faptele indică faptul că în spatele tuturor acestor evenimente se află Rusia. Nimeni altcineva în afară de ruși nu este interesat de acest lucru”, se arată în mesajul scris marți de Zelenski pe X. Președintele Ucrainei a anunțat înființarea unui grup de lucru comun dintre Ucraina și Polonia, care va lucra pentru a preveni incidente similare venite din partea Rusiei, în viitor. „Ucraina este pregătită să colaboreze cu Polonia la diferite niveluri și să împărtășească toate informațiile. Am convenit să înființăm un grup ucraineano-polonez care va lucra pentru a preveni situații similare din partea Rusiei în viitor. Apreciem toată asistența acordată de Polonia și suntem întotdeauna gata să colaborăm pentru a proteja împreună viețile și pentru a contracara toate posibilele subversiuni și provocări”, a conchis Zelenski. Marți, nivelurile de alertă au fost înăsprite pe mai multe linii feroviare din Polonia, după ce au fost interceptate și alte presupuse tentative de sabotaj. Tusk a anunțat că autoritățile polone au identificat doi suspecți din Ucraina, care au colaborat cu serviciile secrete din Rusia pentru a pune la cale explozia de duminică.
Zelenski mizează pe sancțiunile împotriva Rusiei pentru a opri războiul
Liderul ucrainean urmărește reluarea eforturilor diplomatice cu Rusia, folosind „presiunea tot mai puternică a Statelor Unite”, potrivit informațiilor citate de Interfax-Ukraine. Scopul este de a relua dialogul cu Moscova, întrerupt în trecut, în paralel cu eforturile militare de pe front. Miercuri, Zelenski urmează să ajungă în Turcia, unde va avea discuții cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit sursei citate, ministrul turc de externe Hakan Fidan ar putea transmite personal Moscovei rezultatele discuțiilor, „dacă există un rezultat pozitiv, inclusiv privind un posibil schimb de prizonieri”. Zelenski caută susținere și în capitalele europene Situația diplomatică este influențată de sancțiunile noi introduse de președintele american Donald Trump, care au lovit direct două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil. În plus, SUA iau în considerare un nou pachet de sancțiuni ce ar penaliza statele care continuă să cumpere combustibil din Rusia. Proiectul de lege ar putea fi votat în curând de Senatul american. În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski își consolidează și sprijinul european, încercând să obțină atât ajutor militar suplimentar, cât și garanții politice pentru viitoarele negocieri cu Moscova. Sprijin militar de la Madrid În Spania, Zelenski s-a întâlnit marți cu liderii parlamentului – Francina Armengol, președinta Congresului Deputaților, și Pedro Rollán, președintele Senatului. În mesajul transmis pe platforma X, el a precizat că i-a informat pe oficialii spanioli despre situația de pe front și despre atacurile rusești care vizează civili și infrastructura energetică. „Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană – sisteme suplimentare și rachete pentru acestea”, a subliniat Zelenski, adăugând că țara sa este interesată de „cooperarea cu companiile de apărare spaniole”. Parlamentul spaniol, solidar cu Kievul Discuțiile au vizat și programele internaționale PURL și SAFE, prin care partenerii occidentali identifică echipamentele militare necesare Ucrainei și oferă finanțare pentru achiziția acestora. Zelenski și oficialii spanioli au vorbit și despre continuarea ajutorului umanitar și energetic, precum și despre sprijinul Spaniei pentru drumul european al Ucrainei și Republicii Moldova. „Sunt recunoscător ambelor camere ale Parlamentului spaniol pentru sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei”, a spus președintele ucrainean. Vizita din Spania, alături de discuțiile pregătite în Turcia, arată că Zelenski își intensifică eforturile de a îmbina diplomația, sprijinul militar și relațiile cu partenerii europeni pentru a crea condiții care să permită reluarea negocierilor cu Rusia.
Zelenski, primit de Macron, la Paris. Reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung
Întâlnire importantă la Paris: Volodimir Zelenski merge pentru a 9-a oară la Elysee, de la începutul războiului cu Rusia. Cu ocazia întrevederii de luni, 17 noiembrie, Parisul „va reafirma angajamentul Franței față de Ucraina și menținerea dinamicii eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate pentru Kiev”, a transmis Administrația Prezidențială. Această nouă vizită a președintelui Zelenski în Franța „ne va permite să reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung și să menținem dinamica eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate” în cadrul „Coaliției de voință” a țărilor dispuse să sprijine Kievul, a detaliat președinția franceză. Ce promisiune a făcut „Coaliția de voință” Cu ocazia acestei vizite va avea loc un „schimb de opinii cu privire la aspectele cooperării bilaterale, în special în domeniile energetic, economic și al apărării”. „Coaliția de voință”, care reunește în jur de 30 de țări, în principal europene, ce susțin Ucraina, s-a reunit ultima oară la Londra, la 24 octombrie. Aliații Kievului s-au arătat hotărâți să crească presiunea asupra Moscovei. Premierul britanic Keir Starmer a făcut apel la „finalizarea lucrării” privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării ucrainene. Garanțiile de securitate preconizate pentru Ucraina, elaborate de luni de zile de această coaliție, prevăd sprijin pentru toate componentele armatei Kievului – terestră, maritimă și aerienă. Însă punerea lor în aplicare rămâne condiționată de o încetare foarte ipotetică a luptelor. Negocierile de pace între Kiev și Moscova sunt într-un punct mort, un summit evocat la Budapesta între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin fiind anulat. Rușii avansează tot mai mult spre centrul Ucrainei Un atac rusesc combinat cu rachete și drone care a vizat în noaptea de joi spre vineri numeroase cartiere din Kiev a făcut cel puțin patru morți, a anunțat Volodimir Zelenski. La rândul său, Moscova a transmis că a distrus peste 200 de drone ucrainene care i-au trecut spațiul aerian. Continuând ofensiva începută în 2022, Rusia, ale cărei forțe sunt mai bine echipate și mai numeroase, continuă să avanseze în Ucraina, intensificându-și în același timp bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, precum și asupra rețelei feroviare. În timp ce temperaturile scad odată cu apropierea iernii, Ucraina are în față perspectiva unui colaps energetic în cea mai dificilă perioadă a anului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1328. Zelenski i-a cerut lui Macron mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete Valentin Stan: Trump știa că Macron și Zelenski au vrut să îi DINAMITEZE relația cu Orban Macron spune că Putin și Zelenski s-ar putea întâlni „într-o ţară neutră” și propune ELVEȚIA
Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri. 1.200 de ucraineni ar putea reveni acasă înainte de Sărbători
„Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă de a pune capăt acestui război”, a declarat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un comunicat. „Contăm, de asemenea, pe reluarea schimburilor de prizonieri de război. Au loc în prezent numeroase întâlniri, negocieri și apeluri pentru a face acest lucru posibil”, a adăugat Zelenski, potrivit Politico. Următorul schimb de prizonieri ar putea avea loc înainte de Sărbători Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat pe Telegram că a discutat, cu sprijinul mediatorilor din Turcia și Emiratele Arabe Unite, despre reluarea schimburilor de prizonieri. „Ca rezultat al acestor negocieri, părțile au convenit să activeze acordurile de la Istanbul. Acestea se referă la eliberarea a 1.200 de ucraineni”, a spus Umerov. Acordurile de la Istanbul, mediate de Turcia în 2022, stabilesc regulile pentru schimburile de prizonieri de război dintre Rusia și Ucraina. Zelenski a spus în iulie că 5.857 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă în urma schimburilor efectuate de la începutul invaziei totale ordonate de președintele rus Vladimir Putin, acum aproape patru ani. Umerov a precizat că discuțiile tehnice pentru stabilirea detaliilor următorului schimb „vor avea loc în viitorul apropiat”. Umerov a declarat că obiectivul este ca ucrainenii eliberați să poată sărbători acasă Crăciunul și Anul Nou.