Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat, spune ministrul de Externe al Ucrainei
„Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Șeful ucrainean al Externelor a precizat că „situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. „Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, atrage atenția Sybiha. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei, dar că intensitatea acestor sancțiuni impuse va crește. „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”, afirmă Sybiha. Ministrul ucrainean al Externelor a reiterat că Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua”. „Rusia va fi totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”, a scris Sybiha. Refuzul lui Putin de a accepta pacea va duce la înăsprirea sancțiunilor Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea” ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”, afirmând și că aduce după sine o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat un semnal fără precedent. Acesta a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă, în care a cuprins, pe larg, efectele războiului, atât în Rusia, cât și în Ucraina, solicitându-i totodată o întâlnire lui Putin, în vederea începerii negocierilor unui acord de pace. Cu toate acestea, vineri, Vladimir Putin a refuzat oferta propusă de Zelenski, în cadrul unor declarații la Forumul Economic Internațional de la Stankt Petersburg, afirmând că refuză întâlnirea până când ceea ce el numește „condiții” solicitate de Rusia nu vor fi îndeplinite de președintele Ucraiean. La puțin timp după declarațiile lui Putin, Zelenski a afirmat că „Mosscova alege din nou războiul”, criticând „reacția slabă” a omologului rus.
Război în Ucraina, ziua 1.563. Zelenski: Partea rusă încă alege războiul. Putin a refuzat o întâlnire față în față
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 6 iunie 2026, în a 1563-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a declarat că respingerea de către omologul său rus, Vladimir Putin, a propunerii de a organiza o întâlnire față în față pentru a negocia încheierea războiului care durează de peste patru ani demonstrează că liderul de la Kremlin „alege, încă, războiul”. Președintele Ucrainei a comentat răspunsul dat de Kremlin cu privire la scrisoarea sa deschisă. „A dezamăgit mulți oameni” „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului. Cred că acest răspuns a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”, a spus Zelenski. Vineri, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a transmis că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. Mai departe, președintele Federației Ruse a criticat stilul „grosolan” ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care liderul ucrainean formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia. „Această scrisoare conține unele remarce mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă”, a nuanțat Putin. În scrisoarea publicată joi, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Război în Ucraina, ziua 1.562. Răspunsul consilierului lui Putin la scrisoarea trimisă de Zelenski: Poate veni în orice moment la Moscova
Războiul din Ucraina a intrat, vineri, 5 iunie 2026, în a 1562-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o primă replică la scrisoarea deschisă adresată de Volodimir Zelenski, prin care liderul de la Kiev cere să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului îl invită pe șeful statului ucrainean la Moscova. Putin nu a văzut scrisoarea lui Zelenski „Zelenski poate veni în orice moment la Moscova”, dacă vrea să se vadă cu Vladimir Putin, a transmis Dmitri Peskov, drept răspuns la scrisoarea acestuia. Mai departe, Peskov a adăugat că președintele Federației Ruse nu a văzut încă scrisoarea respectivă, prin care Zelenski cere o întâlnire directă pentru a negocia încheierea războiului. Joi, pe fondul mai multor zile de bomnbardamente ruse devastatoare, Volodimir Zelenski i-a propus o întâlnire lui Putin, într-o scrisoare deschisă. El a sugerat și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Redactată pe un ton tăios, chiar amenințător, scrisoarea a fost catalogată de presa internațională drept extrem de „provocatoare”. „Ucraina propune încetarea acestui război prin intermediul unui contact direct între dumneavoastră și noi. Propun o întâlnire. Propun să stabilim o dată clară pentru această întâlnire. Ucraina este pregătită pentru un armistițiu complet pe durata negocierilor. Linia de front de astăzi este linia de unde trebuie să înceapă diplomația”, a notat Zelenski în scrisoare. În cazul unui refuz, liderul ucrainean l-a amenințat direct pe Vladimir Putin: „Va trebui să lupte pentru propria supraviețuire dacă nu pune capăt războiului”. Joi, Putin s-a întâlnit cu jurnaliștii străini acreditați la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Președintele rus a răspuns la mai multe întrebări, discutând inclusiv despre atingerea obiectivelor în cadrul „misiunii speciale militare” din Ucraina sau reluarea livrărilor de gaze către Germania. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Zelenski, după Summitul B9: Suntem gata să-i ajutăm pe cei care au sprijinit poporul nostru
„Astăzi, experiența Ucrainei și expertiza noastră militară contează cu adevărat pentru partenerii noștri. Și suntem gata să îi ajutăm pe cei care, încă de la începutul războiului pe scară largă, au sprijinit poporul nostru și continuă să ne ajute în apărarea noastră”, se arată în mesajul publicat, miercuri noapte, pe X de președintele Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a precizat că Summitul B9 de la București reprezintă un format „necesar și important”. „Astăzi, am colaborat cu țările din cadrul B9 – România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Ungaria –, precum și cu statele nordice – Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia. Ceea ce contează cel mai mult este faptul că am obținut rezultate concrete: noi acorduri privind formatul «Drone Deals» și cooperarea în domeniul apărării, menite să asigure o mai mare securitate în Ucraina și în întreaga Europă”. Reamintim că, în cadrul summitului de la București, președintele Ucrainei a discutat cu președintele Nicușor Dan despre cooperarea în domenii precum comerțul, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, dar și apărare și educație. În urma discuțiilor, președintele român a precizat că atât el, cât și liderul ucrainean sunt „hotărâți” să facă „pași concreți pentru implementarea noului Parteneriat Strategic”.
Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Volodimir Zelenski, decorat în Olanda pentru lupta pentru securitatea întregii Europe
Aflat într-o vizită oficială în Țările de Jos, președintele Volodimir Zelenski a acceptat premiul Medalia Internațională a celor Patru Libertăți, acordat de Fundația Roosevelt atât liderului de la Kiev, cât și întregului popor ucrainean. Distincție care recunoaște lupta Ucrainei pentru libertate și democrație în contextul războiului declanșat de Rusia în 2022. Fundația Roosevelt a precizat că acordarea acestui premiu reprezintă o recunoaștere a sacrificiului făcut de ucraineni, care „se luptă pentru securitatea întregii Europe și își apără valorile cu prețul propriilor vieți”, notează Reuters. Evenimentul de decernare a avut loc în orașul Middelburg, în prezența Regelui Willem Alexander și a premierului olandez Rob Jetten. Premiul este inspirat de discursul din 1941 al fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, care a definit patru libertăți fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea față de lipsuri și libertatea față de frică. Ediția din 2026 a premiilor a inclus și alte personalități și organizații precum Comitetul pentru Protecția Jurnalismului pentru promovarea libertății de exprimare și activista franceză Gisele Pelicot care a primit premiul pentru libertatea față de frică. Fundația a anunțat că premiului pentru liberata religioasă a rămas anonim, din motive de securitate.
Zelenski a sosit în Turcia pentru discuții despre securitate cu președintele Erdogan
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev. Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP. „Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post. Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
Război în Ucraina, ziua 1496. Zelenski propune un armistițiu energetic Moscovei și o încetare a focului de Paște
Războiul din Ucraina a intrat marți, 31 martie 2026, în a 1496-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui țară și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești, a propus Moscovei un armistițiu energetic și o încetare a focului de Paște, scriu agențiile AFP, EFE și Reuters. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului” „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer…”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio trimis grupului de WhatsApp pe care îl are în comun cu jurnaliștii care acoperă actualitatea din Ucraina. Zelenski a declarat că a transmis această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar, cu care s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute în cadrul turneului său în regiunea Golfului și dintre care unii au mediat între ucraineni și ruși. Ucraina a primit recent „semnale din partea unora dintre partenerii ei” prin care i se cerea „să reducă atacurile cu rază lungă de acțiune asupra sectorului petrolier rusesc”, a declarat Zelenski. „Subliniez încă o dată că, dacă Rusia este gata să nu atace sectorul energetic ucrainean, nici noi nu vom lovi sectorul lor energetic ca ripostă”, a adăugat el. Vrea reluarea negocierile de pace Președintele ucrainean s-a pronunțat din nou ca negocierile de pace în format tripartit cu SUA și Rusia să fie reluate cât mai curând posibil și a explicat că următoarea întâlnire în acest format – care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie – continuă să fie amânată din cauza refuzului rușilor ca aceasta să fie organizată pe teritoriul SUA. Volodimir Zelenski a indicat că echipa americană de negociatori a spus clar că nu se va deplasa nicăieri atât cât timp SUA se află în război cu Iranul. Rușii refuză să meargă în SUA și au propus Elveția și Turcia ca posibile locuri pentru desfășurarea unei noi runde de negocieri, a adăugat președintele ucrainean, reafirmând că Ucraina este deschisă oricărei opțiuni care ar permite organizarea reuniunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front