Zelenski caută un nou premier al Ucrainei. Cinci nume sunt analizate după demisia Yuliei Svyrydenko
Liderul de la Kiev a descris schimbările din Executiv drept o „reînnoire” a echipei guvernamentale, menită să susțină o strategie politică adaptată provocărilor actuale generate de războiul cu Rusia. Până în acest moment, niciun candidat nu a fost nominalizat oficial, însă Zelenski a avut duminică întâlniri separate cu mai mulți oficiali de rang înalt, considerați potențiali succesori ai premierului demisionar, scrie TVPWorld. Cine sunt favoriții Printre numele vehiculate se află Serghei Korețki, directorul executiv al companiei de stat Naftogaz, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, ministrul de Interne, Ihor Klimenko, precum și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Potrivit unor informații apărute în presa ucraineană, Serghei Korețki este considerat unul dintre favoriți. Acesta conduce Naftogaz din 2025 și a administrat anterior Ukrnafta, cel mai mare producător de petrol din Ucraina. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria energetică, Korețki s-a remarcat prin gestionarea unui sector strategic, aflat permanent sub presiunea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. După întrevederea cu acesta, Zelenski a apreciat conducerea „eficientă” a companiilor Naftogaz și Ukrnafta, afirmând că acestea și-au îndeplinit obiectivele naționale într-un domeniu extrem de sensibil pentru securitatea statului. Fedorov și Șmîhal rămân variante importante Mihailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski și face parte din Guvern încă din 2019. Inițial ministru al Transformării Digitale, acesta și-a consolidat influența în timpul războiului prin coordonarea programelor privind dronele, tehnologia militară și digitalizarea armatei ucrainene. În cadrul întâlnirii cu președintele, Fedorov a prezentat stadiul proiectelor din domeniul apărării și necesitatea unor noi acorduri cu partenerii internaționali. O altă variantă este Denis Șmîhal, actual ministru al Energiei și fost prim-ministru al Ucrainei. Acesta a condus Guvernul între 2020 și 2025, devenind cel mai longeviv premier al țării după obținerea independenței. Șmîhal a gestionat atât pandemia de COVID-19, cât și primii ani ai invaziei ruse la scară largă. Primarul Harkovului și ministrul de Interne sunt pe lista scurtă Ihor Terehov, primarul Harkovului din 2021, este apreciat pentru modul în care a administrat al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat constant sub bombardamente rusești. Acesta a coordonat intervențiile de urgență, refacerea infrastructurii și menținerea serviciilor publice într-un oraș aflat în apropierea frontului. De asemenea, pe lista potențialilor candidați se află și ministrul de Interne, Ihor Klimenko. Fost șef al Poliției Naționale, acesta conduce din 2023 ministerul responsabil de poliție, Garda Națională, Poliția de Frontieră și serviciile pentru situații de urgență, instituții implicate zilnic în protejarea populației și a infrastructurii critice. Zelenski a transmis că apreciază activitatea ministerului și a mulțumit personalului pentru eforturile depuse în apărarea țării. Yulia Svyrydenko ar putea pleca la Washington Yulia Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani, a devenit prim-ministru în iulie 2025, după ce ocupase funcțiile de vicepremier și ministru al Economiei. Ea este considerată unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Zelenski în domeniul economic. În mandatul său a coordonat negocierile pentru acordul privind resursele minerale încheiat cu Statele Unite și a gestionat pe rioada dificilă în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri rusești. Președintele ucrainean i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată și a anunțat că i-a propus o nouă funcție într-un domeniu important al relațiilor cu un partener strategic. Deși nu a precizat despre ce poziție este vorba, mai multe surse indică faptul că Svîrîdenko ar putea deveni noul ambasador al Ucrainei în Statele Unite. Schimbarea Guvernului are loc într-un moment critic pentru Ucraina, în condițiile în care autoritățile încearcă să consolideze administrația și să răspundă provocărilor generate de războiul cu Rusia, dar și să mențină sprijinul partenerilor occidentali.
Valentin Stan comentează gestul lui Zelenski de a reînhuma cu onoruri militare un colaborator nazist în Ucraina
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a comentat reacțiile internaționale generate de ceremonia de reînhumare a unui lider naționalist ucrainean care a colaborat cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Stan a susținut că episodul a provocat critici din partea Israelului și tensiuni în relația Ucrainei cu Polonia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Israelul a criticat Ucraina după acordarea onorurilor de stat Valentin Stan afirmă că autoritățile israeliene au reacționat public după ceremonia organizată în Ucraina. Ucraina reînhumează un colaborator nazist cu onoruri de stat, ceea ce a dus la condamnare din partea Israelului. Israel a criticat Ucraina. Știi că noi am prezentat asta. Profesorul susține că ulterior au existat și alte reacții la nivel internațional. După care totul a explodat. Nawrocki i-a retras lui Zelenski ordinele, după care ucrainenii au trimis toate decorațiile poloneze înapoi. Pentru că naziștii nu se dezmint. Valentin Stan: Au creat cea mai mare amenințare la adresa securității europene Profesorul a comentat implicațiile politice ale acestui episod și a criticat sprijinul acordat conducerii de la Kiev de o parte dintre liderii occidentali. Și cu ăștia suntem noi umăr la umăr. Cea mai mare nenorocire pe care niște tâmpiți au produs-o în Europa, începând cu Joe Biden și cu nefericiții ăștia care au început să-și dea demisia acum, Starmer, Macron pleacă, Merz nu o mai duce nici el. Ăștia au creat cea mai mare amenințare la adresa securității europene, umflând un regim nazist la Kiev. Stan și-a argumentat poziția invocând ceremonia organizată de autoritățile ucrainene. Zelenski a acordat onoruri de stat complete unui lider naționalist ucrainean care a făcut parte dintr-o mișcare care a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Zelenski returnează Poloniei cea mai înaltă distincție primită, pe fondul unei dispute legate de cel de-al Doilea Război Mondial
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a returnat Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe care a primit-o în anul 2023. „Ieri, președintele Poloniei a subliniat că Ordinul Vulturului Alb nu este o distincție obișnuită. Este un simbol al încrederii supreme acordate de Republica Polonă. Acesta semnifică o legătură specială cu statul polonez și recunoștința deosebită a poporului polonez. Un astfel de simbol necesită nu doar merite, ci și respectul față de valorile care stau la baza comunității noastre. Prin urmare, dacă se consideră că acest simbol special poate rămâne în posesia Ecaterinei a II-a, a lui Benito Mussolini și a lui Gerhard Schröder, atunci noi, în Ucraina, nu vom contesta acest lucru”, a scris Zelenski în mesajul său de pe rețeaua X. Yesterday, the President of Poland noted that the Order of the White Eagle is not an ordinary award. It is a symbol of the highest trust of the Republic of Poland. It signifies a special bond with the Polish state and the special gratitude of the Polish People. Such a symbol… pic.twitter.com/FXNVFUW6Sh — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 20, 2026 Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este recunoscătoare Poloniei pentru sprijinul acordat până în prezent în contextul războiului lansat de Rusia în 2022. „Ucraina va rămâne deschisă către toate formele semnificative de colaborare cu Polonia, pentru a încerca să evite interpretările contradictorii ale capitolelor dificile și dureroase din trecutul nostru comun și pentru a asigura respectul cuvenit tuturor victimelor nevinovate ale secolului al XX-lea”, a completat Zelenski. „Sunt mândru de poporul nostru și de FIECARE luptător ucrainean – de milioanele de bărbați și femei ucraineni care merită un respect de necontestat pentru eroismul de care a dat dovadă poporul ucrainean în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Am crezut că Ordinul Vulturului Alb, acordat în 2023, era destinat poporului ucrainean și armatei noastre. Așa s-a spus la momentul respectiv. Astăzi, am retrimis Ordinul președintelui Poloniei”, a mai spus președintele ucrainean. Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat. De unde a pornit disputa Vineri seara, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat că a decis să îi retragă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat, după tensiuni istorice legate de Armata Insurgentă Ucraineană. Decizia a fost luată după ce președintele Zelenski a semnat, luna trecută, un decret prin care o unitate a Forțelor de Operațiuni Speciale ale Ucrainei a fost numită după „Eroii UPA”. Aceasta este o referință la Armata Insurgentă Ucraineană, care este considerată o forță naționalistă implicată în masacre asupra polonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „În acest moment, aș dori să subliniez că această decizie nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean. Acest lucru nu înseamnă o schimbare strategică a orientării politicii de securitate a Poloniei. Am susținut și susținem Ucraina deoarece știm că agresiunea rusă reprezintă o amenințare la adresa securității Poloniei și a întregii Europe. (…) Polonia nu va accepta glorificarea celor care au ucis civili polonezi fără apărare”, a spus Nawrocki în mesajul în care a anunțat retragerea distincției. Ordinul Vulturul Alb i-a fost acordat lui Zelenski pe 5 aprilie 2023 de către președintele de atunci, Andrzej Duda, pentru consolidarea relațiilor bilaterale și pentru susținerea democrației și securității în Europa.
Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.
Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat, spune ministrul de Externe al Ucrainei
„Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Șeful ucrainean al Externelor a precizat că „situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. „Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, atrage atenția Sybiha. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei, dar că intensitatea acestor sancțiuni impuse va crește. „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”, afirmă Sybiha. Ministrul ucrainean al Externelor a reiterat că Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua”. „Rusia va fi totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”, a scris Sybiha. Refuzul lui Putin de a accepta pacea va duce la înăsprirea sancțiunilor Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea” ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”, afirmând și că aduce după sine o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat un semnal fără precedent. Acesta a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă, în care a cuprins, pe larg, efectele războiului, atât în Rusia, cât și în Ucraina, solicitându-i totodată o întâlnire lui Putin, în vederea începerii negocierilor unui acord de pace. Cu toate acestea, vineri, Vladimir Putin a refuzat oferta propusă de Zelenski, în cadrul unor declarații la Forumul Economic Internațional de la Stankt Petersburg, afirmând că refuză întâlnirea până când ceea ce el numește „condiții” solicitate de Rusia nu vor fi îndeplinite de președintele Ucraiean. La puțin timp după declarațiile lui Putin, Zelenski a afirmat că „Mosscova alege din nou războiul”, criticând „reacția slabă” a omologului rus.
Război în Ucraina, ziua 1.563. Zelenski: Partea rusă încă alege războiul. Putin a refuzat o întâlnire față în față
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 6 iunie 2026, în a 1563-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a declarat că respingerea de către omologul său rus, Vladimir Putin, a propunerii de a organiza o întâlnire față în față pentru a negocia încheierea războiului care durează de peste patru ani demonstrează că liderul de la Kremlin „alege, încă, războiul”. Președintele Ucrainei a comentat răspunsul dat de Kremlin cu privire la scrisoarea sa deschisă. „A dezamăgit mulți oameni” „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului. Cred că acest răspuns a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”, a spus Zelenski. Vineri, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a transmis că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. Mai departe, președintele Federației Ruse a criticat stilul „grosolan” ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care liderul ucrainean formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia. „Această scrisoare conține unele remarce mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă”, a nuanțat Putin. În scrisoarea publicată joi, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Război în Ucraina, ziua 1.562. Răspunsul consilierului lui Putin la scrisoarea trimisă de Zelenski: Poate veni în orice moment la Moscova
Războiul din Ucraina a intrat, vineri, 5 iunie 2026, în a 1562-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o primă replică la scrisoarea deschisă adresată de Volodimir Zelenski, prin care liderul de la Kiev cere să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului îl invită pe șeful statului ucrainean la Moscova. Putin nu a văzut scrisoarea lui Zelenski „Zelenski poate veni în orice moment la Moscova”, dacă vrea să se vadă cu Vladimir Putin, a transmis Dmitri Peskov, drept răspuns la scrisoarea acestuia. Mai departe, Peskov a adăugat că președintele Federației Ruse nu a văzut încă scrisoarea respectivă, prin care Zelenski cere o întâlnire directă pentru a negocia încheierea războiului. Joi, pe fondul mai multor zile de bomnbardamente ruse devastatoare, Volodimir Zelenski i-a propus o întâlnire lui Putin, într-o scrisoare deschisă. El a sugerat și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Redactată pe un ton tăios, chiar amenințător, scrisoarea a fost catalogată de presa internațională drept extrem de „provocatoare”. „Ucraina propune încetarea acestui război prin intermediul unui contact direct între dumneavoastră și noi. Propun o întâlnire. Propun să stabilim o dată clară pentru această întâlnire. Ucraina este pregătită pentru un armistițiu complet pe durata negocierilor. Linia de front de astăzi este linia de unde trebuie să înceapă diplomația”, a notat Zelenski în scrisoare. În cazul unui refuz, liderul ucrainean l-a amenințat direct pe Vladimir Putin: „Va trebui să lupte pentru propria supraviețuire dacă nu pune capăt războiului”. Joi, Putin s-a întâlnit cu jurnaliștii străini acreditați la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Președintele rus a răspuns la mai multe întrebări, discutând inclusiv despre atingerea obiectivelor în cadrul „misiunii speciale militare” din Ucraina sau reluarea livrărilor de gaze către Germania. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Zelenski, după Summitul B9: Suntem gata să-i ajutăm pe cei care au sprijinit poporul nostru
„Astăzi, experiența Ucrainei și expertiza noastră militară contează cu adevărat pentru partenerii noștri. Și suntem gata să îi ajutăm pe cei care, încă de la începutul războiului pe scară largă, au sprijinit poporul nostru și continuă să ne ajute în apărarea noastră”, se arată în mesajul publicat, miercuri noapte, pe X de președintele Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a precizat că Summitul B9 de la București reprezintă un format „necesar și important”. „Astăzi, am colaborat cu țările din cadrul B9 – România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Ungaria –, precum și cu statele nordice – Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia. Ceea ce contează cel mai mult este faptul că am obținut rezultate concrete: noi acorduri privind formatul «Drone Deals» și cooperarea în domeniul apărării, menite să asigure o mai mare securitate în Ucraina și în întreaga Europă”. Reamintim că, în cadrul summitului de la București, președintele Ucrainei a discutat cu președintele Nicușor Dan despre cooperarea în domenii precum comerțul, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, dar și apărare și educație. În urma discuțiilor, președintele român a precizat că atât el, cât și liderul ucrainean sunt „hotărâți” să facă „pași concreți pentru implementarea noului Parteneriat Strategic”.