Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri. 1.200 de ucraineni ar putea reveni acasă înainte de Sărbători
„Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă de a pune capăt acestui război”, a declarat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un comunicat. „Contăm, de asemenea, pe reluarea schimburilor de prizonieri de război. Au loc în prezent numeroase întâlniri, negocieri și apeluri pentru a face acest lucru posibil”, a adăugat Zelenski, potrivit Politico. Următorul schimb de prizonieri ar putea avea loc înainte de Sărbători Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat pe Telegram că a discutat, cu sprijinul mediatorilor din Turcia și Emiratele Arabe Unite, despre reluarea schimburilor de prizonieri. „Ca rezultat al acestor negocieri, părțile au convenit să activeze acordurile de la Istanbul. Acestea se referă la eliberarea a 1.200 de ucraineni”, a spus Umerov. Acordurile de la Istanbul, mediate de Turcia în 2022, stabilesc regulile pentru schimburile de prizonieri de război dintre Rusia și Ucraina. Zelenski a spus în iulie că 5.857 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă în urma schimburilor efectuate de la începutul invaziei totale ordonate de președintele rus Vladimir Putin, acum aproape patru ani. Umerov a precizat că discuțiile tehnice pentru stabilirea detaliilor următorului schimb „vor avea loc în viitorul apropiat”. Umerov a declarat că obiectivul este ca ucrainenii eliberați să poată sărbători acasă Crăciunul și Anul Nou.
Kiev: Mai puțin de 30 de participanți la protestul anticorupție
Acțiunea, convocată sâmbătă în spațiul central cunoscut drept Maidanul Kievului – loc emblematic al manifestațiilor civice din Ucraina, a atras în final mai puțin de 30 de persoane. Manifestanții au început să se adune după ora prânzului în apropierea Monumentului Independenței de pe bulevardul Hreșciatik. Aproximativ jumătate dintre participanți au purtat pancarte cu mesaje critice la adresa autorităților, precum „Nu mai avem încredere, furați de la popor și de la armata Ucrainei!” sau „Fără corupție în Ucraina și fără instigatorii ei”. Fără forțe de ordine suplimentare la protest Protestatarii au cerut și „reînființarea companiei de drone de atac coordonată de Iurii Kasianov”, desființată anterior, referindu-se la unitatea pe care Kasianov a condus-o în cadrul grănicerilor ucraineni. Aceasta a fost dizolvată recent, decizie pe care reprezentanții săi au contestat-o public, susținând că echipa sa era eficientă pe front și că desființarea ar fi fost nejustificată. Acțiunea s-a desfășurat pașnic, nefiind dislocați „mai mulți ofițeri de ordine publică decât în mod obișnuit în piața centrală a capitalei”. Potrivit Interfax-Ukraine, vremea de la Kiev – înnorată, cu 11 grade Celsius și fără precipitații – nu a influențat nivelul scăzut al participării. Apelul la protest a fost lansat de câțiva activiști, printre care și Kasianov, însă majoritatea personalităților publice au ignorat inițiativa, iar în mediul online au apărut reacții critice. Protestul, preluat și distorsionat de propaganda rusă Dezaprobarea publică a protestului a fost alimentată și de îndemnurile fostului deputat Oleh Țariov -căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană și care se află în prezent în Rusia – pe care propagandiștii ruși le-au preluat și le-au amplificat. Susținătorii președintelui Volodimir Zelenski au acuzat opoziția că ar încerca să provoace proteste în timpul războiului, deși formațiunile vizate nu au lansat astfel de apeluri.
Valentin Stan: Zelenski i-a transmis lui Nicușor Dan să lase discuțiile și să bage BANII în Ucraina
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Zelenski ar cere mai mulți bani de la România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Avem deficit mai mare decât era atunci când am presupus noi că dacă facem toate nebuniile lui Bolojan, s-ar putea să se producă ceva care să ne tragă puțin în jos. Nu, nu ne trage. Suntem mai rău decât eram înainte, pentru că suntem exact atât de proști și mafia e pe noi cât casa. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Zelenski cere mai mulți bani de la România. Nicușor Dan, susține istoricul, nu ar dori să mai dea bani Ucrainei. În acest sens, a încercat să prezinte un comunicat de presă ceva mai evaziv. Ca răspuns, susține Stan, Zelenski a prezentat un comunicat de patru ori mai lung și mai suculent. Nicușor Dan, adaugă istoricul, a înțeles că suntem cu deficitul mai rău decât înainte de toate măsurile Guvernului Bolojan. Istoricul susține că aceasta ar fi fost și motivarea lui Dan de a cere amânare în a da bani mai departe Ucrainei. Ucraina trebuie să câștige acest război, deoarece luptă pentru… La nivel bilateral a convenit să continuăm. Ce-i asta? Da, asta vă spune șeful vostru. Numai că ălălaltul, cu care a vorbit, nu e de colea. Ăsta a ieșit cu comunicatul așa, ca noi să nu știm despre ce e vorba. Iar ăla a înțeles că domnul Nicușor parcă n-ar prea vrea. Așa că i-a tras un comunicat mai suculent, ca să afle și românii despre ce este vorba. Ia uite, mă, despre ce a fost vorba. După ce ți-a zis Nicușor că hai, că să câștige Ucraina, crezând că îl fentează pe Zelenski, că și scapă așa… Noi ținem cu Ucraina, să învingă Ucraina, să fie bine, vă dăm tot ce avem, că v-am mai dat, dar mai lăsați-ne puțin că de câte TVA-uri am crescut, s-a dus dracul în cap economia României. Avem deficit mai mare decât era atunci când am presupus noi că dacă facem toate nebuniile lui Bolojan, s-ar putea să se producă ceva care să ne tragă puțin în jos. Nu, nu ne trage, suntem mai rău decât eram înainte, pentru că suntem exact atât de proști și mafia e pe noi cât casa. Și-atunci poate ne mai păsuiește Zelenski. Numai că Zelenski nu vrea să ne păsuiască așa că și-a pus propriul comunicat. Am discutat despre asistența suplimentară. Poftim? Despre importanța… Îi spune lui Nicușor, băi, nu umbla la mine, lasă vraja, bagă banul. Banu’ jos… Ăla a pus un comunicat de patru ori mai lung decât a lui Nicușor, ca să vadă toată lumea că nu ne jucăm și că trebuie să băgați bani, românilor.
Ce consecințe are pentru Zelenski ancheta anticorupție împotriva prietenului său, Portofelul? Presa ucraineană dezvăluie subteranele unei uriașe lupte pentru putereîn interiorul regimului de la Kiev
Sub titlul „consecințele anchetei NABU privind delapidarea fondurilor energetice pentru Zelenski”, presa ucraineană dezvăluie pe larg mecanica unei uriașe lupte pentru putere în interiorul regimului de la Kiev. Jurnaliștii publicației Strana susțin că structurile anticorupție ucrainene, foste afiliate ale Partidului Democrat din SUA, ar fi intrat mai nou sub influența Bruxelles-ului. Liderii de la Bruxelles, puși în dificultate economică de Donald Trump pe subiectul Ucraina, ar influența „lupta anticorupție” de la Kiev, apropiind anchetele de anturajul lui Zelenki. Pus într-o asemenea situație, liderul ucrainean, ripostează. A încercat recent să preia controlul parchetelor specializate – NABU și SAPO – și n-a reușit, și ulterior ar fi încercat chiar să le decredibilizeze, lăsând impresia că acestea acționează sub influență rusă. Însă marii susținători ai acestor structuri anticorupție – care au ajuns să vâneze apropiații șefului statului ucrainean – sunt chiar „inamicii politici” interni ai lui Zelenski, reuniți într-o coaliție anti – Zelenski, care vor să-l lase pe președinte fără putere efectivă în stat. Care sunt faptele: Operațiunea Midas = 70 de percheziții, 15 luni de anchetă, mii de ore de interceptări. Timur Mindich (zis și „Portofelul), prietenul președintelui Zelenski a fugit din țară, fiind avertizat că vin procurorii peste el Colaj: președintele Zelenski și omul de afaceri Timur Mindich, amicul său. 70 de percheziții s-au făcut ieri într-o anchetă anticorupție care este în desfășurare de 15 luni. Sunt mii de ore de înregistrări audio – într-o operațiune care a fost denumită „Midas”. Vânat este prietenul președintelui Zelenski, omul de afaceri Timur Mindich, zis și „Portofelul”, care ar fi delapidat fonduri de la Energoatom, cea mai mare companie de stat energetică a Ucrainei, care operează toate cele 4 centrale nucleare. NABU (procurorii anticorupție) au dat publicității două înregistrări audio, fotografii cu genți de bani găsite la percheziții și spun că vizează presupuse de fapte de spălare de bani. Contractorii Energoatom ar fi fost fost obligați să plătească comisioane de 10-15% din prețurile contractuale, sub amenințarea blocării plăților, revocării statutului lor de furnizor sau chiar trimiterii lor pe front. Numai în sectorul energetic – 100 de milioane de dolari ar fi fost spălați. „Membrii rețelei criminale au construit un sistem amplu de corupție pentru a influența întreprinderile strategice din sectorul de stat, în special SA „NAEK „Energoatom”. Folosindu-se de legăturile oficiale din minister și compania de stat, membrii rețelei asigurau controlul asupra deciziilor de personal, proceselor de achiziții și fluxurilor financiare. Practic, conducerea întreprinderii strategice cu un venit anual de peste 200 miliarde de grivne era exercitată nu de oficiali, ci de persoane externe care nu aveau nicio autoritate formală, dar și-au asumat rolul de „supraveghetori”, anunță NABU. Publicația Strana: „Obuzele se apropie din ce în ce mai mult de președintele Zelenski” Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas Publicația Strana spune că „perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU), făcute asupra apropiatului lui Volodimir Zelenski, Timus Mindich, în cadrul unui caz de corupție la scară largă în sectorul energetic reprezintă un semn de avertizare grav pentru președinte însuși, arătând că obuzele se apropie din ce în ce mai mult. Deși Mindich a reușit să părăsească țara, alți inculpați din dosar rămân în Ucraina: șefii Energoatom, fostul ministru al Energiei și actualul ministru al Justiției, Herman Galușcenko, și diverși executanți ale căror voci pot fi auzite în interceptările făcute de NABU. În plus, NABU a anunțat că are peste 1.000 de ore de înregistrări audio în acest caz, ceea ce a reaprins la Kiev discuțiile despre „casetele Mindich”, în care – potrivit unei teorii larg răspândite, ar fi fost interceptat chiar Zelenski. Evenimentele actuale arată că confruntarea politică internă din Ucraina se intensifică și atinge un nivel nou”, scriu jurnaliștii. Coaliția „anti – Zelenski”, care are controlul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO), a fost susținută de Partidul Democrat din SUA Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „După cum am relatat în repetate rânduri, în primăvară a apărut în Ucraina o coaliție „anti-Zelenski”, formată din structuri asociate anterior cu Partidul Democrat din SUA, inclusiv conducerea și personalul cheie al NABU și SAP, organizații non guvernamentale, personalități apropiate acestora din urmă, precum Tomas Fiala, proprietarul Ukrayinska Pravda, și mai mulți politicieni ai opoziției: Petro Poroșenko, Vitali Klitschko și alții. Toți aceștia s-au trezit fără patronaj după ce Donald Trump a venit la putere în SUA, care a început imediat să demonteze întreaga infrastructură de influență construită de Partidul Democrat din SUA, inclusiv USAID”, arată presa. Zelenski a încercat să preia structura – care includea NABU și SAPO , „coaliția” a ripostat și a început să-i ancheteze apropiații Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Din moment ce structurile afiliate democraților erau ultimele din Ucraina care nu se aflau încă pe deplin sub controlul „Bankovei” (n.r. Zelenski), epurarea lor de către Zelenski era doar o chestiune de timp”, scrie publicația Strana. Jurnaliștii continuă: „Zvonurile despre încarcerarea lui Poroșenko și impunerea de sancțiuni din partea Consiliului Național de Securitate și Apărare împotriva lui Fiala au persistat. Prin urmare, „coaliția” a acționat preventiv, dându-i lui Zelenski lovituri semnificative la începutul verii: Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) și-au intensificat investigațiile asupra cercului apropiat al lui Zelenski, și anume asupra lui Mindych și vicepremierului Oleksiy Chernyshov. Zelenski a încercat să deposedeze NABU și SAPO de puteri, dar a mizat greșit pe Europa Imagini NABU: Bani găsiți la perchezițiile din Operațiunea Midas „Ca răspuns, Zelenski a accelerat dramatic procesul de „epurare”. Unul dintre cei mai importanți membri ai „coaliției”, Vitali Șabunin, fondatorul Centrului Anticorupție, care se bazează pe granturi occidentale, a fost luat în vizor. Ulterior, Rada Supremă a votat pentru proiecte de lege care deposedau NABU și SAPO de puteri. „Bankova” – adică Zelenski – conta pe faptul că Trump nu și-ar apăra fosta clientelă a Partidului Democrat, iar Europa, ca întotdeauna, fie îl va susține pe Zelenski în toate privințele, fie pur și simplu va păstra tăcerea”. Însă calculul a fost doar pe jumătate justificat. Trump și administrația sa nu au spus nimic,
Ion Cristoiu: Nu înțeleg de ce nu vorbește puterea de la noi cu cea de la Kiev să OPREASCĂ desființarea școlilor românești
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum românii au mentalitate de slugă în raport cu europenii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Noi considerăm că întâlnirea din Alaska a fost o bunăvoință a lui Trump față de Puțin. Nu… Rușii nu au mentalitatea asta.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum românii au mentalitate de slugă în raport cu europenii. Acesta a început prin a spune că Nicușor Dan nu are curaj să îl sune pe Zelenski. Acesta adaugă faptul că dacă tot se laudă că sunt prieteni, ar trebui să se poată suna reciproc. În chestiunea închiderii liceelor din Ucraina cu predare în română, jurnalistul susține că Nicușor Dan trebuia să intervină. Președintele țării ar fi trebuit să îl contacteze pe președintele ucrainean și să îl oprească din a lua această decizie. Cristoiu susține că Zelenski se consideră cel puțin egalul lui Emmanuel Macron. „Hai să o luăm fără isterie, da? Nu au curaj să dea un telefon. Îți e așa de greu… Ești prieten cu Zelenski? Da. Bun, îl suni și îi spui, prietene, ne faci probleme. Noi vrem să te ajutăm. Este o chestie logică. Îi spui, băi, oprește-te! Nu înțeleg… După asta îi scrii, îi trimiți o scrisoare și îi spui, domnule, lasă-ne două-trei luni. Nu înțeleg… El nu are… Spune-mi și mie un moment în care Nicușor Dan a pus mâna pe telefon să îl sune pe Zelenski. Dar e foarte importantă chestiunea asta. Deci ei, mental… Zelenski se poartă în Europa ca cel puțin egalul lui Macron. Cine crede că el este… Noi confundăm mereu celelalte popoare cu noi. Noi credem că rușii, dacă noi îi așteptăm pe americani, rușii vor crede… Noi considerăm că întâlnirea din Alaska a fost o bunăvoință a lui Trump față de Puțin. Nu… Rușii zic cine este… Nu au mentalitatea asta.”, a explicat jurnalistul.
Lavrov afirmă că este dispus să se întâlnească cu Rubio
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei. Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută. Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina. Ziarul Financial Times a menționat, citând o sursă, că dialogul dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio ar fi descurajat partea americană. „Secretarul de stat Marco Rubio și cu mine înțelegem nevoia unei comunicări regulate. Este important pentru a discuta problema ucraineană și a promova agenda bilaterală. De aceea comunicăm telefonic și suntem gata să organizăm întâlniri față în față atunci când este necesar”, a declarat Lavrov pentru agenția de presă RIA.
Zelenski l-a invitat pe Nicușor Dan în Ucraina, pentru pregătirea unor rezultate practice
„L-am informat pe președintele României despre situația diplomatică actuală și despre atacurile rusești în curs. Rusia continuă să sfideze diplomația, iar noi am discutat ce pași comuni pot fi făcuți pentru a o readuce la realitate”, a scris Zelenski pe Facebook. El a precizat că discuțiile au vizat și sprijinul de apărare acordat Ucrainei, cu accent pe întărirea apărării antiaeriene, precum și importanța aranjamentului financiar, cunoscut sub denumirea de Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). „Am vorbit despre cooperarea în domeniul apărării – despre capacitățile noastre și sistemele pe care suntem pregătiți să le exportăm României, precum și despre proiectele pe care le putem implementa împreună în cadrul instrumentului SAFE. Avem un potențial puternic de parteneriat și suntem amândoi interesați de realizarea acestuia”, a adăugat președintele ucrainean. Zelenski a mai anunțat că l-a invitat pe președintele României să efectueze o vizită în Ucraina, iar echipele celor două țări vor lucra la pregătirea acesteia „pentru a asigura rezultate practice”.
Lukashenko i-a invitat pe ucraineni să muncească în Belarus. Reacția lui Zelenski
Zelenski a declarat vineri că nu crede în „recentele încercări ale autoproclamatului” autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexander Lukashenko de „a părea simpatic” față de poporul ucrainean, având în vedere că Rusia a invadat Ucraina de pe teritoriul Belarusului în dimineața zilei de 24 februarie 2022, notează Ukrainska Pravda. „Lukașenko nu ar trebui să uite, pentru că acum a devenit foarte ′vorbăreț′ în mass-media, încercând să arate cât de bun este cu poporul nostru. Nu avem nevoie de bunătatea lui, care a venit odată cu rachetele la ora 04:00”, a declarat Zelenski cu prilejul unei conferințe de presă la Kiev. Oficialul a amenințat că Lukashenko va plăti pentru că a permis Rusiei să invadeze Ucraina de pe teritoriul Belarusului. „Dacă crede că cu vorbele lui pot șterge amintirile noastre… noi suntem tineri, ne amintim totul foarte bine, iar el va plăti în continuare pentru ceea ce a făcut – și anume, pentru că a permis ofensiva lansată de pe teritoriul său. Începutul războiului pe scară largă a venit din Belarus. Nimeni nu va uita asta”, a declarat Zelenski. Joi, președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, le-a adresat ucrainenilor invitația de a migra în Belarus pentru a trăi și a munci. „Veniți, ucraineni! Vă vom primi cu bucurie. Familiile și copiii voștri vor avea aceeași viață ca și belarușii… Pentru noi, ucrainenii sunt o binecuvântare. Sunt oameni harnici, care ne înțeleg și vorbesc aceeași limbă… Dar necazul a venit în casa vecinului nostru. Cred că vom rezolva această problemă”, a declarat Lukashenko joi. Zelenski a făcut declarațiile în contextul anunțului dat referitor la faptul că nu va accepta niciodată ca negocierile de pace cu Rusia să se desfășoare pe teritoriul Belarusului, pentru că țara susține agresiunea Kremlinului. Cu câteva zile înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington, Lukashenko a declarat în cadrul unui interviu la o televiziune rusă, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.348. Germania livrează Kievului un sistem antirachetă Patriot
Războiul din Ucraina a intrat luni, 3 noiembrie 2025, în a 1.348-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa a primit un sistem antirachetă Patriot de la Germania. Zelenski anunță că apără toată Europa „Am consolidat componența «Patriot» a apărării noastre aeriene. Mulțumesc personal Germaniei și cancelarului Friedrich Merz pentru acest pas comun în protejarea vieților omenești de teroarea rusă!”, a scris el pe X. Președintele ucrainean a afirmat că „atacurile aeriene reprezintă principala strategie” a liderului rus Vladimir Putin în război, menită să semene teroarea în rândul populației și să compenseze, astfel, incapacitatea sa de a-și atinge obiectivele teritoriale. „De aceea, fiecare întărire a apărării noastre aeriene ne aduce literalmente mai aproape de sfârșitul războiului, pe care îl așteptăm cu toții. Cu cât Rusia câștigă mai puțin, cu atât este mai mare motivația sa de a pune capăt războiului”, a argumentat Zelenski. Liderul de la Kiev a subliniat că apărarea aeriană a Ucrainei este inseparabilă de protecția aliaților săi și contribuie, de asemenea, la protejarea acestora. Mai mult, el a explicat că sunt în curs de desfășurare negocieri pentru obținerea mai multor sisteme antiaeriene, atât la nivel de guverne, cât și cu producătorii militari. Pe front, în ultima vreme, lipsa apărării aeriene a dus la atingerea țintelor de către mai multe rachete și drone rusești decât de obicei, provocând pagube infrastructurii energetice și feroviare, precum și victime civile. Doar în ultima săptămână, Rusia a lansat 1.500 de drone, 1.170 de bombe ghidate și peste 70 de rachete de diferite tipuri, conform unui bilanț furnizat de președintele Zelenski. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.