Trump anunță o nouă schimbare de regim în lume: De cât timp auziți de Cuba, Cuba, Cuba – de 50 de ani? Și Cuba va cădea! Ce spune despre prețurile la benzină
Președintele Donald Trump a declarat pentru POLITICO că „Cuba va cădea”, și-a dezvăluit frustrarea crescândă față de Ucraina și a discutat despre incertitudinea alegerii unui nou lider al Iranului. Într-un interviu acordat joi, el a respins îngrijorările legate de războiul din Iran, a declarat pentru POLITICO că Statele Unite vor ajuta la alegerea următorului lider al Iranului, a prezis căderea regimului cubanez și l-a atacat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe gigantul tehnologic Anthropic. Președintele se confruntă cu reacții politice interne negative pe numeroase fronturi, inclusiv critici la adresa războiului din Iran din cadrul coaliției MAGA și atacuri neîncetate din partea democraților asupra costului vieții, relatează Politico. Însă, într-o convorbire telefonică de joi, Trump a fost complet ofensiv. A ignorat îngrijorările legate de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la gaze și a rezervelor de muniție ale SUA și a insistat că atacul militar a fost popular în rândul alegătorilor. Multe sondaje publice recente arată contrariul, deși un sondaj publicat joi de Fox News a constatat că alegătorii au opinii mixte despre Iran. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a insistat Trump. El a prezis că guvernul Iranului nu va fi ultimul care va ceda într-o confruntare inițiată de el: „Și Cuba va cădea”. „Am întrerupt tot petrolul, toți banii sau am întrerupt tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă. Și ei vor să facă o înțelegere”, a spus el. Întrebat dacă Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului cubanez, Trump a răspuns: „Ei bine, ce părere aveți? 50 de ani, asta e cireașa de pe tort. Venezuela se descurcă fantastic. Delcy Rodríguez face o treabă fantastică. Relația cu ei este excelentă.” Trump a confirmat, de asemenea, că Statele Unite sunt în contact cu conducerea comunistă a Cubei, pe măsură ce instabilitatea de pe insulă se intensifică în urma capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro. „Au nevoie de ajutor. Discutăm cu Cuba”, a spus Trump. Și el a sugerat că înrăutățirea situației insulei este parțial rezultatul presiunilor americane, inclusiv întreruperea aprovizionării cu petrol a Venezuelei care odinioară susținea Havana. „Ei bine, este din cauza intervenției mele, a intervenției care are loc”, a spus Trump. „Evident, altfel nu ar avea această problemă. Am întrerupt tot petrolul, toți banii… tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă.” „De cât timp auziți de Cuba — Cuba, Cuba — de 50 de ani?”, a adăugat Trump. „Și acesta este un lucru mic pentru mine.” Trump despre Iran: „Fiul lui Khamenei este incompetent” Întrucât operațiunile militare americane împotriva Iranului continuă să domine agenda de politică externă a administrației, Trump a indicat că Statele Unite intenționează să joace un rol semnificativ în modelarea peisajului politic postbelic al Iranului. Întrebat ce influență se așteaptă să aibă asupra viitoarei conduceri a Iranului, Trump a răspuns: „Voi avea un impact mare, sau nu vor ajunge la nicio înțelegere, pentru că nu va trebui să facem asta din nou”. „Vom lucra cu poporul și cu regimul pentru a ne asigura că va ajunge acolo cineva care poate construi Iranul frumos, dar fără arme nucleare”, a spus Trump. Președintele vorbit și despre fiului regretatului ayatollah Ali Khamenei, care este candidat la funcția de noul lider suprem, spunând: „Acum se uită la fiu. Motivul pentru care tatăl nu i-a dat-o fiului este că spun că este incompetent”. Trump a subliniat că SUA va „colabora cu ei pentru a-i ajuta să facă alegerea corectă”, deoarece vrea să evite un lider al Iranului „care va duce la repetarea acestei situații peste încă 10 ani”. Trump spune că oamenilor „le place ce se întâmplă”. Respinge criticile despre creșterea prețurilor la benzină. „Tot ce au iranienii este curaj” Trump a respins îngrijorările despre creșterea prețurilor la benzină, legată de conflict, care ar putea afecta politic republicanii înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea rupe trioul de puteri al partidului la Washington. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a spus Trump. „Eliminăm o amenințare la adresa Statelor Unite ale Americii, o amenințare majoră… și o facem cum nimeni nu a mai văzut până acum Trump a descris campania SUA împotriva Iranului ca fiind extrem de controlată, lăudându-se în același timp cu o capacitate militară copleșitoare, în ciuda îngrijorării oficialilor Pentagonului și a parlamentarilor de pe Hill cu privire la diminuarea aprovizionării cu arme . „Suntem chirurgicali”, a spus el. „Avem o rezervă nelimitată de arme, nelimitată… Avem mii, mii.” Președintele a prezentat, de asemenea, o imagine a capacității militare a Iranului care este efectiv demontată. „Nu au marină. Nu au forțe aeriene. Nu au niciun sistem de detectare a aerului. Totul este distrus. Radarul lor este complet distrus. Armata lor este decimată”, a spus Trump. „Tot ce au este curaj.” Donald Trump: „Zelenski trebuie să facă o înțelegere” Chiar dacă Iranul rămâne în centrul atenției, Trump a declarat că negocierile privind războiul din Ucraina continuă. Și și-a exprimat din nou frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Zelenksyy, trebuie să se implice și trebuie să încheie o înțelegere”, a spus Trump. Pe de altă parte, Trump a declarat că este convins că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze încetarea războiului. „Cred că Putin este gata să facă o înțelegere”, a spus el. Trump a mai spus asta înainte. Întrebat despre obstacolul lui Zelenski în calea unui acord de pace, Trump a refuzat să dea detalii, dar a susținut că liderul Ucrainei nu dă dovadă de suficientă disponibilitate pentru negocieri. „Este de neconceput ca el să fie obstacolul”, a spus Trump. „Nu aveți cărțile necesare. Acum el are și mai puține cărți.” „I-am concediat și pe cei de la Anthropic” Tot pentru Politico, Trump a anunțat că a concediat compania Anthropic. El a spus că a intervenit în disputa din ce în ce mai controversată dintre Pentagon și Anthropic privind refuzul startup-ului de inteligență artificială de a oferi armatei acces nelimitat la tehnologia sa. „Ei bine, i-am concediat pe cei de la Anthropic. Anthropic are probleme pentru că i-am concediat ca pe niște câini, pentru că nu ar fi trebuit să facă asta”, a spus el. Și a subliniat sprijinul său pentru secretarul său
Zelenski cere creșterea rapidă a producției europene de sisteme anti-dronă: Trebuie să ne apărăm cerul, pământul și marea
Volodimir Zelenski a transmis duminică seara, pe platforma X, un apel statelor europene pentru a-și consolidarea urgentă a capacităților de apărare aeriană. El a subliniat că Europa trebuie „în sfârșit” să își construiască o forță reală, capabilă să apere cerul, teritoriul și spațiul maritim împotriva oricărui tip de atac. „În special, acest lucru înseamnă asigurarea unei producții suficiente de sisteme de apărare aeriană, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor balistice”, spune Zelenski. Nicio apărare nu oferă protecție totală Liderul ucrainean a invocat situația din Orientul Mijlociu, unde nici măcar statele din Golf, dotate cu sisteme avansate de apărare aeriană, nu reușesc să intercepteze toate rachetele și dronele lansate împotriva lor. Mesajul sugerează că protecția totală este dificil de atins, dar poate fi îmbunătățită prin investiții și coordonare comună. „Situația din Orientul Mijlociu arată cât de dificil este să asiguri o protecție de sută la sută împotriva rachetelor și a dronelor de tip Shahed. Chiar și în țările din Golf, care dispun de sisteme de apărare aeriană mai avansate decât cele furnizate nouă până acum de partenerii noștri și în cantități mai mari, nu toate rachetele balistice sunt interceptate. Au existat, de asemenea, drone Shahed pe care apărarea aeriană din regiune nu le-a oprit”, a explicat Zelenski. Zelenski: Experiența Ucrainei, de neînlocuit În același timp, liderul de la Kiev spune că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone și rachete este „de neînlocuit” și s-a declarat pregătit să o împărtășească statelor europene care au sprijinit Kievul de la începutul războiului. „Împreună, putem face acest lucru posibil”, a transmis Zelenski, pledând pentru o Europă unită și suficient de bine echipată pentru a face față unor noi amenințări de securitate.
Dan Dungaciu: Zelenski nu va ceda teritorii. El își anulează tot ce a făcut până acum dacă accepta cedarea de teritorii
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Zelenski dispare din istorie dacă cedează teritoriile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Eu am mai spus asta, Zelenski nu va ceda teritorii, Nu are cum să cedeze teritorii. Zelenski, în momentul în care cedează teritorii, tot ce a însemnat Zelenski până acum și ce poate reprezenta pentru istorie dispare. El își anulează pur și simplu menirea. Deci el, dacă cedează teritorii, dispare într-un fel sau altul. Dar intră în istorie pentru că ce vine după el și cedează este treaba altora.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Zelenski va rămâne în istorie dacă nu cedează teritoriile. Chiar dacă acesta ar putea fi blamat, menirea sa nu ar dispărea. „Într-un război este foarte complicat să spui ce este Ucraina. Într-un război, evident că nu conduci cu sondaje sau nu te interesează populația. Depinde cine face… Sondajele acum în Ucraina sunt aproape ca în Ungaria. Depinde ale cui sondaje sau despre ce sondaje vorbim. N-ar fi foarte credibil, mai ales dacă noi vorbim despre un institut prestigios de pe vremuri. Eu am lucrat cu el în 2005, în timpul Revoluției Orange. Un institut făcut de americani, dar care acum este foarte de partea guvernului și dă de fiecare dată cifre… Zelenski, pentru că el este Ucraina în acest moment, că nu îi întreabă pe oameni… Eu am mai spus asta, Zelenski nu va ceda teritorii, Nu are cum să cedeze teritorii. Zelenski, în momentul în care cedează teritorii, tot ce a însemnat Zelenski până acum și ce poate reprezenta pentru istorie dispare. El își anulează pur și simplu menirea. Deci el, dacă cedează teritorii, dispare într-un fel sau altul. Dar intră în istorie pentru că ce vine după el și cedează este treaba altora. El n-a cedat și chiar dacă pe termen scurt va fi blamat, cum a fost, poate, Churchill după al Doilea Război Mondial. Istoria îl va valorifica. Deci, cel puțin pentru motivul acesta rămân în istorie, nu va ceda niciun teritoriu. Acuma ce s-a întâmplat? Foarte interesant, a apărut pe scenă din nou generalul Zalujnîi (n.r. Valeri Fedorovîci Zalujnîi este un general ucrainean, fost comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei). Două interpretări. O interpretare, unii îl scot ca să pregătească ieșirea din scenă a lui Zelenski. Sau alții îl scot, poate chiar aceeași, ca să-i arate domnului Zelenski, că dacă cedează, va fi înlocuit de Zalujnîi.”, a explicat sociologul.
Zelenski afirmă că rachetele Flamingo au fost utilizate pentru atacuri reușite în interiorul Rusiei
Potrivit președintelui Ucrainean, în cadrul atacului au fost folosite mai multe astfel de rachete. Unele dintre ele au fost interceptate, altele nu. Oficialul a precizat că au existat lovituri directe. „Nu voi spune câte rachete Flamingo au fost folosite de data aceasta. Vreau doar să spun că unele au fost interceptate de apărarea aeriană rusă, altele nu, și că au existat lovituri directe. Dar cel mai important lucru este că toate rachetele lansate au atins ținta. Cred că acesta este cheia succesului – demonstrează calitatea și precizia ridicate”, a declarat Zelenski, citat de Interfax Ukraine, în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, la Kiev. Zelenski a mai declarat că Rusia „vânează” uzinele ucrainene care produc rachete Flamingo, dar și că atacurile Rusiei au forțat Ucraina să aștepte mult timp înainte de a relua liniile de producție. Potrivit declarațiilor date de președinte, Ucraina va crește producția de rachete, în funcție de finanțările, dar și dar și disponibilitatea anumitor componente ale acestor rachete. Atacul la uzina din Rusia a avut loc sâmbătă. Atacul a declanșat un incendiu la uzină, iar 11 persoane și-au pierdut viața. Uzina Votkinsk din Rusia produce rachete balistice cu rază scurtă Iskander-M, Oreșnik, dar și rachete balistice intercontinentale. Rachetele FP-5 Flamingo au o rază de acțiune de aproximativ 3.000 de kilometri și transportă un focos care cântărește 1.150 de kilograme.
Război în Ucraina, ziua 1462. Planul lui Zelenski pentru al 5-lea an de război. Ministrul Apărării de la Kiev a spus totul
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 25 februarie 2026, în a 1.462-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministrul Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, care a preluat funcția în luna ianuarie, a prezentat planul armatei pentru al 5-lea an de război, care se concentrează pe îmbunătățirea apărării aeriene, stoparea avansului inamicului și privarea Rusiei de resurse. Ce sarcini a trasat Zelenski Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, Mihailo Fedorov a explicat că noul plan al forțelor armate răspunde sarcinii încredințate de președintele țării, Volodimir Zelenski, „de a consolida apărarea astfel încât să forțeze inamicul la pace”. Aceste eforturi, pe care Kievul trebuie să le combine cu „diplomația”, conform directivei prezidențiale, implică închiderea cerului pentru Rusia, deoarece „țara funcționează dacă spațiul aerian ucrainean este asigurat”. Potrivit planurilor ministrului Fedorov, obiectivul Executivului este de a identifica într-un procent de 100% amenințările aeriene și de a intercepta „cel puțin 95% dintre rachetele și dronele rusești”. Pentru aceasta, planul ucrainean prevede „crearea unui sistem multilnivel de apărare aeriană cu sisteme interceptoare care să ajute ca măsuri de contracarare” a dronelor utilizate zilnic de către forțele ruse. Ministerul Apărării a precizat că au avut loc, deja, „schimbări organizaționale importante” pentru a dezvolta un răspuns sistematic la aceste sisteme esențiale în bombardamentele rusești. Câți soldați mor în Donbas Potrivit ministrului, eforturile militarilor ucraineni permit menținerea frontului în fața Rusiei, ale cărei forțe armate avansează cu un cost estimat, în regiunea Donețk, de 156 de soldați uciși pe kilometru pătrat. „Referința noastră este de peste 200 de ocupanți morți pe kilometru pătrat. Acesta este nivelul de pierderi de la care avansarea devine imposibilă”, se arată în comunicatul ministerial care menționează faptul că Moscova își menține ofensiva pentru că dispune încă de petrol pentru a finanța efortul de război. „Ucraina pregătește o strategie pentru a face ca deficitul bugetar al Rusiei să fie cel mai mare din istorie”, potrivit Ministerului Apărării. În acest sens, planurile ucrainene includ înăsprirea sancțiunilor, coordonarea cu partenerii internaționali, o strategie pentru a contracara flota clandestină și acțiuni comune pe mare cu partenerii Kievului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați în urma unei contraofensive în sudul țării, anunță Zelenski
„Nu putem spune că pierdem războiul, sincer, cu siguranță nu-l pierdem. Întrebarea este dacă vom câștiga, da, aceasta este întrebarea, dar o întrebare care vine cu un preț foarte mare”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu acordat AFP. Liderul de la Kiev a anunțat că armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați de teritoriu în cadrul unei contraofensive: „Astăzi pot felicita armata noastră mai presus de toate, toate forțele de apărare, pentru că până în prezent au fost eliberați 300 de kilometri pătrați”. Privind situația militară, șeful statului ucrainean a anunțat existența unor dificultăți tehnice pe linia frontului, inclusiv probleme de conectare la serviciul Starlink. „Există probleme, există provocări. I-am cerut ministrului Apărării să facă tot ce poate. Forțele rusești au probleme mult mai serioase în această privință”, spune Zelenski. În perspectiva negocierilor de pace, președintele ucrainean a spus că atât Moscova, cât și Washingtonul i-au cerut abandonarea Donbasului. „Americanii și rușii spun că, dacă vreți ca războiul să se termine mâine, părăsiți Donbasul”, spune liderul de la Kiev. Zelenski a mai acuzat Moscova că încearcă să folosească ideea organizării de alegeri în Ucraina pentru a-l înlătura de la putere: „Nimeni în Ucraina nu își dorește alegeri în timpul unui război. Toată lumea se teme de un efect distructiv, de o divizare a societății”. Șeful statului a mai declarat că în cazul desfășurării de trupe străine în timpul unui armistițiu, „Am dori să vedem contingentul mai aproape de linia frontului”. Despre sprijinul în domeniul informațiilor, președintele a precizat că Ucraina continuă să fie sprijinită de la Statele Unite, Franța și alți parteneri europeni, la un nivel similar cu cel anterior.
Război în Ucraina, ziua 1.454. Trump îl avertizează pe Zelenski, UE face cadou Kievului 90 de miliarde de euro
Războiul din Ucraina a intrat marți, 17 februarie 2026, în a 1.454-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina trebuie să negocieze și să ajungă la un acord „rapid”. Între timp, negociatorii ruși, ucraineni și americani urmează să înceapă marți o nouă rundă de discuții la Geneva, notează AFP. „Să vină la masa negocierilor rapid” „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor la bordul Air Force One, în cursul unui zbor spre Washington. Între timp, Consiliul UE a decis că va adopta următoarea tranșă de împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei. Împrumutul va fi aprobat, în mod simbolic, în data de 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale. „Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie. Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată. Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE. Decizia privind împrumutul comun a fost luată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării. Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski respinge informațiile apărute în Financial Times: Vom organiza alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare
Ucraina va organiza alegeri numai după ce va avea garanții de securitate și un armistițiu cu Rusia, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a subliniat că principalele condiții în organizarea unui scrutin nu s-au schimbat. „Vom trece la alegeri când vor fi îndeplinite toate garanțiile de securitate necesare”, a declarat Zelenski reporterilor prin WhatsApp. „Am spus că este foarte simplu: se stabilește un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a completat liderul ucrainean, potrivit Deutsche Welle. Reacția lui Zelenski vine în contextul în care un articol apărut în Financial Times menționa că Ucraina ia în considerare posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în următoarele trei luni, după ce a fost supusă presiunilor din partea Washingtonului. Reuters a relatat anterior că oficialii au luat în calcul posibilitatea ca scrutinul și referendumul să aibă loc în luna mai, însă mai multe surse au descris acest termen drept nerealist. Autoritatea electorală ucrainene a punctat că organizarea de alegeri ar necesita cel puțin șase luni având în vedere circumstanțele actuale. În prezent, în Ucraina nu pot fi organizate alegeri, întrucât legea marțială, aflată în vigoare, nu permite organizarea acestora. Ultimele alegeri din Ucraina au fost cele prezidențiale, în 2019, când Zelenski a devenit președintele țării. Mandatul acestuia a expirat în 2024, însă în actualul context, el rămâne în funcție până la organizarea unui nou scrutin prezidențial.
Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump