Dan Dungaciu: Războiul din Ucraina a rămas într-un con de umbră. Nu-l mai bagă nimeni în seamă, nu mai are bani, nu mai primește armament
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum războiul din Ucraina a rămas în umbra războiului din Iran. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Armamentul nu mai există, pentru că se duce spre Orientul Mijlociu. O bună parte din războiul domnului Zelenski a fost mediatic. De ce? Pentru că cu media te duci să ceri bani, arăți că tu reziști… Deci nu ai armele, în sensul în care americanii nu mai vând, pentru că europenii nu produc și ce produce Ucraina e puțin. Dar și banii se termină. De ce? Pentru că în momentul în care crește prețul barilului…” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum războiul din Ucraina a rămas în umbra războiului din Iran. Acesta a început prin a spune că venirea lui Zelenski în România este dovada improvizației administrației de la București. Analistul susține că cei mai dezavantajați de războiul din Iran sunt ucrainenii. Acesta afirmă că războiul din Ucraina a fost dus, o bună parte, mediatic. Acum, în situația conflictelor din Orientul Mijlociu, media și-a mutat atenția de pe conflictul din Ucraina. „Păi asta arată improvizația pe care actuala administrație de la București o face în situația actuală. Cei mai dezavantajați de războiul din Iran, din punct de vedere al evoluțiilor militare, strategice, mediatice, sunt ucrainenii, adică administrația Zelenski. Pentru că a rămas într-un con de umbră mediatic… Armamentul nu mai există, pentru că se duce spre Orientul Mijlociu. O bună parte din războiul domnului Zelenski a fost mediatic. De ce? Pentru că cu media te duci să ceri bani, arăți că tu reziști… E foarte important, uneori mai important decât realitatea… Donald Trump a spus că nicio negociere, și a repetat-o domnul Zelenski, nu va fi nicio negociere până nu se închide problema din Orientul Mijlociu. Deci practic se îndepărtează americanii de povestea cu negocierile. Nu există nicio negociere pentru că americanii au altă treabă. Și din alt punct de vedere, și banii încep să se reducă. Deci nu ai armele, în sensul în care americanii nu mai vând, pentru că europenii nu produc și ce produce Ucraina e puțin. Dar și banii se termină. De ce? Pentru că în momentul în care crește prețul barilului… Dumneavoastră gândiți-vă că americanii, în perspectiva alegerilor, încearcă să-și securizeze piața internă, o să exporte din ce în ce mai puțin.”, a explicat sociologul.
Simion, după anunțul vizitei lui Zelenski în România: Vizită la sponsori sau stăpânul în vizită la slugi?
Reacția vine după ce surse oficiale au confirmat pentru Mediafax că Volodimir Zelenski urmează să efectueze joi, 12 martie, o vizită oficială în România, unde are programată o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. Programul complet al vizitei nu a fost făcut public din motive de securitate. Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook publicând mesajul „Vrem PACE”, alături de drapelul României. Într-un comentariu la aceeași postare, Simion a scris: „Vinerea lui Zelenski joi la București este una din două: 1. Vizită la sponsori 2. Venirea stăpânului în vizită la slugi. Care credeți?” Vizita ar fi a doua deplasare oficială a președintelui ucrainean în România de la declanșarea invaziei ruse. Prima a avut loc în octombrie 2023, când Zelenski a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele de atunci, Klaus Iohannis, discuțiile fiind axate pe securitatea regională, sprijinul pentru Ucraina și cooperarea bilaterală. Simion, istoric lung cu Zelenski Zelenski trebuia să suțină în 2023 și un discurs în Parlament care a fost anulat din motive de securitate. La momentul respectiv, liderul AUR a ironizat anularea discursului. „Cu durere în suflet, anunţăm că viteazul preşedinte ucrainean Volodimir Zelinski nu va mai veni astăzi în Parlamentul României”, spunea atunci George Simion. În august 2024, Simion declara că AUR nu este „nici iubitor de Putin, nici iubitor de Zelenski”, ci „iubitor de România”, susținând că Bucureștiul a făcut „prea multe concesii Ucrainei” și acuzând Kievul de o atitudine „dușmănoasă” față de România. În noiembrie 2024, Guvernul României a făcut public un document transmis de Serviciul de Securitate al Ucrainei, potrivit căruia interdicția de intrare a lui George Simion în Ucraina a fost justificată prin „activități anti-ucrainene sistematice”, prin declarații care ar discredita Ucraina și ar nega legitimitatea frontierei sale. Simion a respins acuzațiile și a susținut că sancțiunea este legată de activitatea sa „pro-românească” în apărarea minorității române din Ucraina. Mai recent, în campania prezidențială din 2025, Simion a revenit la aceeași linie, spunând că poziția sa față de războiul din Ucraina este „neutralitatea, nu escaladarea”, că România „nu va mai da niciun leu pentru altă țară” și că Ucraina ar trebui să ofere compensații pentru ajutorul primit de la București.
Kelemen Hunor condamnă declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban: Mesaj inacceptabil
Reacția liderului UDMR vine după ce Zelenski l-a criticat pe Orbán pentru blocarea unui pachet financiar important destinat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene. Într-o postare publicată pe Facebook în limba maghiară, Kelemen Hunor a afirmat că declarațiile liderului ucrainean sunt inacceptabile și trebuie condamnate clar. Potrivit acestuia, chiar și în cazul unor divergențe politice majore există limite care nu ar trebui depășite. „Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR. Hunor a susținut că mesajul transmis de Zelenski nu îl vizează doar pe Viktor Orbán, ci întreaga comunitate maghiară. „Amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orbán, ci transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, a adăugat acesta. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban apar în contextul blocării unui ajutor de 90 de miliarde Comentariile liderului ucrainean au fost făcute joi, la Kiev, în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro. Potrivit declarațiilor citate de Reuters, Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene. „Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski. El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale. „În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban riscă să amplifice tensiunile politice Kelemen Hunor a avertizat că astfel de declarații pot agrava tensiunile politice existente în regiune. Potrivit liderului UDMR, retorica amenințătoare nu contribuie la rezolvarea problemelor politice, ci dimpotrivă, amplifică conflictul și polarizarea. „Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a concluzionat acesta.
Trump anunță o nouă schimbare de regim în lume: De cât timp auziți de Cuba, Cuba, Cuba – de 50 de ani? Și Cuba va cădea! Ce spune despre prețurile la benzină
Președintele Donald Trump a declarat pentru POLITICO că „Cuba va cădea”, și-a dezvăluit frustrarea crescândă față de Ucraina și a discutat despre incertitudinea alegerii unui nou lider al Iranului. Într-un interviu acordat joi, el a respins îngrijorările legate de războiul din Iran, a declarat pentru POLITICO că Statele Unite vor ajuta la alegerea următorului lider al Iranului, a prezis căderea regimului cubanez și l-a atacat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe gigantul tehnologic Anthropic. Președintele se confruntă cu reacții politice interne negative pe numeroase fronturi, inclusiv critici la adresa războiului din Iran din cadrul coaliției MAGA și atacuri neîncetate din partea democraților asupra costului vieții, relatează Politico. Însă, într-o convorbire telefonică de joi, Trump a fost complet ofensiv. A ignorat îngrijorările legate de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la gaze și a rezervelor de muniție ale SUA și a insistat că atacul militar a fost popular în rândul alegătorilor. Multe sondaje publice recente arată contrariul, deși un sondaj publicat joi de Fox News a constatat că alegătorii au opinii mixte despre Iran. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a insistat Trump. El a prezis că guvernul Iranului nu va fi ultimul care va ceda într-o confruntare inițiată de el: „Și Cuba va cădea”. „Am întrerupt tot petrolul, toți banii sau am întrerupt tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă. Și ei vor să facă o înțelegere”, a spus el. Întrebat dacă Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului cubanez, Trump a răspuns: „Ei bine, ce părere aveți? 50 de ani, asta e cireașa de pe tort. Venezuela se descurcă fantastic. Delcy Rodríguez face o treabă fantastică. Relația cu ei este excelentă.” Trump a confirmat, de asemenea, că Statele Unite sunt în contact cu conducerea comunistă a Cubei, pe măsură ce instabilitatea de pe insulă se intensifică în urma capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro. „Au nevoie de ajutor. Discutăm cu Cuba”, a spus Trump. Și el a sugerat că înrăutățirea situației insulei este parțial rezultatul presiunilor americane, inclusiv întreruperea aprovizionării cu petrol a Venezuelei care odinioară susținea Havana. „Ei bine, este din cauza intervenției mele, a intervenției care are loc”, a spus Trump. „Evident, altfel nu ar avea această problemă. Am întrerupt tot petrolul, toți banii… tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă.” „De cât timp auziți de Cuba — Cuba, Cuba — de 50 de ani?”, a adăugat Trump. „Și acesta este un lucru mic pentru mine.” Trump despre Iran: „Fiul lui Khamenei este incompetent” Întrucât operațiunile militare americane împotriva Iranului continuă să domine agenda de politică externă a administrației, Trump a indicat că Statele Unite intenționează să joace un rol semnificativ în modelarea peisajului politic postbelic al Iranului. Întrebat ce influență se așteaptă să aibă asupra viitoarei conduceri a Iranului, Trump a răspuns: „Voi avea un impact mare, sau nu vor ajunge la nicio înțelegere, pentru că nu va trebui să facem asta din nou”. „Vom lucra cu poporul și cu regimul pentru a ne asigura că va ajunge acolo cineva care poate construi Iranul frumos, dar fără arme nucleare”, a spus Trump. Președintele vorbit și despre fiului regretatului ayatollah Ali Khamenei, care este candidat la funcția de noul lider suprem, spunând: „Acum se uită la fiu. Motivul pentru care tatăl nu i-a dat-o fiului este că spun că este incompetent”. Trump a subliniat că SUA va „colabora cu ei pentru a-i ajuta să facă alegerea corectă”, deoarece vrea să evite un lider al Iranului „care va duce la repetarea acestei situații peste încă 10 ani”. Trump spune că oamenilor „le place ce se întâmplă”. Respinge criticile despre creșterea prețurilor la benzină. „Tot ce au iranienii este curaj” Trump a respins îngrijorările despre creșterea prețurilor la benzină, legată de conflict, care ar putea afecta politic republicanii înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea rupe trioul de puteri al partidului la Washington. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a spus Trump. „Eliminăm o amenințare la adresa Statelor Unite ale Americii, o amenințare majoră… și o facem cum nimeni nu a mai văzut până acum Trump a descris campania SUA împotriva Iranului ca fiind extrem de controlată, lăudându-se în același timp cu o capacitate militară copleșitoare, în ciuda îngrijorării oficialilor Pentagonului și a parlamentarilor de pe Hill cu privire la diminuarea aprovizionării cu arme . „Suntem chirurgicali”, a spus el. „Avem o rezervă nelimitată de arme, nelimitată… Avem mii, mii.” Președintele a prezentat, de asemenea, o imagine a capacității militare a Iranului care este efectiv demontată. „Nu au marină. Nu au forțe aeriene. Nu au niciun sistem de detectare a aerului. Totul este distrus. Radarul lor este complet distrus. Armata lor este decimată”, a spus Trump. „Tot ce au este curaj.” Donald Trump: „Zelenski trebuie să facă o înțelegere” Chiar dacă Iranul rămâne în centrul atenției, Trump a declarat că negocierile privind războiul din Ucraina continuă. Și și-a exprimat din nou frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Zelenksyy, trebuie să se implice și trebuie să încheie o înțelegere”, a spus Trump. Pe de altă parte, Trump a declarat că este convins că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze încetarea războiului. „Cred că Putin este gata să facă o înțelegere”, a spus el. Trump a mai spus asta înainte. Întrebat despre obstacolul lui Zelenski în calea unui acord de pace, Trump a refuzat să dea detalii, dar a susținut că liderul Ucrainei nu dă dovadă de suficientă disponibilitate pentru negocieri. „Este de neconceput ca el să fie obstacolul”, a spus Trump. „Nu aveți cărțile necesare. Acum el are și mai puține cărți.” „I-am concediat și pe cei de la Anthropic” Tot pentru Politico, Trump a anunțat că a concediat compania Anthropic. El a spus că a intervenit în disputa din ce în ce mai controversată dintre Pentagon și Anthropic privind refuzul startup-ului de inteligență artificială de a oferi armatei acces nelimitat la tehnologia sa. „Ei bine, i-am concediat pe cei de la Anthropic. Anthropic are probleme pentru că i-am concediat ca pe niște câini, pentru că nu ar fi trebuit să facă asta”, a spus el. Și a subliniat sprijinul său pentru secretarul său
Zelenski cere creșterea rapidă a producției europene de sisteme anti-dronă: Trebuie să ne apărăm cerul, pământul și marea
Volodimir Zelenski a transmis duminică seara, pe platforma X, un apel statelor europene pentru a-și consolidarea urgentă a capacităților de apărare aeriană. El a subliniat că Europa trebuie „în sfârșit” să își construiască o forță reală, capabilă să apere cerul, teritoriul și spațiul maritim împotriva oricărui tip de atac. „În special, acest lucru înseamnă asigurarea unei producții suficiente de sisteme de apărare aeriană, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor balistice”, spune Zelenski. Nicio apărare nu oferă protecție totală Liderul ucrainean a invocat situația din Orientul Mijlociu, unde nici măcar statele din Golf, dotate cu sisteme avansate de apărare aeriană, nu reușesc să intercepteze toate rachetele și dronele lansate împotriva lor. Mesajul sugerează că protecția totală este dificil de atins, dar poate fi îmbunătățită prin investiții și coordonare comună. „Situația din Orientul Mijlociu arată cât de dificil este să asiguri o protecție de sută la sută împotriva rachetelor și a dronelor de tip Shahed. Chiar și în țările din Golf, care dispun de sisteme de apărare aeriană mai avansate decât cele furnizate nouă până acum de partenerii noștri și în cantități mai mari, nu toate rachetele balistice sunt interceptate. Au existat, de asemenea, drone Shahed pe care apărarea aeriană din regiune nu le-a oprit”, a explicat Zelenski. Zelenski: Experiența Ucrainei, de neînlocuit În același timp, liderul de la Kiev spune că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone și rachete este „de neînlocuit” și s-a declarat pregătit să o împărtășească statelor europene care au sprijinit Kievul de la începutul războiului. „Împreună, putem face acest lucru posibil”, a transmis Zelenski, pledând pentru o Europă unită și suficient de bine echipată pentru a face față unor noi amenințări de securitate.
Dan Dungaciu: Zelenski nu va ceda teritorii. El își anulează tot ce a făcut până acum dacă accepta cedarea de teritorii
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Zelenski dispare din istorie dacă cedează teritoriile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Eu am mai spus asta, Zelenski nu va ceda teritorii, Nu are cum să cedeze teritorii. Zelenski, în momentul în care cedează teritorii, tot ce a însemnat Zelenski până acum și ce poate reprezenta pentru istorie dispare. El își anulează pur și simplu menirea. Deci el, dacă cedează teritorii, dispare într-un fel sau altul. Dar intră în istorie pentru că ce vine după el și cedează este treaba altora.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Zelenski va rămâne în istorie dacă nu cedează teritoriile. Chiar dacă acesta ar putea fi blamat, menirea sa nu ar dispărea. „Într-un război este foarte complicat să spui ce este Ucraina. Într-un război, evident că nu conduci cu sondaje sau nu te interesează populația. Depinde cine face… Sondajele acum în Ucraina sunt aproape ca în Ungaria. Depinde ale cui sondaje sau despre ce sondaje vorbim. N-ar fi foarte credibil, mai ales dacă noi vorbim despre un institut prestigios de pe vremuri. Eu am lucrat cu el în 2005, în timpul Revoluției Orange. Un institut făcut de americani, dar care acum este foarte de partea guvernului și dă de fiecare dată cifre… Zelenski, pentru că el este Ucraina în acest moment, că nu îi întreabă pe oameni… Eu am mai spus asta, Zelenski nu va ceda teritorii, Nu are cum să cedeze teritorii. Zelenski, în momentul în care cedează teritorii, tot ce a însemnat Zelenski până acum și ce poate reprezenta pentru istorie dispare. El își anulează pur și simplu menirea. Deci el, dacă cedează teritorii, dispare într-un fel sau altul. Dar intră în istorie pentru că ce vine după el și cedează este treaba altora. El n-a cedat și chiar dacă pe termen scurt va fi blamat, cum a fost, poate, Churchill după al Doilea Război Mondial. Istoria îl va valorifica. Deci, cel puțin pentru motivul acesta rămân în istorie, nu va ceda niciun teritoriu. Acuma ce s-a întâmplat? Foarte interesant, a apărut pe scenă din nou generalul Zalujnîi (n.r. Valeri Fedorovîci Zalujnîi este un general ucrainean, fost comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei). Două interpretări. O interpretare, unii îl scot ca să pregătească ieșirea din scenă a lui Zelenski. Sau alții îl scot, poate chiar aceeași, ca să-i arate domnului Zelenski, că dacă cedează, va fi înlocuit de Zalujnîi.”, a explicat sociologul.
Zelenski afirmă că rachetele Flamingo au fost utilizate pentru atacuri reușite în interiorul Rusiei
Potrivit președintelui Ucrainean, în cadrul atacului au fost folosite mai multe astfel de rachete. Unele dintre ele au fost interceptate, altele nu. Oficialul a precizat că au existat lovituri directe. „Nu voi spune câte rachete Flamingo au fost folosite de data aceasta. Vreau doar să spun că unele au fost interceptate de apărarea aeriană rusă, altele nu, și că au existat lovituri directe. Dar cel mai important lucru este că toate rachetele lansate au atins ținta. Cred că acesta este cheia succesului – demonstrează calitatea și precizia ridicate”, a declarat Zelenski, citat de Interfax Ukraine, în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, la Kiev. Zelenski a mai declarat că Rusia „vânează” uzinele ucrainene care produc rachete Flamingo, dar și că atacurile Rusiei au forțat Ucraina să aștepte mult timp înainte de a relua liniile de producție. Potrivit declarațiilor date de președinte, Ucraina va crește producția de rachete, în funcție de finanțările, dar și dar și disponibilitatea anumitor componente ale acestor rachete. Atacul la uzina din Rusia a avut loc sâmbătă. Atacul a declanșat un incendiu la uzină, iar 11 persoane și-au pierdut viața. Uzina Votkinsk din Rusia produce rachete balistice cu rază scurtă Iskander-M, Oreșnik, dar și rachete balistice intercontinentale. Rachetele FP-5 Flamingo au o rază de acțiune de aproximativ 3.000 de kilometri și transportă un focos care cântărește 1.150 de kilograme.
Război în Ucraina, ziua 1462. Planul lui Zelenski pentru al 5-lea an de război. Ministrul Apărării de la Kiev a spus totul
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 25 februarie 2026, în a 1.462-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministrul Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, care a preluat funcția în luna ianuarie, a prezentat planul armatei pentru al 5-lea an de război, care se concentrează pe îmbunătățirea apărării aeriene, stoparea avansului inamicului și privarea Rusiei de resurse. Ce sarcini a trasat Zelenski Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, Mihailo Fedorov a explicat că noul plan al forțelor armate răspunde sarcinii încredințate de președintele țării, Volodimir Zelenski, „de a consolida apărarea astfel încât să forțeze inamicul la pace”. Aceste eforturi, pe care Kievul trebuie să le combine cu „diplomația”, conform directivei prezidențiale, implică închiderea cerului pentru Rusia, deoarece „țara funcționează dacă spațiul aerian ucrainean este asigurat”. Potrivit planurilor ministrului Fedorov, obiectivul Executivului este de a identifica într-un procent de 100% amenințările aeriene și de a intercepta „cel puțin 95% dintre rachetele și dronele rusești”. Pentru aceasta, planul ucrainean prevede „crearea unui sistem multilnivel de apărare aeriană cu sisteme interceptoare care să ajute ca măsuri de contracarare” a dronelor utilizate zilnic de către forțele ruse. Ministerul Apărării a precizat că au avut loc, deja, „schimbări organizaționale importante” pentru a dezvolta un răspuns sistematic la aceste sisteme esențiale în bombardamentele rusești. Câți soldați mor în Donbas Potrivit ministrului, eforturile militarilor ucraineni permit menținerea frontului în fața Rusiei, ale cărei forțe armate avansează cu un cost estimat, în regiunea Donețk, de 156 de soldați uciși pe kilometru pătrat. „Referința noastră este de peste 200 de ocupanți morți pe kilometru pătrat. Acesta este nivelul de pierderi de la care avansarea devine imposibilă”, se arată în comunicatul ministerial care menționează faptul că Moscova își menține ofensiva pentru că dispune încă de petrol pentru a finanța efortul de război. „Ucraina pregătește o strategie pentru a face ca deficitul bugetar al Rusiei să fie cel mai mare din istorie”, potrivit Ministerului Apărării. În acest sens, planurile ucrainene includ înăsprirea sancțiunilor, coordonarea cu partenerii internaționali, o strategie pentru a contracara flota clandestină și acțiuni comune pe mare cu partenerii Kievului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați în urma unei contraofensive în sudul țării, anunță Zelenski
„Nu putem spune că pierdem războiul, sincer, cu siguranță nu-l pierdem. Întrebarea este dacă vom câștiga, da, aceasta este întrebarea, dar o întrebare care vine cu un preț foarte mare”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu acordat AFP. Liderul de la Kiev a anunțat că armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați de teritoriu în cadrul unei contraofensive: „Astăzi pot felicita armata noastră mai presus de toate, toate forțele de apărare, pentru că până în prezent au fost eliberați 300 de kilometri pătrați”. Privind situația militară, șeful statului ucrainean a anunțat existența unor dificultăți tehnice pe linia frontului, inclusiv probleme de conectare la serviciul Starlink. „Există probleme, există provocări. I-am cerut ministrului Apărării să facă tot ce poate. Forțele rusești au probleme mult mai serioase în această privință”, spune Zelenski. În perspectiva negocierilor de pace, președintele ucrainean a spus că atât Moscova, cât și Washingtonul i-au cerut abandonarea Donbasului. „Americanii și rușii spun că, dacă vreți ca războiul să se termine mâine, părăsiți Donbasul”, spune liderul de la Kiev. Zelenski a mai acuzat Moscova că încearcă să folosească ideea organizării de alegeri în Ucraina pentru a-l înlătura de la putere: „Nimeni în Ucraina nu își dorește alegeri în timpul unui război. Toată lumea se teme de un efect distructiv, de o divizare a societății”. Șeful statului a mai declarat că în cazul desfășurării de trupe străine în timpul unui armistițiu, „Am dori să vedem contingentul mai aproape de linia frontului”. Despre sprijinul în domeniul informațiilor, președintele a precizat că Ucraina continuă să fie sprijinită de la Statele Unite, Franța și alți parteneri europeni, la un nivel similar cu cel anterior.