Cel mai vechi ziar cotidian din lume dispare de pe print după aproape 300 de ani de existență
Fondat în 1737, Belfast News Letter, cel mai vechi ziar cotidian din lume, surprinde publicul cu o decizie semnificativă: trecerea completă către un format digital. Publicația nord-irlandeză renunță la ediția sa tipărită, o tradiție de aproape trei secole, adaptându-se astfel la un peisaj media dominat de tehnologie și consum online. Această transformare marchează o nouă etapă atât pentru ziar, cât și pentru cititorii săi fideli, relatează The Guardian. Un ziar cu o moștenire vastă intră în era digitală De-a lungul istoriei sale de 288 de ani, Belfast News Letter a trecut prin numeroase revoluții politice și sociale, devenind un simbol al perseverenței jurnalistice. Fondat inițial ca o publicație pro-unionistă, ziarul a reflectat, în paginile sale, evoluțiile istorice și culturale ale Regatului Unit și Irlandei de Nord. Decizia de a trece la un format exclusiv digital vine într-un moment în care industria presei tipărite se află într-un declin accelerat. Creșterea costurilor de tipărire și scăderea vânzărilor au făcut ca ziarul să urmeze tendința generală a publicațiilor care își mută conținutul pe platforme online. Editorii explică faptul că această decizie nu înseamnă pierderea identității ziarului, ci, dimpotrivă, păstrarea relevanței sale într-un secol al informației tehnologizate. „În ciuda faptului că renunțăm la formatul fizic, vom continua să ne servim cititorii printr-un conținut de calitate, exact cum o facem de aproape trei secole”, a declarat un purtător de cuvânt al publicației. Cea mai veche ediție păstrată a ziarului Belfast News Letter datează din 3 octombrie 1738. (Foto: British Library Board Northern Ireland Office) Provocări și oportunități în epoca digitalizării Adaptarea la un mediu digital nu vine fără dificultăți. Ziarele tipărite se bucurau odinioară de un flux constant de venituri din abonamente și publicitate, însă modelul digital impune o schimbare radicală a strategiei financiare. Belfast News Letter intenționează să implementeze un sistem de acces pe bază de abonament plătit pentru articole, dar va păstra și unele materiale gratuite, pentru a rămâne accesibil unui public cât mai larg. Transformarea digitală nu doar că le oferă oportunitatea de a ajunge la un public global, dar le permite, de asemenea, să adopte noi formate multimedia, cum ar fi podcasturile și videoclipurile de știri. Cu toate acestea, competiția din mediul online este acerbă, iar rămânerea relevantă într-un spațiu saturat de informații va fi o provocare continuă. Tranziția către digital deschide, însă, și noi posibilități creative pentru jurnaliștii publicației. Platformele online permit o interacțiune mai directă cu cititorii și o adaptare rapidă la subiectele de interes curent. În plus, costurile reduse pentru distribuirea digitală ar putea contribui la viabilitatea financiară pe termen lung a ziarului. Întoarcerea către un format exclusiv digital nu reprezintă sfârșitul scrisului în spiritul Belfast News Letter, ci mai degrabă o continuare adaptată vremurilor moderne. Cu rădăcini adânc înfipte în istoria britanică, publicația rămâne un exemplu elocvent al modului în care tradiția se poate împleti cu inovația.
Expoziție INEDITĂ la Biblioteca Academiei Române. Prof. ing. Nicolae Noica: „Presa face istorie zilnic, din 1829, în fiecare ziar”
La împlinirea a 196 de ani de existență a presei românești, Biblioteca Academiei Române a organizat o expoziție cu titlul „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, prin care a reconstituit o mică parte din drumul parcurs de gazetele care se regăsesc în bogata colecție de aproape 9.000.000 de publicații periodice deținute de instituție. Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. „Se împlinesc 195 de ani, așa îmi place mie să zic, nu 196 de ani, de la apariția primului ziar. Ceea ce este foarte interesant, întâmplarea face să fie 100 de ani de la prima expoziție a istoriei presei a Academiei Române. Să nu uităm că sunt cinci ani de când s-a făcut prima expoziție, de când conduc Biblioteca Academiei, unde și atunci am fost impresionat de numărul mare de televiziuni. De data aceasta sunt și mai multe. Prin natura meseriei mele am învățat că o construcție rezistă dacă are o fundație solidă. Cunoașterea trecutului și a rădăcinilor este cea care asigură temeinicia prezentului conturând un anumit viitor. Serviciul bibliografie din cadrul Academiei condus de colega noastră, doamna Dragu, la sugestia noastră a scos o bibliografie cu toată istoria presei. Sunt peste 2.000 de lucrări. Nu lipsesc din bibliografia de la noi lucrări remarcabile – Istoria presei a lui Iorga, iar eu, personal, țin la Istoria presei a lui Pamfil Șeicaru. Presa este foarte importantă pentru că zilnic din 1829, în fiecare ziar, face istorie, pomenește evenimentele care sunt”, a declarat prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei. Expoziția „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, Biblioteca Academiei Române „Contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse” Expoziția prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Maria. Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000, într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Presa noastră va sărbători peste 4 ani – 200 de ani. Este cu 200 de ani mai tânără decât primul ziar care a apărut în Europa în urmă cu 400 de ani, în secolul XVI, dar este o presă care are drumul ei și am citit care sunt reperele istorice privind presa la noi. Am văzut menționat și acolo într-un pliant editat de editură – primul nostru ziar a fost la 1790 în limba franceză, în Moldova. Iași a avut vocația de capitală culturală, pentru că acolo s-a creat prima universitate, acolo am avut primul teatru național și tot acolo a apărut primul ziar – Curierul Românesc. Un an mai târziu apare Albina Românească, asta înseamnă în 1830, ca în 1838 să avem gazeta din Transilvania. Drumurile au fost deschise în cele trei provincii pentru dezvoltarea presei noastre. Pentru mine dezvoltarea presei înseamnă și momentul de apogeu pe care l-a întâlnit presa, l-a avut presa scrisă și asta s-a întâmplat cel mai probabil între cele două războaie mondiale, când presa avea tiraje uriașe. Pentru mine, contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse, dar pe care le simt mai aproape pentru că le găsesc la sursă și orice răsfoire a presei vechi. Sunt bucăți din istoria noastră care sunt constatate pe viu și care, într-un fel, retrăiesc atunci când le răsfoim”, a precizat acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române. CITEȘTE ȘI: EXPOZIȚIE stradală la Biblioteca Metropolitană. „Bucureştii ultimelor decenii de regim comunist. Diplomaţie, Cenzură şi Control” „Catalizator de Începuturi” – Expoziția celor mai talentați 50 de tineri artiști români, la ARCUB-Hanul Gabroveni, deschisă până pe 6 octombrie Galeria Annart deschide o nouă EXPOZIȚIE semnată Sorin ILFOVEANU – „Căutătorul de semne. Linie și arhetip” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele