Distins cu Medalia Nicolae Milescu Spătarul, Claudiu Dumitrache devine cel mai tânăr laureat al unei distincții academice acordate de Academia de Științe a Moldovei
Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” face parte din sistemul de distincții al Academiei de Științe a Moldovei, alături de medaliile academice „Dimitrie Cantemir” și „Meritul Științific”. Distincția vine după mai mulți ani de activitate în domeniul cultural, literar, muzical și jurnalistic, parcurs pentru care Dumitrache a fost apreciat și susținut constant de academicianul Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române și actual președinte al Consiliului Academic Român. Distincția a fost acordată prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei nr. 107 din 14 august 2026, iar brevetul poartă semnătura academicianului Ion Tighineanu, președintele forului. În motivarea oficială sunt consemnate activitatea lui Claudiu Dumitrache în domeniile muzicii, jurnalismului și literaturii, activitatea sa de fondator al trustului Myosotis Media Group, precum și cea de director fondator al revistei Regal Literar. Documentul evidențiază, totodată, contribuția sa la promovarea valorilor spirituale românești pe plan internațional și la reflectarea unor personalități importante ale spațiului basarabean. În practica Academiei de Științe a Moldovei, forul suprem de consacrare a științei și culturii din Republica Moldova, Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” este acordată pentru merite în domenii diverse, de la rezultate științifice și activitate universitară până la contribuții în cultură, patrimoniu, literatură sau promovarea valorilor românești. Printre laureații medaliei s-au numărat personalități precum acad. Cornelia-Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, și Maria Grapini, europarlamentar, care a primit medalia pentru susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, sprijinirea activității AȘM și promovarea valorilor culturale românești în plan european. Pe lista laureaților se regăsesc și alte personalități din cultură și diplomație, între care criticul Adrian Dinu Rachieru, ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin, scriitoarea Doina Dabija și Mihai Chirica, primarul municipiului Iași. Lui Dumitrache îi urmează ca vârstă artistul basarabean Andrei Zapșa, care a primit recunoașterea academică la vârsta de 28 de ani, director general adjunct al Companiei „Teleradio-Moldova” la acel moment. Claudiu Dumitrache a adresat mulțumiri academicianului Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Prezidiului AȘM, precum și academicianului Ioan-Aurel Pop și membrilor Consiliului Academic Român, sub auspiciile căruia s-au desfășurat manifestările din 31 august de la Academia de Științe a Moldovei. Pentru Claudiu Dumitrache, distincția vine la vârsta de 27 de ani și se adaugă unui parcurs artistic și cultural marcat de mai multe recunoașteri-record. Printre acestea se numără titlul de cel mai tânăr autor de autobiografie din România și cel de cel mai prolific tânăr scriitor român, având în prezent peste zece cărți de autor. Printre cele mai apreciate volume ale sale se numără „Boemia unui mort” (debutul în poezie), „Slujitorii lui Apollo”, „Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie” și „Acatistul simbolic al lui Eminescu”.
Nicușor Dan, mesaj de Ziua Limbii Române: Pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, precizând că limba și cultura română trebuie să fie sărbătorite în cel mai bun mod și că, începând din acest an, ziua este marcată împreună în România, Republica Moldova și Ucraina. „Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a declarat că „protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe”. Despre limba română, Nicușor Dan a precizat că rolul său este foarte important în păstrarea legăturilor istorice și culturale dintre comunitățile românești. „Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!”, a mai transmis președintele României. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual pe data de 31 august. În acest an, Ucraina marchează oficial pentru prima dată această zi, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.
Nicuşor Dan, 3 VIZITE în Republica Moldova, în 3 luni. Acum, cu prilejul Zilei Limbii Române, a participat la Marea DictareNaţională
Președintele Nicușor Dan merge duminică în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Limbii Române. El va fi primit de către preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Reşedinţa de Stat şi va participa la Evenimentul „Marea Dictare Naţională”, din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. UPDATE, 13:00 Nicușor Dan participă la concertul dedicat Zilei Limbii Române, la Casa de Cultură din Străşeni Nicusor Dan transmite, dintr-un camin cultural din orașul Strășeni, că „limba română nu e un muzeu,” argumentând că „este ceva viu și că este important să lucrăm cu ea”. „Felicitări artiștilor și mă bucur că sunt într-un cămin cultural. Noi, vorbesc acum de România, trebuie să construim niște comunități și tipul acesta de evenimente și de spații este locul în care se reclădesc comunitățile’”, afirmă președintele. Video: Facebook / Strășeni + UPDATE, 12:00 Nicușor Dan și Maia Sandu au depus flori la monumentul lui Mihai Eminescu După Marea Dictare Națională, șeful statului român și președintele Maia Sandu au mers la Străşeni, unde au depus flori la monumentul lui Mihai Eminescu. Oamenii i-au întâmpinat cu urale și aplauze. Ulterior, cei doi lideri urmează să participe la concertul dedicat Zilei Limbii Române la Casa de Cultură din Străşeni. Cei doi lideri au pozat alături de oamenii prezenți la eveniment. UPDATE, 11:30 Nicușor Dan, mesaj de unitate: „O limbă, o moștenire, un viitor european” Nicușor Dan a venit cu un mesaj de mulțumire pe pagina sa de Facebook, după ce a fost prezent la „Marea Dictare Naţională”, unde a ținut un discus, alături de Maia Sandu. „Astăzi am avut onoarea de a fi prezent la Marea Dictare Națională organizată în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Limbii Române. Mulțumesc doamnei Președinte Maia Sandu pentru invitație și pentru exemplul pe care îl oferă în apărarea limbii române și a valorilor democratice. Limba română nu este doar un element de identitate, ci și o responsabilitate comună. România și Republica Moldova împărtășesc o moștenire, o limbă și un viitor european. Din partea României, reafirm toată prietenia și sprijinul nostru pentru consolidarea acestor legături esențiale. La mulți ani de Ziua Limbii Române!”, a transmis Nicușor Dan. UPDATE, 10:18 Nicușor Dan: Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană „Sunt deosebit de onorat să fiu astăzi aici. Începând din 2011 această zi este celebrată și în România și poate n-ar fi rău să copiem și Marea Dictare Națională și am putea să începem cu clasa politică, de exemplu. Eu tot timpul am considerat limba română un dar. Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o pentru a păstra această limbă și această identitate. Din nou, sunteți un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața unor acelorași tipuri de presiuni care vin din aceeași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs este în UE”, a declarat Nicușor Dan, în discursul său. El a afirmat că limba română este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. „România și Republica Moldova sunt țări care au valori comune. Este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalti, ca aceste țări să aibă un viitor luminos”, a adăugat șeful statului român. UPDATE, 10:10 Maia Sandu: „Limba română rămâne busola identității noastre” Maia Sandu a declarat că limba română este și rămâne „cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului” și trebuie celebrată în fiecare zi. „Domnule președinte, prezența dumneavoastră aici, la Chișinău, este un semn de prietenie și de solidaritate, dar mai ales o dovadă că limba română rămâne cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului. Ea ne poartă istoria, ne păstrează cultura și ne leagă de valorile și tradițiile noastre. Însă limba română nu trebuie celebrată doar o singură zi pe an, ci trebuie onorată și cinstită în fiecare zi – atunci când alegem să vorbim corect, să scriem îngrijit, să folosim cu drag expresiile și bogăția vocabularului ei. Astfel, o păstrăm vie și o transmitem generațiilor viitoare”, a spus Maia Sandu, în discursul ei la evniment. „Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine”, a continuat ea. „Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare. Mai mult, limba română nu este doar limbă oficială a Uniunii Europene, ci este răspândită pe întreg continentul și dincolo de el. Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a mai spus președintele Republicii Moldova. Maia Sandu a mai spus că limba română „ne apropie unii de alții, indiferent de comunitatea din care provenim”. Ea le-a mulțumit participanților pentru grija și dragostea față de limba română, precizând că toți cei care au ales să ia parte la dictare sunt câștigători. „Indiferent de rezultatele pe care le veți obține, sunteți cu toții câștigători, pentru că vă pasă de felul în care scrieți și pentru că ați ales să luați parte la această sărbătoare”, a spus liderul de la Chișinău. Foto: presedinte.md UPDATE, 10:00 Nicușor Dan participă la „Marea Dictare Naţională Nicușor Dan și Maia Sandu participă la evenimentului „Marea Dictare Națională”. Mai mulți copii de la studioul muzical Coral Lia-Ciorcârlia cântă în debutul evenimentului, cântece create de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a transformat într-o sală de clasă. Acolo are loc Marea Dictare Națională, ediția a III-a, organizată de Ziua Limbii Române. La eveniment
Oana Țoiu, anunț oficial: Ziua Limbii Române în Ucraina va fi instituită în 31 august
„Am vrut în primul rând să le înțeleg nevoile și felul în care statul român poate să îi ajute. Este evident că cea mai mare amenințare la adresa comunității de români din Ucraina este agresiunea rusă, iar încheierea războiului, printr-o pace justă, este calea prin care putem să îndepărtăm pericolul. Am văzut în ultimele zile urmele bombelor rusești care au căzut aici în Cernăuți, dar și la Kiev și în alte părți din Ucraina. Susținerea noastră pentru securitatea Ucrainei înseamnă și protecție pentru românii care trăiesc în această țară”, a scris vineri pe Facebook Oana Țoiu. Ea spune că a discutat cu românii din Ucraina și subiecte sensibile legate de protejarea drepturilor acestora, printre care educația și slujbele religioase în limba română. „Am fost fericită să îi anunț că am făcut progrese cu partea ucraineană pe aceste dosare, iar 31 august va deveni Ziua Limbii Române și în Ucraina. Atât eu, cât și colegii mei din Ministerul Afacerilor Externe, vom lucra în continuare cu autoritățile ucrainene pentru a asigura drepturile și bunăstarea românilor din Ucraina”, a adăugat Oana Țoiu.