Când va purta Cristi Chivu torța olimpică la Milano şi ce alte nume uriaşe vor avea aceeaşi onoare
După 12.000 de kilometri, torța olimpică ajunge la Milano, în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Milano Cortina, programate între 6 și 22 februarie. Cristi Chivu, antrenorul lui Inter Milano, are onoarea să poarte torța olimpică în ultima zi a traseului, care coincide celei în care este programată Ceremonia de deschidere. Cristi Chivu duce torța olimpică la Milano într-unul dintre cele mai importante momente ale traseului Torța olimpică intră în linie dreaptă, în ceea ce privește parcursul de la Atena și până la aprinderea flăcării la ceremonia de deschidere a competiției polisportive de la Milano Cortina, care va avea loc până pe 22 februarie. Traseul final are loc pe 6 februarie, zi în care este programată și Ceremonia de deschidere. „Startul” se va da la Galleria d’Arte Moderna, după care se ajunge la Piazza San Babila, ulterior la Corso di Porta Romana, la Colonne di San Lorenzo, dar și la Sant’Ambrogio, Piazza XXIV Maggio și Darsena, cu o priveliște asupra ceremoniei de inaugurare de pe San Siro. Acesta va fi actul final al unei predări de ștafetă între purtători de torță, nume uriaşe ale sportului, după cum scrie Il Giornale. Este vorba despre antrenorul lui Inter Milano, Cristi Chivu, fostele jucătoare de tenis Francesca Schiavone și Flavia Pennetta, astronautul Luca Parmitano (anunțat, dar încă incert) și președintele CONI, Luciano Buonfiglio. Acesta din urmă ar putea duce ștafeta cu o zi înainte, deoarece nu vrea să capteze atenția înaintea Ceremoniei de deschidere. De pe listă nu lipsește Zlatan Ibrahimovic, actualul manager al lui AC Milan și fost fotbalist la ambele din oraș. El a a realizat, de altfel, un promo pentru Jocurile Olimpice, cu mesajul „Milano nu are nevoie de nicio prezentare, Milano este cel mai bun. Bine ați venit la Milano”, care a primit instantaneu 220.000 de aprecieri. Alisha Lehmann, jucătoarea de fotbal cu cei mai mulți suporteri din lume, va duce și ea torța olimpică În total, există 10.001 purtători ai torței, care au dus simbolul olimpiadei prin 110 provincii, 20 de regiuni și peste 300 de municipalități, pentru a ajunge la Milano, în seara de 5 februarie. În ultima parte a ștafetei vor fi fețe cunoscute din sport și divertisment, conform unui program aflat în curs de finalizare și care nu este anunțat oficial decât în ultimul moment. Înainte de a ajunge la a 60-a și ultima oprire la Milano pentru ceremonia de deschidere din 6 februarie, torța olimpică trece granița Lombardiei, intrând în Livigno, unde, printre alții, schiorul Giorgio Rocca va prelua ștafeta. Sâmbătă, traseul va trece prin Sondrio, iar a doua zi se ajunge la Lecco, printre purtătorii torței numărându-se Valentina Garavaglia, rectorul Universității IULM, și Marco Riva, președintele Comitetului Național Olimpic Lombardia (CONI). Pe 2 februarie, va trece prin Bergamo, paralimpica Martina Caironi fiind în centrul atenției, iar a doua zi, la Como, „eroi” vor fi Javier Zanetti, vicepreședintele lui Inter Milano, și Cesc Fabregas, antrenorul echipei locale, plus baschetbalistul Riccardo Moraschini din Cantù și Alisha Lehmann, jucătoarea de fotbal cu cei mai mulți suporteri din lume. Torța va călători cu 4 kilometri pe oră și pe 5 februarie va ajunge la toate siturile olimpice Flacăra va intra în Milano după plecarea din Brianza, miercuri, 4 februarie, trecând pe la astronautul Paolo Nespoli, olimpicii Filippo Tortu, Diana Bianchedi și Arianna Errigo (purtătoarea drapelului la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024). În oraș, joi, pe 5 februarie, simbolul olimpic va sosi trecând prin Sesto San Giovanni la ora locală 9:40 în România și continuând spre Cologno Monzese, Vimodrone și Segrate (11:25), Pioltello (12:40) și San Donato (13:40). Torța va călători cu 4 kilometri pe oră și va atinge toate siturile olimpice: de la Arena Santa Giulia din Milano Rho pentru patinaj viteză și arena de hochei pe gheață din zona Expo, de la Satul Olimpic și arena de patinaj pe gheață din Assago, precum și de la birourile Fundației Milano Cortina din via Boscaiola și din Piazza Tre Torri. În Piazza Duomo vor avea loc diferite evenimente, cu participarea cântăreței Roberta Branchini și a creatoarei de conținut Ludovica Tomasoni.
Afacerea în care Zlatan Ibrahimovic a băgat milioane de euro s-a prăbușit. Motivul pentru care business-ul e în declin
Zlatan Ibrahimovic (44 de ani), unul dintre cei mai apreciați sportivi din lume, a băgat milioane de euro într-o afacere pe care a dezvoltat-o în Suedia, țara sa natală. Însă succesul din lunga sa carieră de fotbalist, cu evoluții la echipe de top, precum Inter, AC Milan, Barcelona sau PSG, nu s-a transpus în totalitate și în rețeaua sa de terenuri de padel. Iar motivul pentru care business-ul lui Zlatan Ibrahomovic este în declin are legătură cu scăderea interesului, asta deși în urmă cu câțiva ani era considerat un „sport de aur”. Padelul a apărut la finalul anilor ’60, în Mexic, pornind de la un joc de tenis în care racheta a fost înlocuită cu o paletă, pe un teren mult mai mic decât cel de tenis. Ulterior s-a răspândit în Spania și Argentina, iar în prezent este unul dintre sporturile cu cea mai rapidă creștere, fiind practicat inclusiv de foști jucători de tenis, precum Simona Halep sau Andrei Pavel. Zlatan Ibrahimovic a băgat milioane de euro într-o afacere, însă aceasta s-a prăbușit Fostul internațional Zlatan Ibrahimovic a investit milioane de euro într-o rețea de terenuri de padel, o afacere ce se anunța foarte profitabilă, având în vedere că padelul era considerat unul dintre sporturile cu cea mai mare creștere. „Padel Zenter”, afacerea lui Ibrahimovic, a fost deschisă la începutul lui 2019, a urmat o expansiune, cu cinci facilități în Suedia, ca în 2023 să ajungă cu un astfel de centru de padel și în Italia, la Milano, potrivit site-ului oficial al business-ului. În perioada de expansiune a acestui sport, Suedia, țara natală a lui Ibrahimovic s-a numărat printre cele în care se construiau terenurile de padel în cel mai rapid ritm, bazându-se pe estimarea că cererea va fi una pe termen lung. Însă, situația s-a schimbat rapid, astfel că de la o ocupare maximă și rezervări făcute cu dificultate s-a ajuns în punctul în care Suedia are număr prea mare de terenuri, dar și o scădere a interesului, fiind afectată inclusiv afacerea lui Zlatan Ibrahimovic, notează sportal.blic. Acesta fiind și motivul pentru care în urmă cu doi ani, fostul jucător al AC Milan, de unde s-a retras în 2023, a decis să deschidă un teren de padel la Milano. Potrivit publicației menționate anterior, care citează surse suedeze, principala problemă care a dus la declinul afacerii lui Ibrahimovic din Suedia a fost lipsa adaptării la cererea reală, adică prețuri pentru rezervări care au rămas ridicate, chiar și când interesul a început să scadă, iar acest lucru accelerat declinul și a dus la închiderea unui număr mare de terenuri. Zlatan Ibrahimovic, al doilea cel mai mare sportiv suedez Zlatan Ibrahimovic, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din lume, are o avere estimată la 190 de milioane de dolari, potrivit Celebrity Net Worth. În urmă cu 11 ani, ziarul suedez Dagens Nyheter l-a clasat pe Ibrahimovic pe locul doi în topul celor mai mari sportivi suedezi din toate timpurile, după fostul jucător de tenis Bjorn Borg. De asemenea, fostul internațional este unul dintre cei zece jucători care au evoluat în 100 sau mai multe meciuri pentru echipa națională a Suediei, fiind în acelați timp cel mai bun marcator pentru reprezentativa țării sale, din toate timpurile, cu 62 de goluri.