Christine Lagarde: BCE este pregătită să asigure stabilitatea financiară a zonei euro
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită ”să intervină” pentru asigurarea stabilității financiare a zonei euro, a declarat vineri președintele instituției, Christine Lagarde, în contextul tensiunilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. ”Banca Centrală Europeană va interveni în cazul riscurilor asupra stabilității zonei euro. Supraveghem situația și suntem pregătiți permanent să intervenim, prin utilizarea tuturor instrumentelor de care dispunem”, a declarat Christine Lagarde, la Varșovia, cu ocazia unei reuniuni informale a miniștrilor Finanțelor din zona euro, conform cotidianului Le Figaro. O delegație a Uniunii Europene se va deplasa, luni, în Statele Unite, pentru negocieri cu Administrația Donald Trump asupra taxelor vamale, anunță Comisia Europeană. Comisarul european al Comerțului, Maros Sefcovic, va conduce o delegație care va discuta luni cu oficiali europeni despre taxele comerciale. ”Noi vrem un acord pentru evitarea taxelor vamale și a oricărei escaladări a crizei pe ambele maluri ale Atlanticului. Noi am semnalat foarte clar că unele dintre lucrurile care sunt oferite în negocierile noastre cu Statele Unite se referă la tarife zero asupra vânzărilor de mașini și produse industriale”, a declarat Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ”Noi suntem dispuși să ajungem la tarife zero cu omologii noștri americani în privința autovehiculelor, întrucât vrem eliminarea tarifelor sau reducerea acestora, nu să le escaladăm, întrucât tarifele sunt dăunătoare, nu sunt bune”, a subliniat oficialul UE. Uniunea Europeană a suspendat timp de 90 de zile măsurile de ripostă față de taxele președintelui american, Donald Trump, în contextul amânării aplicării acestora, a declarat joi Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, avertizând că, în cazul în care negocierile cu Washingtonul nu vor fi satisfăcătoare, vor fi pregătite măsuri ferme de retorsiune. ”Am luat act de anunțul președintelui Trump. Vrem să dăm o șansă negocierilor. Pe măsură ce finalizăm adoptarea contramăsurilor UE, care se bucură de susținerea puternică a statelor membre, vom amâna aplicarea 90 de zile. Dacă negocierile nu vor fi satisfăcătoare, contramăsurile noastre vor intra în vigoare. Activitățile de pregătire a măsurilor de retorsiune continuă. Așa cum am spus, toate opțiunile rămân pe masă”, a afirmat Ursula von der Leyen. Președintele Donald Trump a anunțat, miercuri, amânarea cu 90 de zile a tarifelor vamale aplicate pe bază de reciprocitate, cu excepția celor impuse Chinei, pe care le-a majorat, în contextul tensiunilor bilaterale. Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: UE și China formează noi ALIANȚE, în contextul taxelor vamale impuse de Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Experți BCE: Uniunea Europeană trebuie să consolideze reziliența băncilor, pentru a face față șocurilor geopolitice
Uniunea Europeană trebuie să aplice politici financiare prudente, pentru a se asigura că băncile sunt suficient de pregătite să reacționeze la șocurile provocate de crizele geopolitice, arată un raport elaborat de experți ai Băncii Centrale Europene (BCE). Un raport de analiză elaborat de Markus Behn, Jan Hannes Lang și Alessio Reghezza, specialiști ai Băncii Centrale Europene, relevă că, în pofida amplificării riscurilor geopolitice în ultimul secol, ”capitalizarea băncilor a rămas slabă”. Analiza evidențiază și că, în momentul de față, impactul riscurilor geopolitice asupra solvenței băncilor a fost non-linear. ”Evenimentele generate de tensiunile geopolitice majore au efecte puternice și eterogene la nivelul țărilor. În acest context, politicile prudente la nivel macroeconomic și în materie de supervizare microeconomică joacă roluri complementare în a asigura că băncile sunt suficient de pregătite să absoarbă potențiale șocuri geopolitice”, subliniază specialiștii BCE. Europa este afectată de actualele tensiuni geopolitice ”Evenimentele asociate riscurilor geopolitice pot cauza situații economice adverse, care pot periclita stabilitatea financiară. Actualele riscuri internaționale au implicații semnificative asupra stabilității financiare și a politicilor macro-prudențiale”, atrag atenția specialiștii BCE, oferind ca exemple fluctuații ale prețurilor la petrol și energie, avansarea inflației și încetinirea activităților economice. Băncile trebuie să fie capabile să gestioneze eficient riscurile Experții BCE evidențiază necesitatea ca băncile europene să aibă suficient capital pentru a demonstra reziliență în situațiile dificile. ”Sunt necesare criterii solide în materie de capital, pentru a face față șocurilor. În actualul mediu marcat de incertitudine, trebuie pus la dispoziție capital special pentru atenuarea șocurilor. Supravegherea la nivel microeconomic are rolul de a asigura că riscurile geopolitice sunt atenuate prin capital și lichidități, iar politicile macro-prudențiale pot fi aplicate când se concretizează șocurile, pentru susținerea băncilor confruntate cu pierderi și pentru furnizarea de servicii esențiale în economia reală. Politicile prudente la nivel macro și micro-economic au roluri importante și complementare pentru a asigura că băncile sunt pregătite suficient să absoarbă șocurile geopolitice”, concluzionează experții BCE. Foto: Profimedia Citește și: Danemarca își consolidează parteneriatul STRATEGIC cu Franța, anunțând achiziționarea rachetelor franceze Mistral 3 VIDEO Comisia Europeană aplică AMENZI de sute de milioane de euro producătorilor auto, printre care Renault și Volkswagen Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
FT: Autoritățile de supraveghere bancară din UE avertizează că relaxarea reglementărilor riscă să provoace un nou colaps financiar
Demersul Comisiei Europene de a simplifica și raționaliza reglementarea financiară îi neliniștește pe reprezentanții principalelor autorități de supraveghere cu privire la riscul ca principalele măsuri de protecție să fie diluate. Doi dintre reprezentanții celor mai importante autorități de supraveghere financiară din UE au declarat pentru Financial Times că sunt hotărâți să prevină eliminarea măsurilor de prevenire a crizelor, în cadrul eforturilor de relansare a creșterii economice a regiunii. „Dacă este vorba despre dereglementare și scăderea nivelului de protecție financiară, nu vom fi pregătiți să facem față volatilității. Asta înseamnă crize, ceea ce înseamnă mai puțină creștere,” a declarat Dominique Laboureix, șeful Comitetului Unic de Rezoluție. Comitetul Unic de Rezoluție este o agenție a UE înființată la Bruxelles în 2015, ca parte a unui set mai larg de reforme cunoscut sub numele de “uniunea bancară”, și se ocupă de băncile falimentare din zona euro. Intervenția, care este neobișnuită pentru organismele de supraveghere, vine după ce Comisia Europeană a anunțat recent că intenționează să reducă drastic domeniul de aplicare al normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea companiilor, introduse în urmă cu doi ani. De asemenea, Comisia revizuiește normele privind capitalul pentru bănci și asigurători, ca parte a planurilor de stimulare a activității și a creșterii pieței financiare. Unii oficiali doresc ca Bruxelles-ul să meargă mai departe. Șefii băncilor centrale din Germania, Franța, Spania și Italia au scris recent Comisiei, solicitându-i să elimine secțiunile „nejustificat de complexe” ale normelor financiare care denaturează concurența internațională fără a îmbunătăți stabilitatea financiară. Șeful Comitetului Unic de Rezoluție: „Nu uitați criza din 2008” Laboureix a declarat că este „absolut pregătit” să răspundă solicitărilor de reducere a poverii reglementărilor, dar a avertizat factorii de decizie să nu uite lecțiile ultimei mari prăbușiri a sectorului bancar: „Nu uitați criza din 2008. Ce a însemnat aceasta? Nevoia de a salva o mulțime de bănci. Sunt gata să discut despre simplificare, dar nu sunt gata să cobor ștacheta în ceea ce privește protejarea stabilității financiare”. Frank Elderson, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat că, după criza financiară din 2008, Guvernele din zona euro au cheltuit 1.500 de miliarde de euro pentru sprijinirea capitalului și 3.700 de miliarde de euro pentru sprijinirea lichidităților sistemului financiar. „Este bine să ne amintim de ce am făcut acest lucru în primul rând”, a declarat Elderson, adăugând: „Nu trebuie să fim relaxați și să spunem că următorul deceniu va fi roz – trebuie să fim precauți în ceea ce privește eliminarea funcțiilor de supraveghere care ar putea duce la repetarea acestei situații.” „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor” Săptămâna trecută, Elderson a declarat în timpul unei conferințe bancare la Londra: „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor”. În loc să reducă cerințele de reglementare, el a afirmat că UE ar trebui să se concentreze pe armonizarea acestora în cadrul celor 27 de state membre: „Nu reduceți normele, armonizați-le”, a spus Elderson . Reprezentantul BCE a declarat că sprijină „simplificarea într-un mod nuanțat” a normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea, dar a avertizat că, dacă se merge prea departe, băncile ar putea fi private de informațiile de care au nevoie de la companii pentru a-și evalua propria expunere la riscurile legate de schimbările climatice. „Au fost toate perfecte? Probabil că nu”, a spus el. „Putem să ne descurcâm mai bine fără să plătim un preț prea mare? Posibil. Dacă acest lucru ar duce la faptul că băncile nu ar mai avea datele de care au nevoie pentru a evalua aceste riscuri, aceasta ar fi o problemă pentru bănci și ne-ar îngreuna munca în calitate de autoritate de supraveghere.” „Câteva bănci” ar putea fi amendate 5% din cifra de afaceri pentru că nu au abordat riscurile privind schimbarea climatică BCE a presat băncile din zona euro să abordeze riscurile generate de inundații, secetă, incendii de vegetație și tranziția de la combustibilii fosili, amenințând că le va amenda pe cele care întârzie. BCE are puterea de a impune băncilor „penalități periodice” în valoare de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică în fiecare zi, timp de până la șase luni. Elderson a declarat că există „câteva bănci” pentru care astfel de penalități sunt încă „o posibilitate concretă”, după ce au ratat primul dintr-o serie de termene limită pentru a lua măsuri de abordare a riscurilor climatice din bilanțurile lor. „Există un număr mic” de alte bănci care au fost informate că ar putea, de asemenea, să se confrunte cu sancțiuni pentru ratarea celui de-al doilea termen limită al BCE privind acțiunile climatice, stabilit pentru sfârșitul anului 2023, a spus el. Un ultim termen a expirat atât de recent încât este „prea devreme pentru a spune” dacă vreo bancă ar putea fi amendată pentru acest lucru. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană a stabilit un termen de cinci ani pentru creșterea capacității de APĂRARE/ Premierul Poloniei sprijină inițiativele militare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Experți BCE: Sistemele de inteligență artificială necesită electricitate suplimentară, cu efecte asupra piețelor naționale ale energiei
Sistemele de inteligență artificială necesită resurse suplimentare de energie, ceea ce riscă să genereze presiuni asupra tarifelor la electricitate pe piețele naționale, afirmă experți ai Băncii Centrale Europene (BCE), notând că, în noul context, ar putea fi utilizate surse suplimentare de gaze naturale sau energii regenerabile. Adoptarea modelelor de inteligență artificială este întâlnită tot mai frecvent pe plan mondial, necesitând mai multă energie pentru calculatoare. Consumul de electricitate pentru centrele de coordonare a sistemelor de inteligență artificială este în prezent limitat, fiind estimat la circa 20 de terawați/oră (TWh) sau 0,02% din energia consumată pe plan mondial. ”Cu toate acestea, modelele de inteligență artificială sunt folosite tot mai mult pentru dezvoltarea aplicațiilor inteligente, de la softuri de asistență până la vehicule conduse autonom. Modelele de inteligență artificială generativă (…) necesită cantități mari de energie. (…) În acest context, cererea de energie urmează să crească”, arată un raport al Băncii Centrale Europene (BCE). Cererea de electricitate va crește, printr-un model cu distribuție inegală În perspectivă, creșterea cererii de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială va persista, cu o distribuire inegală între țări. Agenția Internațională a Energiei (AIE) anticipează că centrele de date, atât cele convenționale. cât și cele bazate pe inteligență artificială, ar urma să consume cu 80% mai multă energie electrică în 2026 în raport cu anul 2022. Cele mai mari creșteri ale cererii de electricitate se vor înregistra în China și Statele Unite. Sursele de generare a electricității ar putea fi gazul natural și energiile regenerabile. Dar, în contextul eforturilor de reducere a poluării, multe companii vor privilegia sursele de energie regenerabilă. ”În scenariul asigurării necesarului de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială din gaze naturale, impactul asupra tarifelor gazelor este limitat. În al doilea scenariu, în care sunt folosite surse regenerabile, va crește și cererea pentru minerale, dar prețurile acestora probabil nu vor fi afectate semnificativ”, notează specialiștii BCE. Ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale energiei Cu toate acestea, potrivit evaluărilor, ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale electricității. ”Creșterea cererii pentru energie electrică necesară sistemelor de inteligență artificială ar putea crea presiuni asupra prețurilor pe piețele naționale ale electricității. Este greu de anticipat impactul general asupra piețelor energiei electrice, urmând să depindă de concentrarea centrelor de date pentru sisteme de inteligență artificială în fiecare țară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia Citește și: Ministrul Economiei dezvăluie planul care le va permite francezilor să investească mai mult în APĂRARE/„Trebuie să ne intensificăm efortul” militar Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele