Cum arată declarația scrisă de Crin Antonescu la Securitatea lui Ceaușescu despre prietenul său

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Crin Antonescu a susținut într-o conferință de presă că nota scrisă la Securitate a fost doar o formalitate, în care a povestit relația sa cu Ștefan Costache, prietenul său din copilărie care a fugit din țară la vârsta de 20 de ani.

„Mi-a relatat că inițial a vrut să facă o călătorie în Viena, ulterior a declarat că nu s-ar mai fi întors. Legat de faptele petrecute, declar că nu am cunoscut intențiile lui. Am fost uimit pentru că niciodată în discuții anterioare nu și-a exprimat intenția de a se stabili în altă țară”, a citit el din declarația dată acum 37 de ani.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Crin Antonescu a mai spus că această declarație dată Securității în anul 1988 a fost doar o „decizie de necolaborare cu Securitatea”. În același timp, candidatul coaliției susține că: „Am fost practic investigați. Eu nu mă prezint victimă”.

Ce a scris Crin Antonescu în declarația de două pagini dată la Securitatea lui Ceaușescu în ianuarie 1988

Candidatul la alegerile prezidențiale din 4 mai a oferit presei cele două pagini scrise în ianuarie 1988:

”Subsemnatul Antonescu George Crin, născut la 21 septembrie 1959, în localitatea Tulcea, cu domiciliul în Tulcea, strada Colugărei, numărul 18, profesor de istorie la Şcoala Generală Niculiţel, neîncadrat politic, căsătorit cu numitul Antonescu Aurelia de profesie inginer la întreprinderea Mase plastice Tulcea, domiciliată în Tulcea, Vă declar că îl cunosc pe Costache Ştefan, inginer la întreprinderea comunală Tulcea, de aproximativ 20 de ani. Am copilărit împreună, am fost colegi de clasă.

După clasa a 8 a, Costache Ştefan a plecat la Bucureşti pentru a urma cursurile unui liceu de specialitate, după care au urmat şi cursurile Facultăţii de Construcţii şi în prezent ne aflăm în relaţii amicale, iar în toamna anului 1987, după ce Costache Ştefan s-a reîntors dintr-o excursie pe care a efectuat-o în Bulgaria, ca turist, ne-a relatat următoarele: Aflat către sfârşitul perioadei de excursie, la Sofia a încercat să întreprindă o călătorie la Viena, pe calea aerului, fără a deţine viza necesară pe paşaport.

Depistat de autorităţile bulgare, a fost reţinut la aeroport, a fost reţinut timp de două sau trei zile în Bulgaria, după care a fost trimis în România, tot pe calea aerului.

Din Bucureşti, la Tulcea, a fost însoţit de două cadre de miliţie, iar la Tulcea a mai fost reţinut pentru o scurtă perioadă în care a fost cercetat de organe de miliţie şi securitate. În legătură cu perioadele în care a fost reţinut atât în Bulgaria cât şi în ţara, ne-a relatat că totul s-a petrecut în condiţii normale, că nu i s-a cerut decât să relateze şi să explice fapta sa, verbal şi în scris, fără a să exercita niciun fel de presiune asupra sa.

Ne-a relatat, de asemenea, că iniţial declarase că a intenţionat să facă doar o plimbare până la Viena şi apoi să se întoarcă în ţară şi că ulterior a revenit asupra declaraţiei sale, precizând că probabil nu s-ar mai fi întors. Am aflat de asemenea că organele de cercetare au descoperit la domicilul său unele pachete cu obiecte personale lăsate unor prieteni, cu destinaţia scriă pe bileţele şi că printre acestea mă număram şi subsemnatul. Nu cunosc conţinutul pachetului destinat mie. După redactarea declaraţiilor, a avut o discuţie cu un cadru de securitate care a explicat semnificaţiile faptei şi atitudinii sale.

A revenit apoi la domiciliu şi a reluat în condiţii normale activitatea profesională la acelaşi loc de muncă. În legătură cu faptele petrecute, declar că, deşi suntem în relaţii strânse şi de multă vreme, nu am cunoscut intenţiile lui Costache Ştefan.

Ştiam doar că a depus acte pentru excursie în câteva ţări socialiste şi i s-a aprobat doar Bulgaria. Din cele relatate de el, am înţeles că nici altcineva nu-i cunoscuse intenţiile, nici chiar părinţii sau sora sa. Am fost uimit cu atât mai mult cu cât niciodată în discuţii anterioare nu şi-a exprimat nici cea mai vagă intenţie de a se stabili într-o altă ţară. În prezent, Costache Ştefan se află în relaţii mai apropiate cu subsemnatul, cu Popa Octavian, pedagog la Liceul industrial, Valentin Prodan, inginer la Combinatul Fier Aliaje şi un coleg de birou de ştiinţă.

Vă relatez că am posibilitatea să exercit influenţă pozitivă asupra celui în cauză, are încredere în mine, mă consultă, totuşi pare debusolat, afirmând că după cele întâmplate, reuşita lui în viaţă nu ar mai fi atât de sigură. Crin Antonescu, 13.01.1988″.

Declarația lui Antonescu a fost găsită recent în arhivele Securității, documentul fiind descris ca „nou și neprocesat”.

De asemenea, candidatul coaliției a mai afirmat că nu a avut dosar în calitate de persoană urmărită, ci doar a fost chemat să dea o declarație despre prietenul său care a fugit în Canada, alături de alți cunoscuți ai acestuia.

„Era o formalitate, nu mi s-a părut că am suferit ceva special atunci. Este o chestiune cât se poate de clară, nu există nicio altă formă de colaborare, de contact măcar între mine și Securitate”, a mai spus Antonescu în timpul conferinței de presă ținute la sediul de campanie din Bulevardul Kiseleff.

CNSAS a anunțat marți, 15 aprilie, că Crin Antonescu, „nu a fost agent sau colaborator al Securității”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă a lui Nicolae Ceaușescu în 1988 despre un prieten.

În replică, Crin Antonescu a declarat că el a fost urmărit de Securitate și a cerut CNSAS să fie făcută publică declarația, pentru a se vedea că nu are nimic de ascuns.

Crin Antonescu a devenit candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale din 4 mai la propunerea făcută oficial de președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o ședință de coaliție. Totuși, există numeroase informații care susțin că această candidatură a fost dorită și pregătită în prealabil de o parte din tabăra PNL, anume aripa Hubert Thuma – Eduard Hellvig.

Urmărește-ne pe Google News