VIDEO | George Tuță: Reputația se câștigă în ani și se poate pierde într-o dimineață
Pentru George Cristian Tuță, mandatul de primar vine cu o administrație care trebuie să recupereze ani de întârzieri, dar și cu așteptări tot mai mari din partea oamenilor. În Sectorul 1 există proiecte, bani și idei, spune edilul, însă între intenție și rezultat se interpune adesea birocrația. Într-un dialog în care a răspuns inclusiv la întrebări despre reputație, bani, clădiri abandonate și viața dincolo de funcție, Tuță vorbește despre felul în care vede administrația și relația cu locuitorii. „Nu cer încredere, arăt rezultate” Pentru George Tuță, încrederea nu poate fi obținută prin promisiuni. În loc să încerce să convingă un locuitor nemulțumit, spune că preferă să îi arate șantierele, proiectele, contractele și execuția bugetară. După ani în care oamenilor li s-a promis „marea cu sarea”, rezultatul concret este cel care poate schimba această percepție. Un proiect blocat de birocrație Una dintre cele mai dificile situații întâlnite în administrație este momentul în care există bani, susținere din partea comunității și voință, dar un proiect rămâne blocat în proceduri. Un exemplu este viitorul parc sportiv dintre Arcul de Triumf și Casa Scânteii, proiect susținut de peste 10.000 de oameni. Chiar dacă spune că există resurse pentru realizarea lui, birocrația a întârziat transformarea zonei, iar administrația caută acum soluții pentru implementarea proiectului etapizat. „Praful magic s-a terminat” În campaniile electorale, schimbarea este una dintre promisiunile cel mai des auzite, consideră acesta. Locuitorii nu mai așteaptă însă minuni, ci predictibilitate și o imagine clară asupra direcției în care merge orașul. În administrație, spune George Tuță, bani se pot găsi, iar soluții există deja în multe situații. Mult mai greu este să îi convingi pe oameni că soluția aleasă este cea potrivită. Un model din Anvers O regulă pe care ar aduce-o în Sectorul 1 vine din Anvers, unde clădirile degradate, abandonate sau nelocuite pot fi supraimpozitate progresiv, iar în anumite condiții autoritățile pot interveni pentru reabilitarea lor. Tuță indică Hotelul Dunărea drept unul dintre exemplele care ar beneficia de o astfel de abordare. În prezent, administrația Sectorului 1 spune că a majorat cu 500% impozitul pentru acesta și aplică măsuri similare în cazul altor clădiri abandonate. Primarul cu pantofi comozi Pentru edil, funcția nu înseamnă să petreacă ziua în birou. Spune că un primar trebuie să fie pe străzi, pe șantiere și în mijlocul comunității, motiv pentru care, dacă ar trebui să păstreze o singură piesă vestimentară pe durata mandatului, ar alege o pereche de pantofi cât mai comozi. În viziunea sa, administrația trebuie să fie prezentă acolo unde se întâmplă lucrurile, nu doar în documente și ședințe. Tuță face o paralelă între o stradă și reputația unui om. O stradă poate fi reparată într-un interval de câteva luni, în timp ce reputația se construiește în ani și poate fi pierdută foarte repede. De aceea, spune el, atât orașul, cât și imaginea unui om trebuie întreținute constant, nu reparate abia după ce apar problemele.
VIDEO | Daniel Băluță, mesaj pentru cei care conduc Bucureștiul: Trebuie să închidem șantierele cât mai repede
Daniel Băluță vorbește despre administrație cu siguranța omului care s-a obișnuit să fie pus în situația de a decide. Înainte de primărie, însă, a fost medic, iar cele două lumi se întâlnesc, spune el, într-un singur punct, responsabilitatea față de oameni. Are și un răspuns rapid la întrebarea despre cum poate fi demonstrat că primarii nu sunt toți la fel, „Într-o secundă: rezultatele”. „Cei patru apostoli erau trei” Când vine vorba despre București, Băluță recunoaște că administrația Capitalei este departe de a fi o misiune simplă. Și folosește, cu o doză de ironie, celebra formulă „Cei patru apostoli erau trei: Luca și Matei”. Pentru el, problema nu se reduce însă la o singură cauză sau la un singur om, ci la un mecanism complicat, în care foarte mulți oameni trebuie să lucreze în aceeași direcție. Primarul care nu se teme de decizii Edilul spune că profesia de medic l-a obișnuit să decidă rapid și să-și asume ceea ce a decis. De aici vine și una dintre cele mai tranșante afirmații ale sale, aceea că nu are „niciun pic de respect” pentru oamenii care evită deciziile și consideră că aceștia nu sunt potriviți pentru poziții în care trebuie să conduci. Cu cine ar merge la cafea? La capitolul politică, Daniel Băluță lasă deoparte ideea de adversități definitive. Spune că nu ar putea afirma despre vreun politician că nu ar accepta niciodată să stea la o cafea cu el, pentru că dialogul și compromisul fac parte din meserie. Iar când este întrebat cu cine ar ieși fără camere și fără declarații, răspunsul vine cu o glumă: „Cu Daniel Băluță, vă dați seama că el e favoritul meu”. De la cabinet, la catedră Dacă politica ar dispărea mâine din ecuație, primarulsectorului 4 știe deja unde s-ar întoarce. Ar practica din nou stomatologia și ar continua să predea. Spune că a rămas la fel de atașat de profesia medicală și de activitatea universitară, după cei 12 ani petrecuți la Facultatea de Stomatologie. Ce rămâne după un primar La final, Băluță mută discuția de la imagine la bilanț. Nu vrea ca activitatea sa să fie judecată după vorbe, bârfe sau comentarii, ci după ceea ce rămâne concret în urma ei. Pentru el, acesta este criteriul simplu după care ar trebui măsurată munca unui om aflat în administrație, rezultatele.
Florin Manole interviu Ping Pong
Florin Manole, fost ministru al muncii, vorbește despre politică, colegii din Parlament, familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviu apar și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale, care îl scot pentru câteva momente din zona discursului politic Despre colegi, simpatii și dezamăgiri Când vine vorba despre politicienii cu care ar sta la o bere, Florin Manole îi nominalizează pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, îi menționează pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre aceasta din urmă spune că este o „mare dezamăgire”. Un vot care i-a adus și aplauze și atacuri Unul dintre momentele despre care vorbește este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Spune că a primit după acel vot foarte multe mesaje, în egală măsură pozitive și negative, și își amintește că ar fi fost singurul din partidul său care a votat în acel fel. Chiar și după toate reacțiile de atunci, spune că ar lua aceeași decizie și astăzi. În schimb, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Consideră că această variantă ar fi fost mai ieftină și mai potrivită vremurilor actuale. Ce ar face dacă politica s-ar opri mâine Dacă ar renunța la politică, Manole spune că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. Vorbește și despre familie, iar când este întrebat care este cea mai mare teamă a sa, răspunsul ajunge la copilul său. Un minut la Cotroceni pentru un proiect Dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din București. Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru realizarea lui ar trebui continuate din funcția de președinte. Cum ar vrea să fie ținut minte La final, când este întrebat ce ar vrea să se spună despre el atunci când nu va mai fi în Parlament, vorbește despre consens. Spune că încearcă din toate puterile să fie un om de consens și că dorința de a avea întotdeauna doar tu dreptate și de a te impune întotdeauna i se pare „un abuz și un exces”
VIDEO | Bogdan Ivan: Am plecat dintr-un sătuc cu 300 de oameni. În România poți reuși dacă muncești
Bogdan Ivan, absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, are un master în Comunicare și Relații Publice și un doctorat în Sociologie. În prezent este deputat, după ce a fost, pe rând, ministru al Digitalizării, al Economiei și al Energiei. Întrebat ce politicieni admiră, acesta i-a nominalizat pe Alexandru Vaida-Voevod, despre care spune că îl apreciază pentru rolul avut în istoria României, pe Adrian Năstase, care l-a inspirat să intre în politică, dar și pe Cătălin Predoiu. Cum vede politica și funcția de ministru În cadrul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan afirmă că una dintre cele mai nedrepte etichete puse politicienilor este aceea că „nu fac nimic”. El spune că există oameni care nu își fac datoria, însă consideră că generalizarea este incorectă și vorbește despre ritmul intens de lucru pe care l-a avut în ultimii ani, inclusiv în perioada în care a făcut parte din Guvern. Întrebat ce fel de politicieni nu ar vota niciodată, deputatul spune că îi respinge pe cei care promit lucruri pe care știu că nu le pot face, pe cei care nu au rezultate după ani petrecuți în politică și pe cei care își construiesc discursul exclusiv criticându-i pe ceilalți. Fostul ministru susține că cea mai mare iluzie despre această funcție este ideea că ministrul are putere nelimitată. În realitate, spune el, trebuie să lucrezi într-o structură deja formată, cu o echipă pe care nu o alegi în totalitate și pe care trebuie să o convingi să îți urmeze viziunea. Inteligența artificială și investițiile în România Când vine vorba despre ce ar face diferit inteligența artificială dacă ar conduce România pentru o zi, social – democratul spune că probabil ar restructura o parte din administrație și ar analiza mult mai multe informații. Cu toate acestea, consideră că decizia finală trebuie să rămână în mâna omului, deoarece experiența și responsabilitatea nu pot fi înlocuite de tehnologie. El compară inteligența artificială cu o bibliotecă la care ai acces instantaneu, dar „care nu are suflet”. Referindu-se la investițiile străine, Ivan afirmă că România are argumente solide pentru a atrage capital, de la potențialul din domeniul energiei până la predictibilitatea pe termen lung și oportunitățile de dezvoltare. Despre caracter, succes și planurile de viitor Bogdan Ivan precizează că îl deranjează oamenii care mint cu ușurință și care își neagă propriile angajamente, adăugând că tinerii care aleg o carieră în politică trebuie să fie pregătiți pentru astfel de dezamăgiri. Provocat să spună cu ce persoană și-ar dori să schimbe locul pentru o zi, deputatul l-a ales pe Donald Trump, „din curiozitate”. Descriind energia României în 2026 prin emoji-uri, el a indicat fulgerul, bateria și simbolul monedei euro, explicând că acestea reflectă potențialul energetic și economic al țării. În opinia sa, diferența dintre un ministru bun și unul excelent este că primul administrează ceea ce există deja, în timp ce al doilea produce schimbări care continuă să aibă efecte și după încheierea mandatului. Acesta consideră că haina poate crea o primă impresie, însă caracterul unui om este definit de ceea ce spune și de felul în care acționează. Bogdan Ivan afirmă că tinerii pot avea o carieră în România dacă sunt serioși, își respectă cuvântul și muncesc. Ca argument, își evocă propriul parcurs, spunând că a plecat dintr-un sat cu aproximativ 300 de locuitori și a ajuns să ocupe funcții importante în administrația publică. Întrebat ce ar face dacă ar ieși din politică, acesta spune că și-ar lua mai întâi o pauză pentru a petrece timp cu familia, după care s-ar orienta spre mediul universitar sau spre mediul privat. La finalul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan spune că și-ar dori ca oamenii să spună despre el că este „diferit”, „altfel” și că este un om care își respectă întotdeauna cuvântul.
VIDEO | Iulian Lorincz: Caracterul contează mai mult decât trei doctorate în politică
Despre experiența cu străinătatea Deputatul USR de diaspora Iulian Lorincz vorbește, în cadrul interviului pentru MEDIAFAX, despre provocările cu care se confruntă românii stabiliți în străinătate și explică de ce păstrarea limbii române în rândul noilor generații este esențială. Pornind de la propria experiență, după cei 17 ani petrecuți în Spania, acesta spune că îi încurajează pe părinți să-și înscrie copiii la cursurile de limba română și susține că legătura cu țara trebuie păstrată indiferent de distanță. Ca arhitect, despre demolări În același timp, Lorincz vorbește despre începutul activității sale parlamentare și recunoaște că una dintre cele mai importante lecții învățate în primul mandat a fost necesitatea dialogului și a negocierii înainte ca un proiect legislativ să ajungă la vot. Ca arhitect, el afirmă că nu ar demola clădiri valoroase, ci doar construcțiile ridicate fără autorizație, iar întrebat dacă există adevăruri pe care politicienii le cunosc, dar nu le spun public, răspunde că nu a descoperit până acum un astfel de lucru. Politicieni fără Bacalaureat Iulian Lorincz atrage atenția și asupra nivelului de pregătire al unor parlamentari. Deputatul afirmă că în Parlament există politicieni care nu stăpânesc bine limba română și chiar aleși care nu au promovat examenul de bacalaureat. În opinia sa, aceste aspecte arată cât de important este ca un politician să fie bine pregătit și să investească permanent în educație. Ce vrea să lase în urmă La final, interviul capătă un ton mai relaxat. Deputatul de diaspora vorbește despre preferințele sale culinare, explică de ce alege sangria în locul țuicii și jamón serrano în locul șuncii ardelenești și spune că și-ar dori ca, peste ani, oamenii să își amintească de impactul pozitiv al activității sale, nu doar de funcția pe care a ocupat-o.
Simion, mesaj din Italia: Sunt foarte mari șansele să avem aleg
Aflat în Sicilia, Italia, la o întâlnire cu românii din diaspora, George Simion le-a spus acestora că România are șanse foarte mari să ajungă la alegeri anticipate și să fie condusă atât de un guvern, cât și de un președinte care „ține cu românii”, asta după 35 de ani în care țara nu a fost condusă de români. „Și trebuie să înțelegem că s-ar putea să ne dea Dumnezeu mult mai repede șanse de izbândă. Și sunt foarte mari șansele ca să avem alegeri anticipate. Și să avem președinte și guvern care să țină cu românii. Să avem o conducere românească, în sfârșit, după atâția ani. Că pot să spun clar și tare și răspicat că 35 de ani nu românii au condus în țara noastră. Au condus alții care au pus mâna pe putere din 1990 încoace. V-au alungat pe voi.”, a declarat George Simion în fața românilor din Sicilia. George Simion a continuat atacurile la actuala conducere a României și le-a spus românilor din diaspora că le pune bețe în roate Liderul partidului AUR a spus că statul român îi împiedică pe antreprenori să se dezvolte și a pus accent pe agricultura românească, despre care crede că ar putea hrăni întregul continent european, dacă ar fi ajutată de stat. „Aici suntem lăsați să ne facem munca, ba mai mult, suntem ajutați. În România, orice producție, orice mică firmă, orice acțiune este descurajată. Agricultura, tot ce crește aici, în toate serele astea, poate crește în țara noastră și noi putem hrăni toată Europa. Pământul nostru este de 100 de ori mai bun decât pământul de prin stâncile astea. Aici sunteți lăsați să folosiți apa într-o regiune aridă și se pune preț pe apă. În țară se va ajunge să se interzică în curând folosirea apei, cum ați văzut că au pățit alții.”
În PNL aceiași lideri se tot răsucesc. Alin Tișe: Partidul are oameni foarte buni, dar nu vrea să-i promoveze
Potrivit lui Alin Tișe, electoratul liberal nu s-a îndepărtat de PNL din cauza doctrinei partidului, ci pentru că vede mereu aceleași figuri în pozițiile de conducere. „Oamenii nu au o problemă în sine cu Partidul Național Liberal. Vorbesc de electoratul PNL. Au o problemă cu faptul că de atât de mulți ani aceiași lideri se tot răsucesc. Stă unul pe un scaun, așteaptă să plece celălalt sau îl împinge pe scări și după aceea îi ia locul”. Liderul liberal consideră că acest mod de funcționare a contribuit la pierderea încrederii alegătorilor în partidele tradiționale. „Toate partidele au ajuns la această decredibilizare pentru că timp de 30 de ani au promis oamenilor și n-au livrat aproape nimic. Și, mai mult, au scos în față aceleași fețe de atâția ani”. Tișe: Oamenii bine pregătiți nu răspund la comenzile de partid Alin Tișe susține că PNL poate găsi oameni foarte bine pregătiți pentru funcții importante, însă afirmă că aceștia nu doresc să intre într-un sistem în care competența este dublată de obligația de a răspunde comenzilor politice. „PNL poate găsi în țară patru-cinci oameni impecabil de buni pentru orice domeniu. Să știți că există, doar că nu doresc”, a declarat liderul liberal. „Pentru că dacă o persoană este instruită și pregătită, nu va răspunde la comenzile colegului de partid care va veni și va spune: «Păi stai puțin, eu te-am ajutat…»”, a adăugat Tișe. „Contează ce faci pentru oameni” Liberalul clujean consideră că un politician trebuie judecat după rezultatele obținute și nu după poziția ocupată în partid. „Dincolo de vorbe, contează ce faci pentru oameni”, a declarat Alin Tișe.
VIDEO EXCLUSIV | Ambasadorul Argentinei în România, Alejandro Poffo: Micii și sarmalele m-au cucerit
Alejandro Poffo, ambasadorul Argentinei la București, nu se ferește de subiecte incomode, recunoaște că singurul său regret legat de România este eliminarea Argentinei la Mondialul din 1994. În rest, vorbește cu căldură despre o relație bilaterală aproape centenară, despre mituri demontate și despre faptul că, dacă vrei să guști Argentina, nu trebuie să iei avionul, o găsești în supermarketurile de la noi. INTERVIU Reporter: Numele complet. Alejandro Poffo: Alejandro Poffo. Reporter: Studii și funcția actuală. Alejandro Poffo: Sunt absolvent de relații internaționale, contabil public, diplomat și, în prezent, ambasadorul Argentinei în România și în Republica Moldova. Reporter: Descrieți Argentina în trei cuvinte. Argentina e mai aproape decât crezi Alejandro Poffo: Diversă, ospitalieră și fascinantă. Reporter: Un mit despre Argentina pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că Argentina este departe de România. Adevărul este că e nevoie de o singură escală și, după un scurt somn, sunteți deja în Argentina, așa că nu este atât de departe. Reporter: Ce au românii special în relația cu străinii? Alejandro Poffo: Ospitalitate autentică și o căldură care face ca noi, toți străinii, să ne simțim ca acasă aici. Reporter: Un mit despre argentinieni pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că tango-ul argentinian este o abilitate exclusiv a argentinienilor. Reporter: Cât de veche este relația bilaterală Un secol de relații diplomatice între ambele țări Alejandro Poffo: Primele contacte au avut loc în 1880, printr-o scrisoare a regelui Carol I al României și, în 5 ani, vom împlini un secol de relații diplomatice între ambele țări. Reporter: Ce știu, în general, argentinienii care vizitează România despre țară și ce spun când pleacă? Alejandro Poffo: Înainte aveau idei foarte generale, precum peisaje frumoase, legenda lui Dracula, faptul că ambele țări avem aceeași limbă română și așa mai departe. Au o imagine foarte frumoasă, care a depășit tot ce își imaginau înainte. Reporter: Unde vedeți cele mai mari oportunități de cooperare între Argentina și România în următorii ani? Meciul de fotbal din 1994, regretul ambasadorului Alejandro Poffo: Eu cred că în sectorul utilajelor agricole, unde Argentina este recunoscută la nivel mondial, și în sectorul energiei nucleare, un domeniu în care ambele țări împărtășim aceleași tehnologii. Reporter: Dacă ați putea șterge din istorie un eveniment dintre țările noastre, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Sunt sigur că aș dori schimbarea rezultatului meciului de la Campionatul Mondial din 1994, în care naționala României a învins Argentina. Reporter: Dacă ar trebui să descrieți relația dintre Argentina și România într-o singură frază: Alejandro Poffo: O legătură strânsă, cu un potențial imens de dezvoltare. Reporter: Ce ar trebui să știe românul de rând despre Argentina și probabil nu știe? Despre produsele argentiniene din România Alejandro Poffo: Că nu trebuie să traverseze Atlanticul pentru a se bucura de carnea și vinurile argentiniene excelente, pentru că sunt disponibile în majoritatea restaurantelor și supermarketurilor din România. Reporter: Cum ați convinge un tânăr român, în 20 de secunde, că Argentina înseamnă mult mai mult decât fotbal și tango? Alejandro Poffo: Poate că i-aș arăta un reel cu 20 de imagini reprezentative pentru cele 1000 de opțiuni pe care le are Argentina. Reporter: Ce mâncare românească v-a cucerit cel mai mult? Alejandro Poffo: Sigur, micii și sarmalele, iar la desert papanași. Reporter: Ce loc din Argentina ați recomanda să viziteze oricărui român? Alejandro Poffo: Este imposibil să spun doar un loc. Ar trebui să vizităm multe locuri, precum Buenos Aires, Cascada Iguazú, Patagonia argentiniană, zona de vinuri din Mendoza. Există o Argentina pentru fiecare călător. „Nu vorbesc atât de rău limba română” Reporter: Cu ce personalitate istorică v-ar plăcea cel mai mult să luați prânzul? Alejandro Poffo: Cu unele dintre marile figuri ale istoriei României, pentru a înțelege mai bine specificitatea României. Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care visează să devină diplomat? Alejandro Poffo: Să folosească instrumentele tehnologice actuale pentru a aprofunda istoria, geografia, limbile străine și așa mai departe. Le va fi util dacă vor ajunge diplomați sau vor lucra în alte domenii. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce v-ar plăcea să spună oamenii despre dumneavoastră atunci când nu sunteți prezent? Alejandro Poffo: Că nu vorbesc atât de rău limba română. Reporter: Dacă ați putea trimite un singur mesaj tuturor tinerilor din Argentina și România în același timp, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Să fie deschiși către alte culturi, pentru că așa se pot învăța foarte multe lucruri interesante
VIDEO: Deputat din partidul lui Javier Milei – Ce ar putea învăța Argentina de la România
Argentina a fost mereu deschisă imigrației, spune Niveyro, încă din Constituție, dar și pentru că argentinienii înșiși descind din imigranți europeni și americani. România are o comunitate mică în Argentina, însă una care a contribuit, prin muncă și implicare, la dezvoltarea societății argentiniene. Ea vorbește și despre percepția lui Milei dincolo de granițele țării: în America Latină, unde mai există state cu guvernări socialiste, președintele argentinian e privit de tineri drept un model de urmat, la fel ca în Europa. INTERVIU Reporter: Ce știți despre România? Cum se vede România din Argentina? Miriam Niveyro: Noi știm că sunteți o țară care a trecut prin situații politice opuse față de ale noastre în trecut, însă în prezent aveți o democrație în dezvoltare și o piață liberă în economie, și asta ne bucură. România în Argentina: o comunitate mică, dar cu impact Reporter: Ați întâlnit vreodată situații legate de comunitățile străine, inclusiv cu români? Miriam Niveyro: Am întâlnit multe comunități de străini care locuiesc aici în Argentina, însă nu români. România știu că are o comunitate mică de români aici, în raport cu altele, de exemplu din America Latină, dar am investigat și am aflat și ni s-a spus că românii au contribuit mult la cultura Argentinei prin efort, muncă și angajament față de societate. Reporter: Cum vi se pare integrarea comunităților străine în Argentina? Miriam Niveyro: Noi am fost mereu deschiși cu imigranții, încă de la constituirea Constituției le-am deschis porțile. Argentina s-a constituit într-o țară autonomă, independentă, dar primii pași aici au fost făcuți de imigranți din diferite părți ale Europei și din America. Este o integrare deplină și absolută a imigrației în țara noastră, am fost mereu deschiși în a le oferi un spațiu de dezvoltare și muncă. „Brațele deschise” pentru imigranți, scris în Constituție Reporter: Cu ce provocări se confruntă imigranții, de exemplu, cum sunt percepuți de către argentinieni? Miriam Niveyro: Mereu am avut brațele deschise pentru imigranți, nu doar cum spuneam, că este scris în Constituție, ci și pentru că venim de acolo. Noi, în acest moment, avem o politică de brațe deschise pentru toți imigranții care doresc să investească, să muncească, să schimbe cultura și să studieze aici, întotdeauna sub parametrii legii care ne încadrează pe toți, legile trebuie respectate de toată lumea. Țara noastră este mereu dispusă să primească imigranți. Reporter: Ce lecție ar putea învăța România din politica Argentinei, din tot ceea ce se întâmplă în Argentina azi, din dezbaterile și din schimbările politice? Miriam Niveyro: Noi am putea învăța de la voi, de la schimbarea pe care ați făcut-o în 1989, dar noi în Argentina, din fericire, mulțumită președintelui Javier Milei, trăim o schimbare de paradigmă, trecem printr-o schimbare nu numai în politică, ci și în aspectul cultural. Președintele nostru înaintează o schimbare structurală cu privire la intervenția statului în toate nivelurile țării. Javier Milei nu gestionează doar macroeconomia, dar a scăzut foarte mult inflația, la fel și nivelul sărăciei, tocmai pentru că a început desfășurarea unui proces de piață liberă, de deschidere către piețele din Europa, Mercosur și toată America Latină. Nu știu ce ați putea învăța de la noi, dar este un proces în desfășurare care îi dă Argentinei posibilitatea de a ieși din situația pe care a lăsat-o kirchnerismul în ultimii 20 de ani de guvernare. Javier Milei, model pentru tineri și dincolo de Europa Reporter: În Europa Javier Milei are o imagine pozitivă, per ansamblu, însă în America Latină cum este văzut? Miriam Niveyro: Milei în America Latină este de asemenea perceput ca un lider de urmat. Aici, în America Latină, încă există țări socialiste, iar tinerii îl văd ca pe un model demn de urmat. Reporter: În România, Javier Milei și reformele sale au generat un mare interes din partea tinerilor și în general din partea oamenilor. Ce mesaj aveți pentru aceștia? Mesaj pentru tinerii români: libertate și responsabilitate individuală Miriam Niveyro: Tinerii sunt cei care au introdus imaginea lui Javier Milei și a liberalismului în mintea argentinienilor, a bunicilor și a părinților. Tinerilor din România le spun să continue cu această perspectivă, să se dezvolte din punct de vedere economic și profesional. Trebuie să ne întoarcem la natura umană, la libertate și la responsabilitate individuală. Cred că tinerii sunt cei care poartă drapelul schimbării profunde la nivel mondial.
Video interviu exclusiv – ambasadoarea Albaniei: În România m-am simțit ca la mine acasă
Similitudinea dintre România și Albania a făcut-o pe ambasadoarea Enkeleda Mërkuri să se simtă imediat acasă la București. Dincolo de această afinitate, ea ține să corecteze un mit frecvent: Albania nu înseamnă doar plajă și mare, ci și Alpi, lacuri și o diversitate remarcabilă. Pe plan diplomatic, lucrurile avansează concret, Albania vizează încheierea negocierilor de aderare la UE până în 2027 și intrarea în Uniune până în 2030. Iar secretul unui diplomat bun, spune Mërkuri, nu e să aibă mereu dreptate, ci să aibă răbdare. INTERVIU Reporter: Nume complet. Enkeleda Mërkuri: Enkeleda Mërkuri. Reporter: Studii și funcția actuală. Enkeleda Mërkuri: Licență în limba franceză la Universitatea din Tirana, studii privind relațiile multilaterale la Geneva. Prima impresie Reporter: Descrieți România în trei cuvinte. Enkeleda Mërkuri: Europeană, de încredere și primitoare. Reporter: Ce v-a surprins cel mai mult când ați ajuns la București? Enkeleda Mërkuri: Am fost surprinsă de similitudinea dintre țările noastre. M-am simțit imediat ca la mine acasă. Au fost și alte lucruri, dar acesta a fost primul pe care l-am simțit. Reporter: Care este un mit despre Albania pe care românii îl cred, dar care este complet fals? Enkeleda Mërkuri: Că Albania este doar despre plajă și mare. Realitatea este diferită. Are o diversitate remarcabilă, Alpii Albanezi și lacuri frumoase, cum este Lacul Ohrid, cel mai vechi lac din Europa. Reporter: Care este diferența dintre un diplomat bun și unul excelent? Drumul spre UE Enkeleda Mërkuri: Cel excelent modelează relațiile și circumstanțele astfel încât interesul să poată fi avansat cu mai puțin conflict și cu succes pe termen lung. Reporter: De ce mai are nevoie Albania pentru a adera la Uniunea Europeană? Enkeleda Mërkuri: Albania a făcut deja progrese remarcabile pe calea sa europeană. De exemplu, avem un capitol de negociere deschis și am început acum câteva zile să îl închidem, având ca obiectiv principal finalizarea procesului până la sfârșitul anului 2027, astfel încât aderarea să fie posibilă până în 2030. Turismul din Albania Reporter: Ce ar putea învăța România de la Albania și invers? Enkeleda Mërkuri: România și Albania se susțin deja reciproc în multe moduri semnificative. Reporter: Cum ați convinge un român să viziteze Albania în 20 de secunde? Enkeleda Mërkuri: Gândiți-vă la apă de munte cristalină, drumuri cu priveliști incredibile, fructe de mare proaspete de la localnici și lipsa aglomerației pe care o întâlniți în alte destinații turistice de vară. Reporter: Ce carte ar trebui să citească orice diplomat înainte de a pleca într-o misiune? Enkeleda Mërkuri: „Diplomația”, de Henry Kissinger. Reporter: Dacă ar trebui să descrieți relația dintre România și Albania folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați alege? Enkeleda Mërkuri: Steagul Uniunii Europene și o inimă care îmbrățișează. Reporter: Ce gest mic al unei persoane vă spune cel mai mult despre caracterul său? Enkeleda Mërkuri: Ceea ce am învățat de la familia mea este capacitatea de a admite micile greșeli cu grație. Acest lucru spune mai mult despre încredere, smerenie și maturitate. Reporter: Cu ce personalitate istorică sau contemporană v-ar plăcea cel mai mult să luați prânzul? Cel mai greu „nu” Enkeleda Mërkuri: Ismail Kadaré, cel mai mare scriitor al Albaniei. Reporter: Care este cel mai greu „nu” pe care a trebuit să îl spuneți în cariera dumneavoastră diplomatică? Enkeleda Mërkuri: Cel mai greu „nu” este cel pe care îl spui atunci când înțelegi cu adevărat poziția celeilalte părți. Reporter: Dacă Albania ar adera la Uniunea Europeană mâine, care ar fi primul lucru pe care l-ați face? Enkeleda Mërkuri: Aș sărbători cu albanezii faptul că, după aproape trei decenii, din 2003, de când Summitul de la Salonic a deschis ușile integrării europene pentru țările balcanice, am reușit să atingem acest obiectiv. Reporter: Ce vă lipsește cel mai mult din Albania? Enkeleda Mërkuri: Am luptat ca să îmi aud limba maternă zilnic. Mi-e dor mai mult de oameni decât de locuri. „În buzunarul oricărui diplomat există stiloul unui ambasador” Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care dorește să devină ambasador? Enkeleda Mërkuri: Din experiența mea, pot împărtăși unui tânăr diplomat ceea ce am învățat la primul meu seminar de formare, organizat în Italia pentru diplomați, la începutul anilor 2000: în buzunarul oricărui diplomat există stiloul unui ambasador. Este vorba despre răbdare, nu despre a avea mereu dreptate. Reporter: Ce ați dori să spună oamenii despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în încăpere? Enkeleda Mërkuri: Că a ascultat înainte de a vorbi, iar atunci când a promis ceva, și-a respectat cuvântul.