VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)
De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.
Rareș Hopincă: Lenea mă enervează cel mai tare în administrația locală (VIDEO)
Primarul Sectorului 2 vorbește despre administrație, educație și politică, explicând de ce crede că un om corect trebuie să aibă atât competență, cât și bun-simț. Acesta a dezvăluit ce personalități istorice admiră, ce lecturi consideră utile pentru orice administrator public și de asemenea spune că sistemul de învățământ din Sectorul 2 funcționează cel mai bine din țară. INTERVIU Reporter: Numele complet. Rareș Hopincă: Rareș Hopincă. Reporter: Studii și funcția actuală. Rareș Hopincă: Facultatea de Filozofie, primarul Sectorului 2. Ce îl deranjează în administrația locală Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Rareș Hopincă: Tony Blair, fostul prim-ministru al Marii Britanii, Churchill, fostul prim-ministru al Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Reporter: Un mit despre primari care vă deranjează. Rareș Hopincă: Că toți sunt la fel. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în administrația locală românească? Rareș Hopincă: Lenea și faptul că există o tendință de a intra într-o zonă de confort din care se iese foarte greu. „Nu aș vota extremiști” Reporter: Dacă Bucureștiul și sectoarele lui ar fi un serial pe Netflix, ce nume ar avea Sectorul 2? Rareș Hopincă: Outlander, pentru că uneori pare, în anumite zone, că te întorci în timp, dar se va schimba asta. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Rareș Hopincă: Nu aș vota extremiști, n-aș vota homofobi, nu aș vota oameni care mint și care se hrănesc politic din scandal. Reporter: Ce funcționează în Sectorul 2 mai bine decât cred majoritatea bucureștenilor? „Platon și Aristotel ar fi de folos” Rareș Hopincă: Cred că sistemul de învățământ funcționează cel mai bine din țară, în Sectorul 2. Reporter: Ce carte ar trebui să fie lectura obligatorie pentru orice administrator public? Rareș Hopincă: Nu este o carte, sunt multe cărți și, în afara celor tehnice, cred că sunt niște lecturi obligatorii și aș începe cu filosofia antică. Platon și Aristotel ar fi de mare folos. Reporter: Cum convingeți în 20 de secunde un tânăr că nu toți primarii sunt la fel? Despre politicienii „blocați” pe rețelele sociale Rareș Hopincă: La fel cum nu toți tinerii, nu toți colegii, nu toți prietenii sunt la fel. Unii sunt buni, unii sunt răi, unii spun adevărul, alții mint. Așa sunt și primarii. Unii sunt mai buni, alții sunt mai puțin buni, dar trebuie să aibă fiecare capacitatea lui de analiză, cu mintea proprie. Reporter: Ați blocat vreun politician pe rețelele sociale? Dacă da, pe cine? Rareș Hopincă: Da. Pe cei care mint, pe cei care fac scandal, pe cei care se hrănesc din răul altora. Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în administrația publică? Rareș Hopincă: Să muncească, să își dorească lucrul ăsta și să fie perseverent, pentru că lucrurile s-ar putea să nu-i iasă din prima sau s-ar putea să nu-i iasă așa cum își imaginează ori își dorește. Dar dacă perseverezi, dacă muncești, dacă ești harnic, dacă ai inspirație, poți să faci ce îți propui, cu siguranță. Competență și bun-simț Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce clip ați face prima dată? Rareș Hopincă: Pot să spun ce n-aș face. Nu aș face pseudo-testări antidrog în fața camerelor de luat vederi doar ca să atrag atenția, nu aș face trendurile extrem de populare, mă refer la mine ca primar, doar ca să atrag atenția, ci eu, ca personalitate, sunt un om mai sobru, ceva mai serios și îmi place ca lucrurile pe care le fac să aibă consistență. Deci aș încerca să fac lucruri consistente care să aducă plus valoare celor care se uită. Reporter: Ce apreciați mai mult la un om: competența sau bunul-simț? Rareș Hopincă: Ambele. Nu se poate una fără alta, pentru că, să fii un om corect, trebuie să fii și competent, trebuie să ai și bun-simț, trebuie să fii și educat, trebuie să fii și politic. Deci cred mai mult în echilibru. Trebuie să avem câte puțin din fiecare ca să fii un om integru. Ce vrea să lase în urma mandatului Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Rareș Hopincă: Churchill. Reporter: Dacă administrația publică românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Rareș Hopincă: E foarte greu, dar suntem lângă Obor, deci mici. Reporter: Ce vreți ca locuitorii Sectorului 2 să spună despre dumneavoastră peste patru ani? Rareș Hopincă: Că am schimbat lucrurile în sector și că am adus sectorul în secolul 21.
Premier sinecurist”: PSD îl acuză pe Bolojan că recompensează cofetari și muzicieni cu funcții publice
PSD a transmis un comunicat în care denunță ceea ce partidul numește o „sinecuriadă fără precedent”, declanșată de premierul demis Ilie Bolojan după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Acuzații de recompensare politică în interiorul PNL Potrivit PSD, numirile recente ar urmări recompensarea celor care îi asigură lui Bolojan sprijinul în interiorul PNL. Partidul invocă instalarea unor „politruci de profesie” în instituții care, în opinia sa, ar fi trebuit desființate în urma reformelor promise, inclusiv Fondul Român de Contragarantare. Salariile acestor funcții ar ajunge la zeci de mii de lei lunar. Cofetari, șoferi și muzicieni în fruntea instituțiilor publice PSD acuză că în fruntea unor instituții publice și companii de stat au fost numiți, fără concurs, oameni fără competențe relevante pentru funcțiile ocupate. Comunicatul menționează categorii precum cofetari, șoferi sau muzicieni. Partidul califică aceste numiri drept „revoltătoare și intempestive” și susține că demască „demagogia fără margini” a premierului demis. „Premierul reformator” devine „premierul sinecurist” Prin aceste numiri, Bolojan, prezentat în spațiul public drept un premier cu profil tehnocrat și reformator, se transformă, în viziunea PSD, într-un „premier sinecurist”. Partidul susține că practica subminează credibilitatea Guvernului în consultările cu sindicatele privind Legea salarizării din sectorul bugetar. Avertisment ferm: numirile vor fi invalidate PSD anunță că toți cei instalați în funcții guvernamentale în această perioadă vor fi revocați imediat după învestirea noului guvern. Mesajul se adresează direct celor numiți, nu doar premierului demis. Comunicatul nu precizează câte numiri au fost făcute sau care sunt instituțiile vizate în totalitate, dincolo de exemplul Fondului Român de Contragarantare.
Crin Antonescu: Există o dorință radicală de a suprima vocea celuilalt. Este o mișcare bolșevică
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu, politician, istoric și fost președinte al PNL, a vorbit despre cum există o dorință radicală de a suprima vocea celuilalt. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu: „Anii 1990-2000, domnule, n-au fost scutiți de tensiune, de conflict politic. Nu vorbea tată cu fiul, se certau mama cu copilul, în familie. Dar această dorință arzătoare de a nu mai auzi măcar vocea celuilalt sau o voce care nu-i de acord cu tine, eu n-am mai asistat la asemenea chestie.” Invitat la Marius Tucă Show, Crin Antonescu a vorbit despre cum există o dorință radicală de a suprima vocea celuilalt. Acesta a început prin a spune că în mediu online se acutizează acest sindrom al suprimării altor păreri. Politicianul menționează că nici anii 1990 nu au fost lipsiți de tensiuni politice care destrămau familii. Dar fenomenul acesta de exterminare a oricărei păreri diferite este o noutate bolnăvicioasă. „Ceea ce ceea ce constat eu din ce în ce mai insistent, mai uitându-mă… Că, mă rog, am început să fac și eu prostii din astea. Mă las prins în jocuri mici. Mai uitându-mă pe Facebook, mai uitându-mă pe, mă rog, adnotările, ca să spun așa, și comunicările diverșilor cetățeni, ba chiar și formatori de opinie… Acuma nu mai e suficient că cineva spune că n-ai dreptate. Acum, pur și simplu trebuie să dispari. Trebuie să nu te mai auzi. Ce mai caută Antonescu, dacă a pierdut alegerile, să mai vorbească? De ce nu sunt dați afară ăia unii? O listă din PNL, mă rog, acolo are o logică. E partid, să se dea afară între ei… De ce mai emite pe unde emite… Pe unde emiteți voi: tu, Cristoiu și cine mai vorbește urât. Adică această dorință din ce în ce mai radicală, mai nebunească de a suprima și vocea celui. Asta e o chestie bolșevică și tot ceea ce vezi este bolșevic. Marius, dar totuși îți reamintesc ceea ce știi foarte bine, pentru că ai trăit la fel de intens. Anii 1990-2000, domnule, n-au fost scutiți de tensiune, de conflict politic. Nu vorbea tată cu fiul, se certau mama cu copilul, în familie. Dar această dorință arzătoare de a nu mai auzi măcar vocea celuilalt sau o voce care nu-i de acord cu tine, eu n-am mai asistat la asemenea chestie.”, a explicat politicianul.
Video interviu exclusiv: Alvise Pérez, eurodeputat spaniol: Românii sunt mândria Spaniei prin muncă, onoare și integrare
Politicianul spaniol susține că succesul său în mediul online vine din faptul că vorbește diferit față de politicienii tradiționali și afirmă că nu a intrat în politică pentru bani. În timpul interviului, acesta a criticat actuala clasă politică europeană, a vorbit despre ceea ce consideră a fi limite tot mai stricte asupra libertății de exprimare și a transmis un mesaj puternic românilor din Spania, pe care îi descrie drept „mândria Spaniei” prin muncă, onoare și integrare. De la influencer la Parlamentul European Reporter: Nu e un secret pentru nimeni faptul că vă bucurați de sprijinul tinerilor în mediul online. Care e secretul? Alvise Pérez: Cred că faptul că nu vorbesc așa cum o face sistemul, iar acest lucru îmi oferă o anumită credibilitate pe care restul politicienilor nu o au. Până la urmă, eu am fost influencer, am monetizat acea influență și munca mea și am intrat în politică fără a avea nevoie deloc de bani, de banii publici, din salariul meu de eurodeputat, pe care noi îi donăm pe TikTok sută la sută. Așa că eu am venit cu dovada clară că nu mă implic în politică pentru a mă îmbogăți, ci pentru a mă asigura că țara mea nu se va scufunda în aceeași mizerie în care sistemul și actuala clasă politică au scufundat toate țările noastre surori. Acest lucru îi motivează foarte mult pe tineri. Cum vede comunitatea românească din Spania Reporter: Spania are o comunitate foarte mare de români, mulți dintre ei locuiesc și muncesc acolo de peste 20 de ani. Care e rolul acesteia în societatea spaniolă? Alvise Pérez: Dulce-amăruie și îți spun și de ce. Sunt cunoscut, printre altele, pentru că am o foarte mare opoziție față de imigrația în masă, ilegală și necontrolată, dar cu românii se întâmplă opusul. Sunt oameni care vin să muncească legal, să contribuie, plătesc impozite, își deschid companii și totuși sunt considerați cetățeni „de clasa a doua” în Spania pentru că nu au vocea politică pe care ar trebui să o aibă. Marea majoritate a românilor se află în zonele Alicante, Torrevieja, Valencia și, vorbind cu ei, spun că sunt la fel de sătui de sistem ca și noi. Reporter: Ce părere aveți de faptul că există o diferență între a critica sistemul și a face parte din Parlamentul European? Alvise Pérez: Și eu cred asta. Coerența constă în a nu te îmbogăți din Parlament și în a fi ceea ce am putea numi un cal troian. Eu, când am intrat în Parlament, am făcut-o pentru a denunța lucrurile revoltătoare care nu se cunoșteau, precum și faptul că fiecare deputat din Parlamentul European plătește mai mult de două milioane de euro consultanților, sau că ni se dau aproximativ 60.000 de euro pe lună în plăți directe și diurne, sau că ni se oferă 5.000 de euro pentru participarea în plen. Așa că spun: dacă primesc 5.000 de euro lunar ca să particip la sesiuni plenare, de ce mai primesc și salariu de 10.000 de euro? Să îmbogățești 720 de europarlamentari… Știți că pentru cei 720 de europarlamentari cheltuim peste 2,1 miliarde de euro pe salarii? Libertatea de exprimare, în centrul discursului său Reporter: Vă rog să îmi spuneți care e diferența între libertatea de exprimare și discursul care poate fi considerat hărțuire, în cazul dumneavoastră concret? Alvise Pérez: E o mare diferență. Libertatea de exprimare… Uitați, eu am multă experiență în asta pentru că mi-au fost deschise multe dosare pentru că mă exprim cu o anumită libertate, criticând anumite probleme pe care le-am văzut în politica spaniolă sau numindu-i corupți și criminali pe oameni care sunt așa și s-a dovedit chiar acum asta, în prezent, aceștia fiind anchetați penal sau condamnați cu executare. Acesta e unul dintre motivele pentru care am fost votat de aproape un milion de spanioli, fără să am nici măcar un partid politic, deoarece am avut un mare succes arătând numeroase cazuri de corupție care implicau atât partide de stânga, cum e PSOE, precum și partidele de dreapta, cum ar fi Partidul Popular (PP) sau VOX, care este mai de dreapta decât PP. Cum explică diferența dintre critică și hărțuire Libertatea de exprimare e ceea ce poate face un cetățean liber împotriva, în cazul acesta, a clasei politice, fără represalii. Hărțuirea e ceea ce face clasa politică atunci când noi folosim libertatea de exprimare împotriva lor, așa că am ajuns într-un punct în care, și aceasta e o părere pe care mulți o trăiesc, libertatea de exprimare devine mai reglementată, mai asediată și mai denunțată de către acele elite politice care spun că putem exprima doar ceea ce se află într-un vid mental. Dacă critici Uniunea Europeană, spun că este o știre falsă și dezinformare, dacă critici imigrația ilegală spun că e ură rasială, iar dacă critici, de exemplu, o religie, cum e Islamul și radicalizarea politică pe care islamul o provoacă în Europa, vă vor spune că e fobie sau ură împotriva religiei și te vor acuza de infracțiune. În Spania, acest lucru se pedepsește cu închisoare. Reporter: O să vă întreb direct: dacă ați fi mâine la putere, ce ați face diferit? Alvise Pérez: Aș face multe lucruri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Mass-media nu ar trebui să fie cenzurată de către puterea politică, la fel și creatorii de conținut. Libertate și siguranță legală absolută pentru a ne putea exprima în libertate. Dacă tu acuzi pe cineva de un delict și nu ai nicio dovadă, să fie un judecător sau o instanță de judecată cea care să decidă dacă ai încălcat legea, nu clasa politică. Reporter: Ce politician european vi se pare interesant? Cu cine v-ar plăcea să beți o cafea? Alvise Pérez: European, aș spune George Simion. Să merg la cină sau să beau o bere cu Simion mi-ar plăcea. „Dacă nu te implici, politicienii nu te vor lua în seamă” Reporter: Acum vă voi propune să facem un exercițiu. Cum convingeți, în doar 20 de secunde, un tânăr student că nu toți politicienii sunt la fel? Alvise
Un studiu al cântecelor de la Eurovision din 1956 încoace arată creșterea conținutului politic
Pentru acest studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 până în prezent. Deși dragostea este tema predominantă – prezentă în aproape două treimi dintre piese în acest an – analiza arată că versurile tind să fie din ce în ce mai simple și să includă un limbaj și conotații negative, notează EFE. În același timp, cresc lent versurile cu tentă politică, în timp ce temele festive își mențin o prezență constantă de-a lungul anilor. Cercetarea, comandată de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în această săptămână, subliniază că evoluția către un ton și un limbaj „negativ” în cântecele Eurovision este mai lentă decât în alte topuri internaționale. „Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat Foramitti, citat de ORF. Versuri mai puțin complexe, dar mai atractive Totuși, la fel ca în topurile muzicale americane, și la Eurovision se observă o scădere a complexității versurilor. Potrivit cercetătorului, acest lucru se explică prin faptul că publicul preferă, în general, conținuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. În același timp, Foramitti a subliniat că algoritmii principalelor platforme de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția. „Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a explicat psihologul. În ediția actuală, această tendință se reflectă, de exemplu, în piesa grecească „Ferto”, care ocupă locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri. Conținutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului Conform regulilor festivalului, conținutul politic este interzis în cântece, astfel că majoritatea referințelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea din 2016, care abordează deportarea tătarilor din peninsula Crimeea, ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La ediția din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliană „Hurricane”, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Din cauza răspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morți și calificat de criticii săi drept „genocid”, prezența Israelului provoacă tensiuni în Eurovision încă de atunci. Din acest motiv, cinci țări, printre care și Spania, au decis să boicoteze festivalul în acest an.
Raluca Turcan: Ilie Bolojan poate duce România pe un drum de creștere
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere. INTERVIU Reporter: Numele complet?Raluca Turcan: Raluca Turcan. Reporter: Studii și funcția actuală?Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat. Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură. Politicienii care jignesc și refuză alternative Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ. De ce indiferența nu e o opțiune Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite. Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine. România reală vs percepția publică Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate. Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile. Discurs agresiv, fără rezultate Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi. Respectul față de omul simplu Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu. Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher. Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult. Întoarcerea acasă între dorință și realitate Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate. Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?Raluca
Victor Ponta: Nu am votat Guvernul Bolojan, deși făcea PSD-ul parte din el. Am anunțat partidele că va conduce USR-ul peste toate partidele
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre motivele pentru care nu a votat Guvernul Bolojan, deși PSD făcea parte din el. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Nu știu dacă sunt prea curajos… Dar cu siguranță am o libertate pe care n-am avut-o în alte vremuri în politică, când eram șef de partid. Acuma chiar spun ce gândesc fără să-mi fie frică că mă ceartă cineva. Motiv pentru care nu am votat guvernul Bolojan, deși făcea PSD-ul parte din el. Că le-am spus așa celor de la PSD și celor de la PNL: o să conducă USR-ul. Voi sunteți de umplutură acolo.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre motivele pentru care nu a votat Guvernul Bolojan, deși PSD făcea parte din el. Acesta a început prin a spune că toate măsurile lui Bolojan și ale PNL-ului au fost anti-liberale. Au fost luate măsuri prin care au fost favorizate companiile mari, internaționale și defavorizat mediul de afaceri românesc. Politicianul susține că le-a explicat liderilor, la formarea Coaliției, că vor fi doar de umplutură, în timp ce USR-ul va conduce cum va vrea. „Ca să venim la zilele noastre, măsurile luate de către domnul Bolojan, șeful PNL-ului… Nu, e liderul PNL, în mod oficial… Aproape toate măsurile, nu știu dacă nu vreau să fiu acuma prea părtinitor așa. Aproape toate au fost măsuri anti-liberale. Adică creșteri de taxe, de impozite. Au fost măsuri de favorizare a marilor companii internaționale. Nu știu dacă aici nu cumva Călin (n.r. Călin Popescu-Tăriceanu) e mai bine pregătit decât mine să spună dacă este în ideologia liberală… Știam că PNL-ul, când s-a fondat Partidul Național Liberal era cu prin noi înșine. Deci domnul Bolojan a adoptat măsuri împotriva mediului de afaceri românesc și pentru sprijinul companiilor mari. Așa că de asta spun că domnul Tăriceanu a fost singurul liberal. Nu știu dacă sunt prea curajos… Dar cu siguranță am o libertate pe care n-am avut-o în alte vremuri în politică, când eram șef de partid. Acuma chiar spun ce gândesc fără să-mi fie frică că mă ceartă cineva. Motiv pentru care nu am votat guvernul Bolojan, deși făcea PSD-ul parte din el. Că le-am spus așa celor de la PSD și celor de la PNL: o să conducă USR-ul. Voi sunteți de umplutură acolo.”, a explicat politicianul.
Ieșenii critică dur măsurile guvernului Bolojan: Poate să-și dea demisia, că nu a făcut nimic – VIDEO
Seria vox-urilor realizate de reporterii BZI în Iași continuă cu întrebarea: „Sunteți mulțumiți de măsurile luate de guvernul Bolojan?”, iar răspunsurile oamenilor sunt împărțite, de la critici dure la opinii mai rezervate. Ieșenii intervievați au reacții în mare parte critice la adresa măsurilor guvernamentale. Mulți spun că acestea au avut efecte negative asupra nivelului de trai și au dus la creșteri de prețuri și dificultăți financiare pentru populație. „Sunt măsuri drastice care nu sunt bune pentru țară. Nu numai pentru mine, dar tineretul din ziua de azi ce face?”, a transmis un angajat din Iași. Nemulțumirile sunt împărtășite și de pensionari, care spun că veniturile lor au fost afectate. „Cheltuie tot din banul public. Nu sunt bune. Mi-au luat 600 de lei din pensie. Eu plătesc pe alții care nu au lucrat. Îi mai dau fetei 1.000 de lei din pensie, îmi trebuie de medicamente”, spune un pensionar din Iași. O altă pensionară merge și mai departe și afirmă: „Poate să-și dea demisia Ilie Bolojan, că nu a făcut nimic”. Unii ieșeni consideră că măsurile guvernului sunt dure, dar necesare, sugerând că efectele lor ar putea fi justificate pe termen lung. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate