Bătălia electorală mai puțin știută de pe 4 mai. Alegeri parțiale în 20 de unități administrative

De ce au loc alegeri parțiale

În 15 comune, trei orașe și municipiu reședință de județ, precum și pentru Consiliul Județean Bihor vor fi organizate alegeri locale parțiale în aceeași zi cu primul tur al prezidențialelor. Motivele sunt diverse. De exemplu, politicieni ca Ilie Bolojan (fost șef al Bihor), Ionel Ciunt (fost primar al Zalăului), Lucian Morar (fost primar al orașului Ulmeni) sau Ciprian Ciuperceanu (fost primar al comunei Drăgănești Vlașca) au fost aleși în Parlamentul României.

În alte cazuri, primarii au murit, cum s-a întâmplat la Bușteni (Prahova) sau comuna Secăria (Prahova). În Bușteni, în luptă a intrat chiar fiica fostului primar Emanoil Savin, Alexandra Savin. Nu în ultimul rând, sunt și cazuri de UAT-uri unde au loc iar alegeri, după ce mandatul celui ales pe 9 iunie 2024 nu a fost validat pentru că noul primar se confrunta cu probleme cu legea. De exemplu, câștigătorul din 9 iunie 2024 în comuna Heleșteni, Benone Șofrac, avea o condamnare cu suspendare și nu a putut prelua mandatul.

„Independenții” cu cariere în partide

Opt candidați s-au înscris în cursă, din care cinci sunt așa-zis independenți, cu toate că unii au cariere politice solide în spate. În afară de Florian Florin (susținut de PSD, de parte a PNL și UDMR, precum și de primarul ales în 2024, Ionel Ciunt, dar care a preferat să plece la Camera Deputaților), Sergiu Badoc de la USR și Ferenc Pusok de la SOS, candidații care se află pe buletinul de vot ca independenți sunt Teodor Bălăjel, Vasile Lungu, Bogdan Ilieș, Andrei Lațcău și Mariana Torgie.

Florin Florian, favoritul din cursa locală, e asumat politic și cu o lungă carieră de funcții publice: prefect sau subprefect, precum și director al Inspectoratului de Stat în Construcții.

Cel mai interesant din așa-zisul grup al independenților este Teodor Bălăjel. Bălăjel este de aproape trei decenii în PSD, 8 ani a fost viceprimar al Zalăului, iar acum se declară candidat independent. Și în noul mandat a fost viceprimar interimar, în condițiile în care a fost ajutat tot de PSD să ocupe funcția până pe 4 mai, însă la final de martie a fost demis din funcția de viceprimar și demnitatea de consilier local (după ce în prealabil și-a dat demisia el din PSD). Sloganul este „Fără frâne politice”, după ce timp de opt ani a fost unul dintre cei mai puternici oameni din Zalău. Politicianul s-a victimizat că a fost mazilit de PSD, cu toate că el a fost cel care și-a depus pe 24 martie demisia din partid, ceea ce automat ducea și la demiterea sa din funcţiile publice unde se ține cont de această calitate, cum e Consiliul Local.

Tensiuni între liberali

Bălăjel e și o sursă de tensiune între PSD și o grupare din PNL. În timp ce unii liberali, cum e cazul lui Lucian Bode (fost secretar general, omul care controlează din umbră PNL Sălaj) și Emil Boc (prim-vicepreședinte PNL), au anunțat public sprijinul pentru Florian Florin, șeful CJ Sălaj și PNL Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, a evitat să iasă cu vreo poziție procandidatul agreat de coaliție. Mai mult, potrivit surselor Libertatea, lui Iancu-Sălăjanu i s-a cerut și de la centru să se poziționeze pro-Florin, dar acesta merge pe varianta susținerii independentului Bălăjel, fostul viceprimar al PSD.

Vasile Lungu, tot independent, este fost președinte al PMP Cluj, având și un mandat de senator în perioada 2016-2020, tot din partea PMP. Andrei Lațcău nu a fost membru de partid, însă nu e străin de politică. Socrul său a fost prim-vicepreședinte al PDL Sălaj (apoi membru PNL), în 2016 a candidat la Primăria Zalău ca independent, iar în 2020 a candidat la CJ Sălaj din partea PNȚCD, potrivit surselor Libertatea. Tatăl lui Andrei Lațcău, Cristian Lațcău, a fost șef al „Doi și-un sfert” din cadrul MAI, adică Direcția Generală de Informații și Protecție Internă.

Spre deosebire de campania pentru prezidențiale, începută pe 4 aprilie, cea pentru localele parțiale a debutat pe 19 aprilie.

Fotografii: Facebook

Urmărește-ne pe Google News