Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie criptată Telegram, a fost audiat luni la Tribunalul Judiciar din Paris, pentru a treia oară, în cadrul anchetei privind posibila complicitate a platformei sale cu rețele infracționale, potrivit Le Figaro. Miliardarul rus, naturalizat francez în 2021, este pus sub acuzare din august 2024 pentru o serie de infracțiuni legate de criminalitatea organizată.
Durov a admis că prezența infractorilor pe Telegram a crescut
Durov a fost citat să răspundă în fața celor doi judecători de instrucție care conduc investigația, fiind însoțit de patru avocați. El a sosit la tribunal îmbrăcat complet în negru și a refuzat orice declarație publică.
Justiția franceză îl acuză pe Durov că nu a intervenit suficient pentru a împiedica distribuirea de conținuturi infracționale prin intermediul Telegram. Într-un interogatoriu anterior, care a avut loc în decembrie, el a recunoscut: „Am realizat gravitatea faptelor doar când am fost reținut de autoritățile franceze”, și a adăugat că Telegram „nu a fost creat pentru infractori”, dar a admis că prezența acestora pe platformă „a crescut”, deși reprezintă „o fracțiune minoră”. El a promis atunci să „îmbunătățească procesele de moderare” pentru a preveni utilizarea abuzivă a aplicației.
Plasat control judiciar, cu permisiune limitată de călătorie
Pavel Durov a fost reținut temporar în august 2024, la sosirea sa pe aeroportul Le Bourget, pentru a fi interogat de autoritățile franceze. După aceea, a fost pus sub acuzare pentru presupusă complicitate cu criminalitatea organizată, dar nu a fost încarcerat, ci plasat sub control judiciar.
Între timp, autoritățile franceze au remarcat o colaborare mai mare din partea Telegram, inclusiv în cazuri legate de crima organizată. Ca urmare, Curtea de Apel din Paris a decis, la 10 iulie, să îi permită deplasări de până la 14 zile în Dubai, orașul în care locuiește, cu condiția notificării prealabile a instanței.
Avocații contestă procedura
Avocații lui Durov au inițiat mai multe demersuri judiciare: cereri de anulare a procedurii, recursuri și o întrebare prioritară de constituționalitate adresată justiției franceze, împreună cu o alta preliminară trimisă Curții de Justiție a Uniunii Europene, ambele instrumente juridice speciale prin care avocații pot contesta legalitatea sau constituționalitatea unei proceduri sau a unei norme aplicate într-un proces.
Cazul atrage o atenție deosebită asupra responsabilității platformelor de comunicare digitală în combaterea fenomenului infracțional online, punând presiune asupra Telegram pentru a-și adapta politicile de moderare la cerințele legale tot mai stricte.
