Campioana mondială Mădălina Florea a dezvăluit prin ce chinuri trece pentru a putea face performanță la cel mai înalt nivel.
Mădălina Florea a reușit de-a lungul carierei să alerge peste 40.000 de kilometri, cam cât un tur complet în jurul Pământului. Nu i-a fost deloc ușor, iar semnele sunt evidente pe picioarele ei. Sportiva din Sighișoara a acordat un interviu pentru Sport.ro în care a vorbit deschis despre sacrificii, durere, dar și despre bucuria de a purta steagul României deasupra capului.
20 de ani de alergat se resimt în gleznele și genunchii sportivei: „Nu le mai simt”
Mădălina Florea a reușit să obțină titlul mondial la alergare montană în cadrul competiției Golden Trail World Series 2025. Este cea mai importantă competiție de trail running din lume, iar românca a trecut peste numeroase obstacole pentru a-și îndeplini visul la 32 de ani.
Ea a vorbit deschis despre cum se recuperează după o astfel de cursă, dar și problemele cu care se confruntă, dar pe care nici nu le mai resimte, după 20 de ani de sport.
„Sunt obișnuită cu astfel de obstacole, fac sport de 20 de ani. Îi dau corpului câteva zile de pauză, fără antrenament, și mă răsfăț culinar. Acum, la 40 de kilograme „udă”, îmi permit asta! Petrec timp cu familia și prietenii, care mă reîncarcă.
Deja nu mai simt entorsele. Am gleznele răsucite și genunchii „beliți”, le numesc „tatuaje” din toate țările în care am alergat. Spania, Italia, Thailanda, America sunt în genunchii mei. La finalul curselor, îmi pup genunchii, pentru că fiecare parte a corpului meu merită apreciată.”, a declarat Mădălina Florea.
Cea mai grea accidentare din carieră: „A fost un șoc”
În urmă cu șapte ani, Mădălina Florea suferea o accidentare gravă la călcâi. A fost la un pas de a-și încheia cariera. Șocul cel mare nu a fost accidentarea în sine, ci faptul că nu știa ce să facă mai departe cu viața ei, dincolo de sport. Totuși, a avut parte de ajutor din partea unui medic cunoscut, care a repus-o pe picioare și a motivat-o să își depășească limitele de la o cursă la alta.
„În 2018, mi-am rupt tendonul la călcâi, o accidentare gravă. Veneam din alergare pe șosea și pistă, cu multe rezultate, și m-am trezit cu o criză existențială. Nu știam altceva decât să alerg. A fost un șoc. Dar medicul lotului național de canotaj, dr. Vasile Oșean, m-a ajutat să mă recuperez.
M-a trimis la o drumeție în Ciucaș, deși eu eram nervoasă și nu înțelegeam. El mi-a spus: „De aici vei avea rezultate mari”. Și uite, câțiva ani mai târziu, în 2025, am devenit cea mai bună alergătoare montană din lume. A fost o călătorie incredibilă”, a mai spus sportiva.
