Avocatul Cătălin Boacnă a obținut titlul de doctor în drept la una dintre cele mai consacrate universități din Europa. Facultatea de Drept din Bordeaux este considerată ca fiind cea mai bună școală de drept din Franța, peste cele din Paris. Zeci de susținători din România și Franța s-au adunat la Bordeaux pentru a-l susține pe Cătălin Boacnă și a afla detalii despre o temă de maxim interes: viața privată în fața inteligenței artificiale, a rețelelor de socializare sau chiar a profilării comportamentale. Cătălin Boacnă este unul dintre cele mai notorii nume ale avocaturii ieșene, fiind avocat în majoritatea dosarelor penale complexe din zona Moldovei. În cuprinsul tezei, s-a discutat inclusiv despre modul în care sunt interceptate conversațiile pe whatsapp sau telegram în diferite țări din Europa. Profesorul Tudorel Toader, coordonatorul din România al tezei, a ținut un discurs cu impact atât pentru public cât și pentru unele dintre cele mai grele nume ale dreptului penal francez. Este pentru prima dată în istoria celei mai vechi facultăți de drept din România când un doctorand aflat în cotutelă internațională realizează susținerea publică în străinătate
Avocatul ieșean Cătălin Boacnă a obținut la sfârșitul săptămânii trecute titlul de doctor în drept la una dintre cele mai prestigioase universități, Universitatea din Bordeaux. Cătălin Boacnă a ales o temă de cercetare care i-a impresionat pe francezi: modul în care dreptul penal protejează viața privată în era digitală. În acest context a obținut Bursa de Excelență a Guvernului Francez, prin Ambasada României la București, care a asigurat finanțarea cercetării. În anul 2019, Ambasada României la Paris l-a considerat unul dintre cei mai buni tineri cercetători români din străinătate și i-a acordat bursa Ierunca-Lovinescu, care se acorda o singură dată pe an, unui singur doctorand cu punerea la dispoziție a unei case impunătoare în centrul Parisului.
Șase membri de top ai juriului
Institutul Național de Magistratură din Franța este situat la Bordeaux și nu la Paris, iar facultatea de drept din cadrul acestei universități este trecută în multe dintre topurile universitare ca fiind pe locul 1, peste cele din capitală. A fost premieră pentru mediul universitar, dar și juridic, având în vedere că avocatul Cătălin Boacnă a fost îndrumat de către doi profesori, unul de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, anume Tudorel Toader, fostul rector și Ministru al Justiției iar cel de-al doilea de la Universitatea din Bordeaux, Jean-Christophe Sainut-Pau, președintele Asociației Franceze de Drept Penal și decan al Facultății de Drept din Bordeaux iar teza a fost susținută în străinătate. Teza prezentată și „apărată” de Cătălin Boacnă sub titlul ”Viața privată în era digitală, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța-România” urmează a fi publicată la una dintre cele mai importante edituri din Franța, după cum au indicat membrii juriului. A primit cea mai înaltă distincție a învățământului superior francez. Atenția profesorilor evaluatori, Marie-Christine Sordino, Charlotte Claverie-Rousttet, Ruxandra Răducanu și Guillaume Beaussonie a fost captată ore la rând, alături de atenția celor doi profesori coordonatori menționați mai sus. Universitarii francezi și-au potolit curiozitățile juridice adresându-i lui Cătălin Boacnă întrebări ce țin de legile din România, asta după ce au aflat din teza sa de doctorat că între Franța și România sunt foarte multe diferențe.
Avocatul ieșean Cătălin Boacnă a obținut titlul de doctor în drept
Teza de doctorat susținută de Cătălin Boacnă a fost pe placul universitarilor, iar asta s-a văzut prin reacțiile acestora. Toți profesorii francezi, dar și români care au participat la organizarea sau evaluarea tezei sale au ținut să-l felicite. Într-o lucrare de peste 850 de pagini, Boacnă a reușit să ridice o adevărată problemă juridică din România și nu numai, iar asta i-a impresionat de-a dreptul pe cei care îi evaluau munca. Primele felicitări au venit din partea profesorului Marie-Christine Sordino, profesor în cadrul Universității Montpelier (înființată în anul 1289) și directorul unui renumit institut de cercetare juridică. Aceasta a ținut să precizeze că a fost uimită de modul în care s-a putut exprima un român într-o teză redactatăîn franceză, mesajul fiind unul foarte cursiv și bine structurat. Totodată a dat de înțeles că un francez ”autentic” ar fi avut probabil stângăcii în redactarea celor peste 850 de pagini, iar valoarea cercetării este peste cele ale doctoranzilor francezi. Ulterior, profesorul Charlotte Claverie-Rousset, directorul Institutului de Studii Judiciare din cadrul Universității Bordeaux, a ținut un discurs de-a dreptul surprinzător considerând că teza este un produs foarte util și valoros pentru doctrina franceză. Printre altele, a ținut să precizeze că avocatul Cătălin Boacnă a ridicat pentru prima data la nivel de discuție internațională cazuri din justiție judecate complet diferit în România sau Franța. „Subiectul este foarte actual, există o nevoie reală de protejare a vieții private prin instrumentele dreptului penal, în era numerică. Lucrarea exprimă o muncă impresionantă a doctorandului”, s-a exprimat profesorul Guillaume Beaussonie, președintele comisiei de jurizare, directorul Școlii Doctorale de Drept din cadrul Universității Toulouse (înființată în anul 1229).
Asemănări și diferențe între Franța și România
Boacnă a făcut referire la situații concrete, unele petrecute recent, iar altele ce datează de zeci de ani. Ceea ce a vrut avocatul ieșean să sublinieze a fost faptul că unele legi din Franța sau din România conțin detalii care pot schimba radical aplicarea lor în funcție de fiecare sistem de drept în parte. În acest sens a dat exemplul unui polițist francez care a fost condamnatpentru violarea vieții private după ce a făcut publice imagini cu un șofer aflat în autoturismul personal. Judecătorii francezi au considerat că habitaclul unei mașini care circula pe stradă este loc privat și este infracțiune să înregistrezi pe cineva din interior înăuntru. Practic, Cătălin Boacnă a reliefat faptul că în Franța legile sunt mult mai stricte fața de cele din România și conțin dispoziții care, în unele cazuri oferă o protecție sporită vieții private. Accentul pus de către avocatul Boacnă în redactarea tezei sale de doctorat a fost strâns legat de actuala situație din România.
Propunere legislativă: să fie majorată pedeapsa dacă este folosită inteligența artificială pentru comiterea de infracțiuni
Profesorii de la unele dintre cele mai importante universități din Franța au fost extrem de interesați de modul în care lucrurile s-ar putea schimba, iar viața privată a cetățenilor români și francezi ar putea fi protejată. Boacnă și-a spus părerea și a venit cu câteva propuneri legislative care au fost apreciate ca fiind foarte utile de către cei șase membrii ai juriului. Una dintre aceste vizează modificarea codurilor penale în sensul înăspririi pedepsei atunci când este folosită inteligența artificială și astfel se permite multiplicarea numărului de victime, amplificarea semnificativă a prejudiciului sau îngreunarea considerabilă a descoperirii și urmăririi faptei. O astfel de situație justifică un tratament sancționator mai sever, similar celui prevăzut în prezent pentru folosirea unui minor în comiterea de infracțiuni sau pentru acțiunea în cadrul unui grup organizat.
Cătălin Boacnă: „există riscul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide către algoritm”
O discuție inedită lansată în cadrul cercetării a vizat identificarea momentului în care individul identificat prin nume, prenume, data nașterii sau poreclă a devenit un simplu număr. Inventatorul Codului Numeric Personal este chiar un statistician francez. Ulterior, s-a ajuns la o discuție despre omul care își trăiește viața în comuniune deplină cu algoritmul, și care nu face niciun pas fără să întrebe Chatpt ce este bine și ce este rău.
„Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om „colectat”: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă.
Acesta susține că există un risc real ca algoritmii să preia funcțiile decizionale umane, inclusiv în ceea ce privește votul la alegerile electorale.
„Nu este nicio problemă dacă acest nou tip de personalitate umană îl întreabă pe ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum este vremea afară, problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri esențiale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
Profilare comportamentală
Momentul care a declanșat acțiunea de profilare comportamentală din partea statelor în ceea ce-i privește pe utilizatorii de tehnologie, este dat de atentatele asupra jurnaliștilor de la revista Charlie Hebdo din 7 ianuarie 2015. Cu ocazia Jocurilor Olimpice din anul 2024, Franța a devenit primul stat european care a pus în funcțiune un sistem de supraveghere colectivă a populației cu ajutorul unor camere video augmentate, bazate pe puterea algoritmilor de identificare a riscului ca o anumită persoană să comită o infracțiune.
Deschiderea unui cont de facebook cu numele altei persoane reprezintă infracțiune
Regimul juridic al rețelelor de socializare a reprezentat un alt punct de interes al tezei, care a dat naștere unor discuții interesante.
„Rețelele de socializare au creat o extensie virtuală a sinelui, iar dublul numeric a devenit o resursă exploatabilă”, se arată în cuprinsul tezei.
Autorul cercetării a susținut că în dreptul francez, furtul de identitate virtuală a devenit infracțiune încă din anul 2011. În dreptul românesc, deschiderea unui cont pe facebook pe numele unei alte persoane a fost asimilată infracțiunii de fals informatic printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din anul 2021, fără să fie prevăzută expres în cod.
„În general, rețelele de socializare promovează identitatea fotografică, care este diferită față de cea reală, utilizatorii își construiesc versiuni selectate și adesea idealizate ale propriei persoane, existând un fenomen de a hiperboliza nivelul de trai, statul profesional sau social. Aparent este o atitudine naturală pentru că în vechiul album foto al familiei oricum nimeni nu își păstrează fotografiile de la evenimente dureroase. Asistăm astăzi la construirea societății de expunere, care transformă intimitatea în spectacol și în care realitatea trăită este înlocuită de reprezentări. Această identitate virtuală construită pe rețelele de socializare capătă valențe juridice importante mai ales în contextul comiterii unor infracțiuni în mediul online, de tipul înșelăciune, furt de identitate, hărțuire sau chiar atentat la viața privată”, a precizat Cătălin Boacnă
Dreptul la uitare genetică
Un alt subiect de interes public al lucrării a viza dreptul la uitare genetică, un concept nou și necunoscut în România. Dreptul la uitare genetică este o protecție gândită pentru oameni care au trecut prin boli grave, precum cancerul, și nu vor ca acest lucru să le urmărească toată viața. Ideea este simplă: rezultatele testelor genetice sau istoricul oncologic să nu poată fi folosite împotriva lor atunci când cer o asigurare sau un loc de muncă. Cu alte cuvinte, profilul genetic nu trebuie să devină un motiv de refuz ori de excludere economică. Franța se numără printre primele state care au introdus acest drept, în 2016, prin Legea Bioeticii. Inițial, pacienții diagnosticați cu cancer înainte de 21 de ani puteau „șterge” trecutul medical în relația cu asiguratorii după 5 ani de la terminarea tratamentului, iar cei diagnosticați după 21 de ani, după 10 ani. Ideea de fond este clară: cine a câștigat lupta cu o boală gravă nu ar trebui să fie pedepsit a doua oară, atunci când cere un credit sau o poliță de asigurare.
Dispozitive inteligente din locuință îl supraveghează pe proprietar
Una dintre concluziile surprinzătoare ale tezei este aceea că viața privată pare sa beneficieze de o protecție mai sporită într-un spațiu public foarte aglomerat decât în propria locuință
„Dispozitivele inteligente din locuință nu mai îndeplinesc doar rolul clasic pe care îl cunoaștem ci au și un rol de supraveghetor al utilizatorului: fierul de călcat poate înregistra audio-video o ceartă conjugală în timp ce calcă un tricou, frigiderul trimite către serverele unor terți preferințele culinare, ceasul transmite starea de sănătate a posesorului către rețelele de socializare etc. În acest context, provocarea pe care o reprezintă evoluțiile tehnologice pentru dreptul penal capătă o intensitate și o complexitate fără precedent”, a explicat Cătălin Boacnă.
