Grupul de la Vișegrad blochează politicile de mediu de la Bruxelles, care au dus la scumpirea energiei

Politica energetică este un nou capitol la care România face notă separată față de țările din blocul estic, în special Polonia, Ungaria, Cehia și Republica Cehă. Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Grupul de la Vișegrad (V4) care reunește aceste țări va căuta să blocheze prin orice mijloace legale politicile climatice decise de Uniunea Europeană care, în opinia acesor țări membre, scumpesc accelerat prețurile la energie, sărăcind cetățenii. La polul opus, România este în mod oficial țara membră UE cu cea mai scumpă energie și un exces de zel în implementarea programului Green Deal. care s-a soldat cu închiderea majorității centralelor pe cărbune și criza energetică de proporții din această vară.

• Grupul de la Visegrád (V4) reunește în mod tradițional 4 țări ale Europei Centrale și de Est care au făcut o politică disidentă încă din perioada Blocului sovietic. Este vorba de Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

 Loading …

• În ultimele luni, Polonia și alte câteva state membre au făcut demersuri pentru „îmblânzirea” acordului privind emisiile de carbon sau EU Emissions Trading System (ETS), o schemă lansată în 2005 care le solicită poluatorilor o taxă pentru emisiile de carbon din sectoare ca generarea de electricitate și industria grea.
• În luna iulie, ministrul Mediului din Polonia, Paulina Hennig-Kloska, a reușit o primă victorie în acest sens. Kloska a creat o coaliție de 10 țări care au cerut la Bruxelles reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere a emisiilor. Comisia Europeană a răspuns parțial pozitiv acestui demers.

• În cadrul unei conferințe de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin, premierul polonez Donald Tusk a anunțat linii concrete de acțiune ale celor 4 țări prezente în grupul de la Vișegrad.

Tusk, avertisment tranșant către Bruxelles

Premierii celor 4 țări prezente la eveniment au reușit o amânare a introducerii taxei pe emisiile de carbon, care urmează să taxeze emisiile generate de transportul rutier și clădiri.

“Indiferent că vorbim de ETS1, ETS2 sau de alte propuneri, tot ce va aduce un risde energie mai scumpă va fi blocat de noi”, a declarat Tusk joia trecută, la o conferință de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin.

Deși cunoscut ca un pro-european convins, Tusk a subliniat că aceste țări nu pot accepta politicile decise de la Bruxelles care slăbesc competitivitatea economică, în contextul în care țările membre se confruntă deja cu costuri foarte mari la electricitate și gaze, relatează publicația NotesfromPoland.

“Polonia și (țările din) V4 nu vor permite nicio modificare sau propunere din partea instituțiilor europene sau a altor țări care ar putea înrăutăți situația energetică din țările noastre. Prețurile la energie în această regiune trebuie să scadă”, a completat acesta la reuniunea amintită.

Tusk a argumentat că scumpirea energiei reprezintă o amenințare nu numai pentru economiile din Europa Centrală, ci și pentru starea economică a UE în ansamblu. “Putem uita de visele de a concura cu China sau Statele Unite dacă prețurile la energie rămân la nivelul de acuma”, a mai comentat Donald Tusk.

Fico anunță lobby la instituțiile europene pentru ieftinirea energiei

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a punctat că țările din V4 sunt unite în abordarea lor comună privind sistemul de taxare a emisiilor poluante.

“Vom fi foarte activi și, de asemenea, ne vom angaja în discuții în afara întâlnirilor oficiale de la Consiliul Europen și Consiliul Europei pentru a discuta etapele prin care să ieftinim prețurile la energie”, a afirmat Fico la conferința de la Bratislava din 10 septembrie.

Pe de altă parte, premierul Republicii Cehe, Andrej Babiš, a reamintit că Bruxelles-ul și-a încălcat angajamentul din cadrul politicilor climatice. “Toți din regiunea noastră industrială dăm foarte mulți bani pentru taxele pe emisii de carbon. Ce ne-a spus Comisia (Europeană) în 2020? Că prețul acestei taxe va fi în 2030 26.50 €. Ei bine, chiar acum este de 80€”, a punctat premieul ceh.

România plătește cea mai scumpă energie din Europa, fiind urmată de Polonia

Potrivit datelor Eurostat, gospodăriile poloneze au plătit 27.09 € per 100 kWh, inclusiv taxe și alte costuri pentru electricitate în a doua jumătate a lui 2025. Asta înseamnă al 11-lea cost din UE și sub media de 28.96 € din cadrul blocului umanitar.

Totuși, raportat la puterea de cumpărare (PPS), care arată diferențele la nivelul costurilor vieții de zi cu zi, gospodăriile din Polonia se află pe locul 2 ca preț la energie, la 37.15 PPS per 100 kWh, fiind devansată de România (49.52 PPS) și Republica Cehă (39.16 PPS).

Nawrocki a cerut referendum național pe energie

Efectele taxei ETS asupra facturilor la electricitate s-au mutat chiar în centrul dezbaterii politice în acest an, după ce principalul partid de opoziție, național-conservatorii Lege și Justiție (PiS), a cerut ca Polonia să se retragă din sistemul european, reclamând că aceasta “transformă Polonia într-o mașină de cash pentru politica climatică absurdă a UE”.

Inclusiv președintele conservator Karol Nawrocki a declarat că va convoca un referendum național pentru respingerea politicilor climatice ale UE, argumentând că acestea sunt prea scumpe pentru polonezi. În final, propunerea sa a fost respinsă de majoritatea guvernamentală din Parlament.

Însă, deși guvernul de la Varșovia a respins ideea de retragere din acordul ETS – care ar fi venit cu amenzi mari contra Poloniei – Executivul a făcut demersuri pentru o serie de reforme în sistem.

Bruxelles-ul a cedat parțial la solicitările Poloniei

În iulie, Comisia Europeană a acceptat propunerile de ameliorare a taxei ETS, ca răspuns la presiunile venite din țări ca Polonia, permițând industriilor din aceste țări să continue emisiiile de CO2. De asemenea, Bruxelles-ul a promis mai mult sprijin financiar pentru investiții în tehnologii curate.

Chiar înainte ca Bruxelles-ul să anunțe aprobarea propunerii poloneze, ministrul Mediului din această țară, Paulina Hennig-Kloska, a reușit să creeze o coaliție de 10 țări care au cerut reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere a emisiilor. De asemenea, ministrul polonez a solicitat mecanisme de finanțare ETS care să țină cont de diferențele naționale,  inclusix mixul energetic și PIB-ul pe cap de locuitor, care să asigure o tranziție mai justă pentru țările cu venituri mai mici cum sunt cele din Est.

Aproape jumătate din electricitatea Poloniei se bazează pe cărbune

Polonia, de exemplu, are o dependență istorică de cărbune, pe care îl folosește pentru a produce aproximativ jumătate din electricitatea sa. Ceea ce o transformă într-unul dintre cei mai mari emițători de carbon din UE. Totuși, țara vecină a făcut progrese semnificative în accelerarea energiei regenerabile în ultimii ani, mai ales energia solară și eoliană, mai scrie sursa citată.

Conform planului național climatic și de energie aprobat de puterea actuală în iunie, până în anul 2040 Polonia va genera 18-21% din energie din surse eoliene offshore, respectiv 22-27% din surse eoliene onshore. Un plus de 15-16% din energia națională va proveni din energia nucleară, 14-18% din energia solară, 7-8% din gaz și doar 0-5% din cărbune.

România, fruntașă la închiderea termocentralelor pe cărbune

Prețul energiei electrice a înregistrat, luni 14 septembrie, creșteri puternice pe piețele spot din Europa, pe fondul unei producții eoliene sub așteptări în Germania și al presiunii tot mai mari asupra centralelor pe gaze. În România, energia electrică a ajuns să fie tranzacționată la un preț de aproape 3.500 de lei/MWh în intervalul de vârf, potrivit Profit.ro.

Criza energetică cu care s-a confruntat România în această vară, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, a repus pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie.

O parte din criză vine din blocarea la CCR a legii de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea termocentralelor de cărbune, ca parte a PNRR, program pe care l-a gestionat integral. Astfel, în vreme ce Germania sau Polonia au negociat și obținut la Bruxelles închiderea termocentralelor lor pe cărbune abia în 2030 sau chiar mai târziu, țara noastră a devenit lideră la viteza de impementare a Green Deal în Uniune. O altă cauză o reprezintă și politica de liberalizare a energiei decisă de liberali, în frunte cu fostul ministru de resort Virgil Popescu (Detalii AICI).