Percheziția domiciliară efectuată la locuința lui Călin Georgescu ridică o serie de întrebări legate de respectarea strictă a procedurii prevăzute de Codul de procedură penală, putând fi considerată nulă. Ora la care a început efectiv operațiunea, prezența avocatului, înmânarea mandatului, limitele percheziției și obiectele ridicate sunt doar câteva dintre elementele care trebuie verificate. Orice abatere poate avea consecințe asupra legalității probelor obținute.
Percheziția în dosarul Călin Georgescu, sub semnul nulității!
Percheziția de la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia a avut loc în dimineața zilei de 21 septembrie 2026, într-o anchetă DIICOT privind acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Procurorii au pus în aplicare cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Călin Georgescu nu se afla la domiciliu în momentul în care anchetatorii au ajuns acolo. El a fost oprit în zona Otopeni și adus la locuință. Primul lucru de remarcat este faptul că, pentru efectuarea percheziției domiciliare, cei care o desfășoară nu au dreptul să spargă poarta, respectiv ușa, așa cum s-a întâmplat în Mogoșoaia, decât pentru câteva motive prevăzute clar în Codul de procedură penală.
Prin urmare, aceștia nu aveau dreptul să-i distrugă ușa lui Călin Georgescu, decât după înmânarea mandatului de percheziție și dacă se refuză intrarea sau în situația în care există pericolul că se distrug probe. Nu existau motive pentru a se sparge ușa, mai ales că fostul candidat la prezidențiale nici nu se afla la domiciliu. Aceasta este o nulitate relativă. Trebuie să demonstreze Călin Georgescu sau soția acestuia existența unui prejudiciu.
Codul de procedură penală este foarte clar: percheziția domiciliară nu poate începe înainte de ora 06:00 și nu poate avea loc după ora 20:00, decât cu două excepții: atunci când infracțiunea este flagrantă sau situația în care percheziția se face într-un local deschis publicului la acea oră.
La ora 06:30, unele publicații deja făcuseră publice imagini de la percheziția la domiciliul lui Călin Georgescu. Dacă această obligație este încălcată, din nou ne aflăm în prezența unei nulități relative.
Încălcarea prezumției de nevinovăție
Imediat după începerea percheziției la domiciliul lui Călin Georgescu, DIICOT a transmis un comunicat în care identitatea acestuia a fost anonimizată, fiind menționată doar vârsta. Cu toate acestea, instituția a făcut o greșeală uriașă.
În videoclipul de la percheziție, pe perete apare o fotografie a lui Călin Georgescu, iar aceasta este o încălcare a prezumției de nevinovăție, iar percheziția poate fi lovită de nulitate absolută.
Discuția devine importantă deoarece Codul de procedură penală prevede că probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite. Mai mult, nulitatea actului prin care a fost autorizată sau administrată proba poate determina excluderea acesteia și înlăturarea mijlocului de probă din dosar.
„Spectacolul cătușelor” există întotdeauna în România atunci când este vorba despre o persoană importantă pentru țară. Deși președintele Nicușor Dan a spus public că s-a scăpat de acest „spectacol al cătușelor”, observăm că nu este adevărat.
Poate Călin Georgescu să demonstreze că percheziția de la domiciliul său din Mogoșoaia este lovită de nulitate? Mai multe aspecte importante au fost încălcate, iar fostul candidat are posibilitatea să explice motivele care au stat la baza acestor încălcări.
