Agenția Standard & Poor’s a păstrat ratingul suveran al României la „BBB-”, astfel că țara rămâne în categoria statelor recomandate pentru investiții. Totuși, perspectiva acordată României este în continuare negativă, iar o eventuală retrogradare nu este exclusă. Premierul demis, Ilie Bolojan, a transmis că menținerea ratingului României reflectă eforturile făcute până acum pentru reducerea deficitului, păstrarea cheltuielilor publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare. Premierul a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor și a susținut că este necesar formarea unui guvern cu drepturi depline cât mai repede.
Bolojan spune că România a scăpat de „junk” datorită reducerii deficitului
Ilie Bolojan a transmis, la o zi după anunțul agenției S&P, că România și-a păstrat ratingul de țară deoarece guvernul a continuat măsurile pentru reducerea deficitului și a menținut investițiile, în ciuda crizei politice.
Premierul demis a afirmat că investițiile au reprezentat 8,5% din PIB, iar rata de absorbție a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Bolojan susține că nivelul investițiilor ar fi fost cu 770 de milioane de lei mai mare dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării.
„Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD.
S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină «un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi». Dacă PSD nu bloca legea salarizării, procentul era chiar mai ridicat, cu 770 de milioane în plus”, a scris Ilie Bolojan pe pagina lui de Facebook.
Bolojan: „Am redus deficitul cu 27 de miliarde de lei față de anul trecut”
Bolojan a adăugat că deficitul bugetar a fost redus cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără ca statul să renunțe la investiții. În primele opt luni, acestea au ajuns la 97 de miliarde de lei, cu 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul a afirmat că și cheltuielile statului cu salariile au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni.
În același timp, România a plătit mai mult pentru dobânzile la împrumuturile contractate în anii anteriori. În primele opt luni, statul a achitat 42 de miliarde de lei, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei peste suma plătită anul trecut.
„Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut. Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni.
Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, a spus premierul demis.
Bolojan avertizează că blocajul politic poate afecta încrederea investitorilor
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile pe care le-au resimțit în aceasta perioadă și a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor în România. Premierul demis a susținut că, în acest caz, măsurile luate până acum pentru redresarea finanțelor țării ar putea fi pierdute.
Loading …
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra riscului ca, pe fondul blocajului, să fie luate în ultimul moment decizii de politică publică pe care agenția S&P le consideră nepotrivite.
„Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite.
La fel de rău ar fi însă și ceea ce S&P numește «riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment»”, a menționat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan îndeamnă viitorul guvern să păstreze măsurile adoptate până în acest moment și să gestioneze cu atenție banii publici
Ilie Bolojan a spus în încheierea mesajului său că următorul guvern trebuie să păstreze măsurile adoptate până acum și să gestioneze cu atenție banii publici. Premierul demis a adăugat că România are nevoie cât mai repede de un guvern stabil, care să continue actuala direcție economică.
„Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are.
Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, și-a încheiat postarea premierul demis.
România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare
Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat vineri, 2 octombrie, decizia privind ratingul României. S&P a menținut calificativul suveran al țării la „BBB-”. Ratingul „BBB-” situează România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026.
Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026.
Ce a convins S&P să mențină ratingul României
Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție.
Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026.
Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate.
S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028
Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară și pentru adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028.
În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru. În același timp, S&P avertizează că prelungirea blocajului politic sau apariția unor compromisuri politice adoptate în ultimul moment ar putea pune în pericol reducerea deficitelor gemene ale României până în 2029.
S&P avertizează și asupra unui scenariu de retrogradare
Menținerea ratingului nu înseamnă că riscul unei retrogradări a fost eliminat. S&P spune că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului va îngreuna reducerea deficitului în 2027 și 2028.
Un alt risc este apariția unor presiuni externe mai puternice. Agenția indică, printre altele, posibilitatea ca perturbările de pe piața energiei să afecteze așteptările privind inflația pe termen mediu.
