Un obicei de zi cu zi este asociat cu un risc cu 49% mai mare de apariție a simptomelor tulburărilor de alimentație la adolescenți

un-obicei-de-zi-cu-zi-este-asociat-cu-un-risc-cu-49%-mai-mare-de-aparitie-a-simptomelor-tulburarilor-de-alimentatie-la-adolescenti
Publicitate Cele mai noi Birouri Clasa A din Iași | Dotări Premium - NOCIS

Într-un nou studiu realizat pe aproape 9.000 de adolescenți din SUA, cercetătorii au constatat că deținerea unui smartphone la vârsta de 12 ani este asociată cu o probabilitate cu 36% mai mare de raportare a oricărui simptom al unei tulburări de alimentație.

La această vârstă, utilizatorii de smartphone-uri au raportat o prevalență cu 61% mai mare a simptomelor de alimentație compulsivă decât cei care nu foloseau smartphone-uri. Aproape 70% dintre copiii de 12 ani incluși în studiu aveau un smartphone, relatează Science Alert.

 Loading …

Rezultatele au fost publicate în JAMA Network Open și susțin dovezile preliminare tot mai numeroase potrivit cărora deținerea timpurie și nesupravegheată a unui smartphone ar putea fi asociată cu efecte negative asupra sănătății mintale.

Cercetarea, coordonată de oameni de știință de la University of California, San Francisco (UCSF), sugerează că amânarea accesului copiilor la smartphone-uri ar putea merita luată în considerare, având în vedere legătura acestuia cu obiceiurile alimentare dezordonate.

Rezultatele nu pot demonstra că smartphone-urile provoacă simptome ale tulburărilor de alimentație, însă este posibil ca accesul timpuriu și nesupravegheat la rețelele sociale să accentueze nemulțumirea față de propriul corp în perioada pubertății.

Sursă foto: Shutterstock

Rețelele sociale, un posibil factor de risc

Acesta este un aspect de care părinții ar trebui să fie conștienți, susțin autorii, iar medicii ar putea lua în considerare verificarea deținerii unui smartphone și a utilizării rețelelor sociale atunci când evaluează riscul apariției tulburărilor de alimentație la adolescenți.

„Tulburările de alimentație sunt afecțiuni grave, potențial letale, care sunt totuși adesea prevenibile și pot răspunde la intervenții timpurii”, scriu autorii, coordonați de medicul pediatru Jason Nagata de la UCSF.

„Deși principalele platforme de social media impun o vârstă minimă de 13 ani, acest prag poate fi ușor eludat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor de protecție bazate pe vârstă.”

Analiza a inclus date privind sănătatea provenite dintr-un studiu longitudinal aflat în desfășurare, care urmărește adolescenți din SUA.

La vârsta de 12 ani, deținerea unui smartphone era deja asociată cu o varietate de simptome ale tulburărilor de alimentație. Unele dintre aceste asocieri erau încă evidente doi ani mai târziu.

La vârsta de 14 ani, aproape un sfert dintre copiii care aveau un smartphone încă de la 12 ani au raportat cel puțin un simptom al unei tulburări de alimentație.

Comparativ cu cei care nu aveau un smartphone la vârsta de 12 ani, cei care aveau unul aveau o probabilitate cu 103% mai mare să raporteze că își legau valoarea personală de greutatea corporală.

De asemenea, aceștia prezentau un risc cu 49% mai mare de a raporta orice simptom al unei tulburări de alimentație până la vârsta de 14 ani.

Sursa foto: Envato

Cum poate influența conținutul de pe rețelele sociale relația cu propriul corp

„Deținerea unui smartphone personal în perioada adolescenței timpurii poate avea consecințe deosebit de importante, având în vedere potențialul său de a crește expunerea nesupravegheată și individualizată la mediile digitale într-o perioadă sensibilă a dezvoltării”, scriu autorii studiului.

„Aceste influențe se pot acumula, de asemenea, în timp și pot fi modelate de momentul dezvoltării.”

Faptul că un adolescent raportează un simptom al unei tulburări de alimentație nu înseamnă neapărat că acesta suferă de o astfel de tulburare.

Această analiză a măsurat doar simptomele raportate de adolescenți. Nu a analizat modul în care utilizarea smartphone-urilor influențează un diagnostic clinic propriu-zis.

Utilizarea rețelelor sociale permite exercitarea unei presiuni mai mari din partea grupului de egali decât oricând înainte. Conținutul de pe rețelele sociale care prezintă corpuri idealizate este asociat cu un risc crescut de nemulțumire față de propriul corp și de comportamente alimentare dezordonate.

Este posibil ca influencerii și conținutul online de tip „fitspiration” să accentueze sentimentele de nemulțumire față de propriul corp în rândul tinerilor și să îi învețe obiceiuri alimentare nesănătoase.

Publicitate Arcadia Spitale și Centre Medicale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *