Știați că „salariu” vine de la „sare”, de fapt? Iată motivul pentru care soldații Imperiului Roman erau plătiți în saci cu sare, numiți „salarium”.
În urmă cu 2.000 de ani, salariul nu însemna bani, ci, era sare. Astfel că, un legionar la frontiera Germaniei, care stătea cu noroiul până la genunchi, nu aștepta monede la sfârșitul lunii. El aștepta rația sa de salarium, un sac alb, greu, numărat bob cu bob, potrivit paginii de Facebook Curiozități și glume 2.
Acest sac alb nu era o pedeapsă, ci, mai degrabă, un premiu. De ce se întâmpla asta? Pentru că, fără frigidere și fără conservanți, lumea putrezea, iar sarea era singurul lucru care oprea timpul. Cu ea se putea salva carnea pentru iarnă, se putea tăbăcea pielea cizmelor, se vindeca o rană deschisă. Cu ea se făcea avere, pentru că cu ea se făcea comerț. Deci, sare era foarte utilă, pe mai multe paliere.
De altfel, sarea era atât de importantă încât Roma, care construia drumuri pentru a-și mișca legiunile, a construit unul singur pentru a mișca sarea – Via Salaria, cea mai veche dintre toate, mergea de la salinele din Ostia până în centrul imperiului, încărcată cu aur alb.
De aceea, trebuie să știi că, atunci când îți intră salariul în cont, nu ești plătit cu hârtie, ești plătit, de fapt, cu sare, iar de acolo vine totul.
Originea cuvântului „salariu”
Cuvântul „salariu” este un termenul latin. El provine din salarium, derivat din sal (sare). Sensul său istoric arată că, în Roma Antică, el reprezenta o sumă de bani dată soldaților pentru cumpărarea sării sau o alocație/soldă acordată acestora. Așadar, ei erau plătiți în saci cu sare, numiți „salarium”. Așa cum am mai arătat, sare era foarte importantă în vremurile acelea din antichitate, fiind folosită pentru conservarea alimentelor.









