Deputatul AUR de Iași, prof. dr. Silviu Gurlui, critică programul de guvernare al Guvernului Luca, susținând că documentul conține promisiuni pentru cercetare și dezvoltare tehnologică ale căror termene depășesc perioada mandatului 2027–2028. Acesta atrage atenția asupra lipsei unor bugete concrete pentru următorii doi ani, a unor obiective măsurabile și a unei strategii clare pentru industria aerospațială, cooperarea cu ESA și NASA și cercetarea din domeniul apărării. În opinia sa, România riscă să rămână un simplu cumpărător de tehnologie, în loc să investească în dezvoltarea propriilor capacități științifice și industriale.
„ GUVERNUL LUCA CERE VOTUL PARLAMENTULUI PENTRU PROMISIUNI CARE DEVIN SCADENTE DUPĂ ÎNCHEIEREA MANDATULUI!
Am analizat Programul de guvernare al Guvernului Luca, depus în Parlament pentru perioada 2027–2028. Am urmărit concret ce propune pentru cercetare, tehnologii, finanțarea proiectelor, industria aerospațială, programele ESA și NASA și cercetarea destinată apărării.
Prima problemă este chiar principala promisiune pentru cercetare: finanțare publică de 1% din PIB în 2030. Programul pentru care Guvernul Luca solicită votul Parlamentului se încheie însă în 2028.
Pentru 2027 nu este stabilit un procent. Pentru 2028 nu este stabilit un procent. Nu există o creștere anuală, o sumă, o sursă bugetară sau un prag intermediar. Obiectivul este mutat după încheierea mandatului, când actualul Guvern nu va mai putea fi tras la răspundere pentru nerespectarea lui.
Este foarte simplu să promiți bani pentru perioada în care nu mai guvernezi. Un program serios trebuia să spună cât primește cercetarea în primul buget și cât primește în al doilea, nu să lase factura pentru 2030.
Sunt anunțate competiții multianuale, evaluări internaționale, programe pentru tineri și poli de excelență. Dar nu există calendarul competițiilor, bugetul fiecărei linii, numărul estimat de proiecte, durata evaluării și data contractării.
Nu știm nici cum se va împărți finanțarea între institute, universități și competițiile de proiecte. Nu există o garanție a continuității finanțării și nici un mecanism care să împiedice apariția unor perioade lungi fără competiții.
Guvernul Luca anunță și o Unitate Centrală pentru Inovare. Nu explică însă ce autoritate va avea, cui i se va subordona și cum se va raporta la ministere, la Autoritatea Națională pentru Cercetare, la agențiile de finanțare și la noua Autoritate Națională pentru Industria de Apărare.
Riscul este evident: încă o structură administrativă, încă un nivel de avizare și aceleași blocaje
Pe partea tehnologică, programul enumeră inteligența artificială, internetul obiectelor, volumele mari de date, biotehnologiile, semiconductorii, energia curată și dronele. Enumerarea unor domenii moderne nu reprezintă însă o strategie.
Nu ni se spune ce tehnologii trebuie dezvoltate în România, ce produse trebuie realizate până la sfârșitul anului 2028, ce nivel de maturitate trebuie atins, ce infrastructuri de testare sunt necesare și cine va deține proprietatea intelectuală.
Lipsește întregul traseu de la laborator la produs: cercetare, prototip, testare, certificare, achiziție publică, producție de serie și export.
Programul TechUp România este prezentat cu peste 1 miliard de euro, dar suma nu este desfăcută pe ani și instrumente. Nu știm cât reprezintă granturi, cât reprezintă credite, garanții sau facilități fiscale și cât va fi cheltuit efectiv în perioada Guvernului Luca.
Proiectele sunt prevăzute între 5 și 50 de milioane de lei. Pragul minim poate exclude exact zona din care apar tehnologiile noi: start-up-urile, spin-off-urile universitare și echipele care încearcă să transforme un rezultat științific într-un prim prototip.
Era necesară separarea finanțării în 3 niveluri: idei și prototipuri, testare și certificare, respectiv industrializare. Altfel, banii prezentați drept cercetare și tehnologie pot ajunge predominant în utilaje, clădiri și extinderi de capacitate.
Programul propune evaluarea schemelor prin locurile de muncă, exporturile și valoarea adăugată. Pentru cercetare, acești indicatori nu sunt suficienți. Trebuie evaluate brevetele, licențele, produsele originale, tehnologiile certificate și proprietatea intelectuală rămasă în România.
Nici industria aerospațială nu este tratată ca domeniu strategic. IAR, Avioane Craiova și Romaero sunt introduse într-un proces de restructurare administrativă. Dar restructurarea nu ne spune ce vor proiecta și produce aceste companii peste 2, 5 sau 10 ani.
Nu există obiective pentru avionică, propulsie, materiale avansate, senzori, comunicații, navigație, sisteme autonome sau certificarea unor produse aerospațiale românești.
Cea mai gravă omisiune privește industria spațială. În document, acronimul ESA apare în legătură cu metodologia de calcul al deficitului, nu cu Agenția Spațială Europeană. Guvernul Luca găsește ESA când calculează deficitul, dar o uită când discută despre cercetare, tehnologie și securitate.
Nu apar programele Agenției Spațiale Europene, Agenția Spațială Română, contractele care ar trebui obținute de firmele românești, contribuțiile României sau obiectivul de retur industrial.
Datele satelitare sunt amintite pentru monitorizarea mediului, dar România este prezentată numai ca utilizator de imagini. Nu există nicio ambiție pentru senzori, instrumente, componente, sateliți, software, infrastructură de sol sau servicii spațiale dezvoltate în România.
NASA lipsește complet. Capitolul dedicat Parteneriatului Strategic cu Statele Unite menționează apărarea, energia nucleară, inteligența artificială, semiconductorii și securitatea cibernetică. Cooperarea spațială civilă nu există.
Nu sunt prevăzute proiecte științifice comune, experimente, instrumente, cercetări în microgravitație sau programe pentru universitățile și institutele românești.
Pe partea de apărare, Guvernul Luca propune o competiție pentru prototipuri de drone și sisteme de interceptare, un centru de testare și contracte multianuale. Dar nu stabilește cât din bugetul apărării va fi alocat cercetării, dezvoltării și inovării.
Putem majora masiv bugetul apărării și putem cheltui aproape totul pe importuri, achiziții și infrastructură, fără să dezvoltăm tehnologie românească.
Nici programul antidronă nu este prezentat ca un sistem național integrat. Nu sunt reunite într-o singură arhitectură rețelele de senzori, radarul activ și pasiv, detecția radio, senzorii optici, inteligența artificială, comanda și controlul, războiul electronic și mijloacele de neutralizare.
Există riscul să finanțăm prototipuri separate, fără interoperabilitate, fără testare operațională comună și fără o comandă publică ulterioară.
Ținta ca minimum 60% din contractele SAFE să producă efecte în România este formulată atât de larg încât poate fi îndeplinită și prin mentenanță sau activități cu valoare tehnologică redusă. Trebuie precizat separat cât înseamnă producție, cât înseamnă cercetare, cât înseamnă transfer tehnologic și ce proprietate intelectuală rămâne în România.
PESCO, Fondul European de Apărare și NATO DIANA sunt doar enumerate. Nu există un portofoliu național de proiecte, bugete pentru cofinanțare, consorții românești, termene și rezultate urmărite până în 2028.
Programul Guvernului Luca trebuie completat cu angajamente precise:
1. Bugetul cercetării pentru 2027 și 2028.
2. Calendarul competițiilor, cu bugete, termene de evaluare și date de contractare.
3. O foaie de parcurs pentru tehnologiile strategice, de la laborator până la producția de serie.
4. Un capitol distinct pentru industria aerospațială, ESA, NASA și securitatea spațială.
5. Un buget separat pentru cercetarea militară și un program național integrat antidronă.
România nu poate rămâne numai cumpărător de tehnologie, utilizator de date și executant al unor componente secundare.
Ca profesor, cercetător, deputat de Iași și vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie, consider că programul Guvernului Luca nu oferă cercetării și industriei tehnologice un plan de guvernare. Oferă sume agregate, instituții noi și promisiuni împinse după 2028.
O promisiune care devine scadentă după încheierea mandatului nu este strategie. Este mai degrabă o fugă de răspundere!”, a transmis prof. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
