Continuând eforturile pentru mai buna protejare a minorilor împotriva abuzurilor online, Parlamentul European propune stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesarea rețelelor sociale, a platformelor de video sharing și a serviciilor de tip chatbot. Oficialii europeni lasă totuși deschisă posibilitatea ca tinerii cu vârste între 13 și 16 ani să acceseze aceste servicii cu acordul părinților.

Propunerea adoptată cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, invocă îngrijorările tot mai mari cu privire la riscurile pentru sănătatea fizică și mentală cu care se confruntă minorii în spațiul online. Cât despre motivele oferite pentru justificarea acestor reguli, oficialii europeni acuză designul manipulativ al platformelor sociale – inclusiv caracteristicile care încurajarea derularea prelungită și interacțiunea constantă (ex. Clipuri virale pe TikTok). Pe lângă dependența creată, utilizarea necontrolată a acestor platforme poate afecta capacitatea de atenție, comportamentul și bunăstarea utilizatorilor.

Iar pentru ca mecanismul să funcționeze, Parlamentul susține dezvoltarea unei aplicații UE de verificare a vârstei și a portofelului european de identitate digitală (eID), cu cerința ca aceste sisteme să fie precise și să respecte confidențialitatea. Deputații europeni subliniază că verificarea vârstei nu reduce responsabilitatea platformelor de a se asigura că serviciile sunt sigure și adecvate vârstei prin concepție.

Cât despre sancțiunile pregătite, Legea privind serviciile digitale (DSA) sugerează că administratorii platformelor respective ar putea fi trași la răspundere în mod direct pentru situațiile în care sunt constatate nereguli grave în formă continuată, în special atunci când e vorba despre cerințele privind siguranța minorilor și verificarea strictă a vârstei.

Parlamentul European propune:

  • Interzicerea celor mai dăunătoare practici care generează dependență și dezactivarea implicită a altor funcții care creează dependență pentru minori (derulare infinită, redare automată, reîmprospătare prin tragere, bucle de recompensă, gamificare dăunătoare).
  • Interdicții asupra platformelor care nu respectă normele UE privind siguranța copiilor.
  • Acțiuni împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi reclamele direcționate, marketingul bazat pe influenceri, designul care creează dependență și modelele întunecate, în temeiul viitoarei Legi privind echitatea digitală.
  • Interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe implicare pentru minori.
  • Aplicarea protecțiilor DSA pe platformele video online și interzicerea loot box-urilor și a altor funcții de joc aleatorii, inclusiv monedele din aplicație, roțile norocului și modelele de plată în funcție de progres.
  • Măsuri pentru prevenirea exploatării comerciale a minorilor, inclusiv restricții asupra platformelor care oferă stimulente financiare pentru influențarea copiilor.
  • Acțiuni urgente pentru a aborda riscurile legate de inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatboții de companie bazați pe inteligență artificială, agenții inteligenței artificiale și aplicațiile de nuditate sintetică.

Altfel spus, noile reguli UE au potențialul să redefinească în mod fundamental peisajul online, prin reguli stricte și amenzi usturătoare pentru furnizorii de servicii care nu iau în serios aceste prevederi.

Potrivit statisticilor furnizate de autorii acestui proiect de lege, 97% dintre tineri se conectează zilnic la internet, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. Mai mult decât atât, unul din patru minori prezintă simptome asemănătoare dependenței, asociate folosirii peste măsură a smartphone urilor sau alte dispozitive inteligente.

Pe lista restricțiilor de implementat în perioada imediat următoare în statele membre UE mai avem sisteme stricte de verificare a vârstei la accesarea serviciilor de conținut pentru adulți, inițiative educaționale cum ar fi interzicerea sau limitarea folosirii smartphone-urilor în școli, reguli privind hărțuirea cibernetică, crearea unor linii telefonice de asistență și campanii de conștientizare, ca parte a răspunsurilor naționale la riscurile emergente.