Bilanț în oglindă la 1 an de mandat: Nawrocki și Nicușor Dan

Bilanț prezidențial în oglindă. Deși au fost aleși de o masă largă de votanți cam în aceeași perioadă a lui 2025, Karol Nawrocki și Nicușor Dan se situează în direcții diametral opuse când vine vorba de rezultate și de încrederea cetățenilor care i-au ales. Președintele Karol Nawrocki și-a exercitat dreptul de veto mai mult decât orice președinte din istoria Poloniei, deși a preluat mandatul de mai puțin de 1 an. Dreptul de veto este principala prerogativă a unui președinte pe plan intern. Acest drept îl ajută să medieze și să echilibreze raporturile de putere într-o democrație, apărând reglementând prioritățile și interesele naționale, așa cum este prevăzut în Constituție. La polul opus se află Nicușor Dan, care este acuzat tot mai mult că nu respectă Constituția.

• Într-o perioadă aproape similară de mandat (Nicușor Dan – 1 an, Nawrocki – 10 luni), liderul polonez se distinge prin exercitarea dreptului său de veto de 37 de ori, un record absolut pentru Polonia postcomunistă.

Un reformator în care polonezii au cea mai mare încredere

• Dacă președintele Poloniei este perceput la scară largă ca un reformator, președintele României este tot mai contestat atât de partidele din toate zonele (atât din opoziție, cât și din coaliția pro-europeană). După recentele sale decizii în desemnarea unui premier, după căderea guvernului Bolojan, tot mai numeroase voci din partidele, mai ales dinspre PNL și AUR, îl acuză de forțarea Constituției.

• În egală măsură, specialiștii în drept reputați îl acuză pe liderul de la Cotroceni că nu respectă prerogativele constituționale.
• Tot mai multe voci din spațiul public încep să vorbească de suspendarea lui Nicușor Dan, de la jurnaliști cunoscuți (Ion Cristoiu, Emilian Isăilă, Doru Bușcu) la alți lideri de opinie (Andrei Marga) sau politicieni de prim-plan (George Simion, Daniel Fenechiu).

Un președinte fără veto și cu cea mai mare scădere a cotei de încredere dintre toți președinții de după 1989

• Deși a trimis câteva legi la CCR pentru reexaminare, inclusiv legea care reglementează statutul obiectivelor de interes național precum hidrocentralele, Nicușor Dan nu și-a exercitat niciodată, într-un an de mandat, dreptul de veto pe plan politic intern. Nu a refuzat nicio propunere venită dinspre partide sau dinspre Guverm.
• Dacă pe plan extern Nawrocki este considerat principalul aliat conservator în Europa al lui Donald Trump și al curentului MAGA, performanțele internaționale ale lui Nicușor Dan sunt aproape inexistente. Ca dovadă, a angajat o firmă de lobby americană contra unui onorariu exorbitant, pentru a-i face lobby la Casa Albă (detalii AICI).
• Polonezul este politicianul în care cetățenii din Polonia au cea mai mare încredere, în vreme ce Nicușor Dan are cea mai mare prăbușire a cotei de încredere dintre președinții României de după 1989, așa cum arată cele mai recente sondaje de opinie.

Președintele Poloniei nu ezită să se opună unor legi votate în Parlamentul de la Varșovia

Karol Nawrocki a anunțat joia trecută că refuză să semneze 3 noi legi adoptate de Parlamentul polonez. Practic, președintele s-a opus în total, prin drept de veto, la 37 de propuneri legislative în doar 10 luni de la venirea la putere. Anteriorul deținător al recordului, Aleksander Kwaśniewski, și-a exercitat dreptul de veto de 35 de ori în decursul a 10 ani în calitate de președinte.

Ultimul drept de veto a fost exercitat de Nawrocki chiar săptămâna trecută, simultan cu opoziția de dreapta, scrie notesonpoland. Liderul de la Varșovia a dezvăluit că a votat negativ a 3-a oară o încercare a coaliției liberale de a introduce reglementarea pieței de active cripto.

Karol Nawrocki acuză practicile restrictive ale Cabinetului Tusk

Așa cum a fost cazul și la precedentul său drept de veto, Nawrocki a argumentat că, deși susține reglementarea acestui sector sensibil, propunerile guvernului Donald Tusk sunt prea restrictive și au ignorat aproape toate sugestiile făcute anterior de președinte.

În egală măsură, liderul de la Varșovia a exprimat vetoul pe un proiect de lege care vizează tratamentul HIV deoarece extindea un termen limită pentru doctorii din UE pentru a trece un examen de limba poloneză până în mai 2027. “Fiecare polonez are dreptul să se aștepte să poată comunica eficient și liber cu doctorul său”, a argumentat Nawrocki.

În final, Nawrocki a refuzat să semneze o lege care permite suspendarea limitărilor asupra obligațiilor fiscale dacă procedurile sunt inițiate înainte de expirarea unei perioade de 5 ani. Președintele a explicat că astfel s-ar submina securitatea legală și încrederea cetățenilor în stat.

Pintre altele, șeful Poloniei a votat contra legislației asupra reformei juridice, a împrumuturilpr de apărare ale UE (Programul SAFE, aprobat rapid în România), implimentarea controversatei DSA (Digital Service Act) a UE, a creșterii de taxe pe alcool și băuturi dulci, a recunoașterii limbilor regionale și a creării primului parc național polonez din ultimii 24 de ani.

Nawrocki și-a propus (și reușește) să extindă rolul de președinte al Poloniei

Ultimele 3 vetouri ale sale continuă abordarea sa intens competitivă cu guvernul premierului pro-european Donald Tusk. Deși în general președinția Poloniei este văzută deseori ca o poziție mai mult simbolică, presa centrală de la Varșovia constată că Nawrocki și-a propus (și reușește) să redefinească acest rol, extindându-i puterile.

Cel mai puternic prerogativ prezidențial a fost dintotdeauna vetoul. Însă, deși Polonia a avut anterior președinți care s-au opus guvernelor lor pe diferite poziții, niciodată nu a existat o asemenea inflație de vetouri, comentează sursa citată.

Primul președinte polonez după căderea comunismului, faimosul activist anticomunist Lech Wałęsa (care a consus țara între 1990 și 1995), și-a folosit dreptul de veto de 27 ori. Succesorul său, Kwaśniewski (1995-2005), a avut 35 de veto. Lech Kaczyński (2005-2010) a refuzat să semneze 18 legi.

Bronisław Komorowski (2010-2015), al cărui mandat a coincis cu un guvern foarte apropiat de politica sa, și-a exprimat dreptul de veto de numai 9 ori. Predecesorul lui Nawrocki, Andrzej Duda (2015-2025), a votat contra de 19 ori în mandatele sale succesive de 10 ani.

Conducerea Poloniei, împărțită între conservatorul Nawrocki, aliat al lui Trump și premierul Donald Tusk, apropiat de Bruxelles

Conducerea Poloniei este împărțită între conservatorul Karol Nawrocki, aliat al lui Donald Trump și considerat principalul reprezentant european al curentului MAGA, și progresistul premier Donald Tusk, foarte apropiat de Bruxelles. În luna martie, agenția internațională de rating Fitch a avertizat că “sincopa politică“ dintre guvern și președinte va afecta piața de capital, putând crește deficitul fiscal și datoriile publice ale Poloniei.

Totuși, mai scrie presa poloneză, alegerile parlamentare vor avea loc în toamna lui 2027. Dacă opoziția de dreapta, care l-a da pe Nawrocki, va câștiga, acesta va putea să își exercite dreptul de veto chiar mai des decât acum. Însă până atunci,

Însă până atunci, cu Tusk la cârma Guvernului, tensiunuile dintre cei doi lideri pe diverse teme de maximă importanță continuă. Nawroki e foarte actic și pe această direcție. A criticat dur Cabinetul Tusk pentru ignorarea inițiativelor sale legislative. Multe au fost depuse la Parlament, dar par să stagneze. Nawrocki susține că 20 de proiecte proprii sunt “înghețate”. Printre acestea se numără inclusiv un plan de a finanța Apărarea prin împrumuturi SAFE din profiturile băncilor centrale, nu din fondurile UE cu dobândă, cum a procedat România.

Un alt proiect al său se referă la interzicerea promovării ideologiei din spatele liderului naționalist ucrainean Stepan Bandera. În plus, foarte recent, Nawrocki a decis să-i retragă lui Volodimir Zelenski ordinul Vulturul Alb, cea mai importantă decorație a țării sale.

Nicușor Dan și-a exercitat niciodată dreptul de veto trimițând la CCR legi care apără interesul național

Foto ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

• Într-un singur an de mandat, președintele în funcție a trimis la CCR pentru reexaminare legi majore, inclusiv legea care reglementează statutul hidrocentralelor ca obiective de interes național. Și probabil va trimite la CCR, ca fost activist ong-ist, așa cum a scris Gândul, și legea privind transparentizarea ONG-urilor, care a creat largi dezbateri în societate,
• Pe de altă parte, Nicușor Dan nu și-a exercitat niciodată, într-un an de mandat, dreptul de veto pe plan intern. Nu a refuzat nicio propunere venită dinspre partide sau dinspre Guvern.
• Nici măcar creșterea TVA, pentru care s-a angajat în campania electorală din mai 2025 că nu o va aproba dacă ajunge la Cotroceni, nu a respins-o. Aceasta a fost inclusă în pachetul de măsuri de austeritate extrem de dure care au dus la căderea guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai.
• Deși controversatul program de înarmare SAFE a fost aprig contestat de politicieni, unii oameni din Apărare și alte voci sonore din spațiul public, Nicușor Dan nu și-a xercitat drept de veto. Ba chiar din comisia care a decis unde se împart cele 17 miliarde de euro a făcut parte consilierul său economic, Radu Burnete.

Liderul de la Cotroceni este acuzat tot mai des că nu respectă Constituția

Actualul șef al statului excelează, în ultimele luni, în gesturi de forță. În acest registru se înscrie și recenta desemnare aproape peste noapte a lui Eugen Tomac, liderul unui partid care nu a trecut pragul electoral.

Partide atât din opoziție, cât și din tabăra pro-occidentală îl acuză pe Nicușor Dan că forțează Constituția, ba chiar le sfidează. După renunțarea la candidatura lui Tomac și blietzkrieg-ul de duminică avându-l în centru pe liberalul Adrian Veștea, politicienii din ambele tabere reclamă tot mai sonor nerespectarea Constituției și forțarea legii. Liberalii, în frunte cu Dan Motreanu, Robert Sighiartău sau Daniel Fenechiu, dar și alți foști lideri liberali ca Călin Popescu Tăriceanu sau Viorel Cataramă, critică la unison acțiunile liderului de la Cotroceni.

Tot mai mulți foști susținători taxează ezitările președintelui în cazul crzei politice sau al incidentelor cu drone

Mai mult, lideri de opinie care l-au susținut vehement în 2025, printre care Cristian Tudor Popescu, Lucian Mîndruță, Vlad Craioveanu, Cătălin Striblea sau Tudor Chirilă, îl acuză acum că s-a aliat cu PSD și a trădat „cauza bună” pentru care a fost ales.

Criticile acestora sunt alimentate și de ezitările și chiar lipsa de fermitate pentru starea siguranței naționale arătate de șeful statului în cazul gravelor incidente cu drone de la Galați și Constanța.