Autoritățile anunță că debitul Dunării ar urma să crească în următoarele zile. De ce nu va fi repornită centrala de la Cernavodă
Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acesta, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august. În prezent, la Baziaș, Dunărea are un debit de numai 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Loading … Potrivit prognozei pentru perioada 22-29 august, debitul va rămâne neschimbat în primele trei zile, după care va începe să urce treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, valorile vor fi în general stabile, cu o ușoară creștere în partea a doua a intervalului pe sectorul Gruia-Corabia. Anunțul vine după o perioadă în care seceta a împins Dunărea la minime istorice și a lăsat Centrala Nucleară Cernavodă fără suficientă apă pentru răcire. În același timp, Apele Române au publicat mai multe imagini cu efectele secetei de pe râul Olt, de unde autoritățile au început să elibereze suplimentar apă pentru a ajuta situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s din acumulările de pe Olt. Măsura face parte din intervențiile de urgență aprobate pentru ca mai multă apă să ajungă în zona centralei.
Eugen Tomac cere condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
Europoarlamentarul Eugen Tomac transmite, cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, că Parlamentul României are obligația de a condamna suferințele produse în urma semnării documentului, precum și crimele comise împotriva umanității. Tomac susține, în postarea sa de pe Facebook, că va iniția același demers și în cadrul Parlamentului European. „Astăzi se împlinesc 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, o înțelegere criminală între Hitler și Stalin care a distrus, printr-o semnătură, destinul a peste trei milioane de cetățeni români. Consecințele au fost dramatice și, din nefericire, societatea noastră uită ușor sau nu are răbdare să scoată la lumină drama acestor oameni nevinovați. Una dintre cele mai tragice consecințe trăite de basarabeni a fost foametea organizată în anii 1946-1947, în care și-au pierdut viața peste 130.000 de foști cetățeni români, alte sute de mii suferind cumplit”, scrie Eugen Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook. Tomac cere Parlamentului României condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov Europarlamentarul a invocat memoria românilor care au avut de suferit de pe urma semnării Pactului și solicită Parlamentului României ca, în semn de respect față de victime, să condamne Tratatul, alături de crimele comise împotriva umanității prin deportările și anii de foamete cauzați de regimul lui Iosif Stalin. „În semn de respect pentru memoria acestor români nevinovați care au murit în anii foametei organizate de regimul stalinist, Parlamentul României are obligația să condamne aceste crime împotriva umanității.” Tomac va înainta demersul și către Parlamentul European Consilierul onorific al lui Nicușor Dan mai afirmă că va cere Parlamentului European să recunoască tragedia suferită de români în perioada anilor 1940. „Voi iniția același demers și la nivel european, printr-o Rezoluție a Parlamentului European care să recunoască această tragedie și responsabilitatea regimului totalitar sovietic pentru suferința și moartea atâtor oameni. 23 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Să nu-i uităm!” Dezintegrarea României Mari în urma semnării Pactului Semnarea Pactului a dus la dezintegrarea teritorială a României, când aproape o treime din teritoriul țării a fost cedat Uniunii Sovietice. Basarabia a devenit RSS Moldovenească, iar Sudul Basarabiei (Cetatea Albă și Ismail), Nordul Bucovinei și Ținutul Herța au intrat în componența RSS Ucrainene. RSS Moldovenească a devenit statul independent Republica Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice, în timp ce restul teritoriilor românești sunt astăzi parte a Ucrainei.
Incendiu într-un bloc din Petroșani: 24 de evacuați
Un incendiu a izbucnit în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un apartament situat la etajul al patrulea al unui bloc din Petroșani, județul Hunedoara. O persoană este suspectată că ar fi provocat incendiul după ce a folosit foc deschis în interiorul locuinței. 24 de locatari au fost evacuați, 20 s-au autoevacuat, iar alți patru au fost scoși din clădire de pompieri. Alarma s-a dat în jurul orei 2:00, iar la fața locului au intervenit pompierii militari ai Detașamentului Petroșani cu două autospeciale de stingere, de medie și mare capacitate, precum și cu o autospecială de intervenție la înălțime. În sprijinul echipajelor de pompieri a fost trimisă și o ambulanță SMURD. Potrivit reprezentanților ISU Hunedoara, cauza probabilă a incendiului a fost acțiunea iresponsabilă a unei persoane care a folosit focul deschis în interiorul apartamentului. Nicio persoană nu a fost rănită Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Echipajele de pompieri au reușit să limiteze incendiul și să împiedice propagarea acestuia către celelalte locuințe din bloc. Autoritățile urmează să stabilească exact împrejurările în care a izbucnit incendiul și dacă persoana suspectată că a provocat focul va răspunde pentru fapta sa.
23 august 1944: Lovitura de stat care a schimbat istoria
23 august rămâne o filă importantă de istorie a secolului trecut, data fiind marcată de demiterea mareșalului Ion Antonescu. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. În aceeași seară, Regele Mihai a transmis la radio mesajul prin care anunța încetarea alianței cu Germania și acceptarea armistițiului cu Națiunile Unite. România a început astfel să lupte împotriva Germaniei naziste. După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. 23 august, Ziua Națională a României Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Pe măsură ce comuniștii au preluat controlul asupra României, rolul Regelui Mihai și al partidelor democratice în actul de la 23 august a fost diminuat în propaganda oficială. În schimb, data era prezentată drept momentul ”eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. De ce era atât de importantă parada Pentru regimul comunist, manifestațiile din 23 august aveau o funcție mult mai importantă decât simpla celebrare a unui eveniment istoric. Era o demonstrație de forță și de mobilizare. Participarea la parade era, în multe cazuri, organizată prin intermediul întreprinderilor, școlilor și instituțiilor. Muncitorii repetau zile întregi coregrafiile și traseele de defilare. Se pregăteau pancarte, steaguri și portrete ale liderilor comuniști.
Ministerul Afacerilor Externe avertizează românii din Spania: cod roșu de incendii de vegetație
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis sâmbătă o informare cu privire la pericolul de incendii în Comunitatea Autonomă Valenciană. Cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un risc iminent de producere a acestora. Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Spaniei – Comunitatea Autonomă Valenciană cu privire la faptul că autoritățile locale au instituit cod roșu de risc de incendii de vegetație. MAE: Incendiu de vegetație în provincia Castellón În mesajul MAE se precizează că în prezent este înregistrat un incendiu de vegetație în localitatea Segorbe, provincia Castellón. „În acest context, MAE recomandă cetățenilor români să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un risc iminent de producere a acestora, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole: https://www.112cv.gva.es/va/. MAE reamintește cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Valencia +34 964.216 171; +34 964.216.172; +34 964.203.331; +34 964.203.234; +34 962.985.644; +34 962.985.278; +34 961.237.364, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Valencia: + +34 677 842 467”, a transmis MAE într-un comunicat. MAE recomandă consultarea paginilor web:https://valencia.mae.ro/ și https://www.mae.ro/ și reamintește faptul că cetățenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătoreşte informat” (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&pcampaignid=web_share), care oferă informații și sfaturi de călătorie. FOTO: captură video X @Anadolu
Cum se scrie corect, croasant sau croissant. Institutul de Lingvistică, în războiul merdenelelor
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a intervenit în „Războiul merdenelelor”. Într-un duel al patiseriilor, prima victimă nu trebuie să fie ortografia, au transmis reprezentanții instituției. Aceștia se referă la felul în care se scrie cuvântul croasant. Loading … În plin „Război al merdenelelor” Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a publicat un mesaj pe Facebook prin care avertizează că numele produsului de patiserie este scris greșit. „Institutul de Lingvistică nu putea rămâne un actor neutru în duelul patiseriilor. În consecință, semnalăm public un fapt de maximă gravitate: numele unuia dintre combatanți este adesea scris greșit. În limba română, produsul cu pricina este croasant, nu croissant. Iar dacă foamea e mare, pluralul este croasante. Așa spune DOOM”, arată lingviștii. Experții au precizat că nu se pronunță în disputa unt vs. margarină și că nu numără caloriile, ci literele. „Cu alte cuvinte, untul poate fi franțuzesc, rețeta poate fi pariziană, iar prețul poate avea accent de Champs-Élysées, dar cuvântul a primit cetățenie română. Nu ne pronunțăm în disputa unt versus margarină: DOOM nu numără caloriile, ci literele. Vă rugăm doar ca, indiferent de tabăra aleasă, să consultați dicționarul ori de câte ori aveți dubii. Fiindcă, într-un duel al patiseriilor, prima victimă nu trebuie să fie ortografia. Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română”, a precizat Institutul de Lingvistică. Cum a început isteria merdenelelor Sâmbătă, sute de bucureșteni s-au așezat la coadă pentru a cumpăra o merdenea făcută cu margarină de la Patiseria Amzei. Acesta este efectul unui videoclip publicat pe rețelele de socializare, care a stârnit o întreagă controversă în mediul online. Cearta a pornit după ce Casa Mița Biciclista a publicat un videoclip pe Facebook în care erau criticate merdenelele cu margarină și erau lăudate cele franțuzești, făcute cu unt. Echipa patiseriei a vorbit despre tradițiile românești și bucătăria franțuzească, sub pretextul „Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”. Internauții au considerat că mesajul transmis de Casa Mița Biciclista reprezintă un atac la adresa patiseriei deținută de Nea Mihai. Ca urmare ei s-au adunat în semn de solidaritate pe Strada Piața Amzei pentru a cumpăra merdenele tradiționale românești de la Nea Mihai. Proprietarul Casei Mița Biciclista a prezentat scuze publice pentru mesajul inițial. „Ar fi trebuit să fie un episod despre gurmanzi. În forma publicată, a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei, iar pentru asta îmi asum greșeala în totalitate”, a scris proprietarul pe rețelele de socializare.
Duminică 23 august, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- ADEVĂRUL CRUD DIN PUŞCĂRIILE ROMÂNEŞTI. UN GARDIAN DIN LINIA ÎNTÂI RUPE TĂCEREA
El a lucrat, ani la rând, ca gardian la închisoarea de maximă siguranță Rahova, şi a povestit, la Martorii, ce se întâmplă, de fapt, în închisorile românești. Veti afla lucruri pe care toată lumea se ferește să le spună. Ovidiu Rotaru a vorbit despre cauzele care au dus la incidentul grav de la Penitenciarul Giurgiu, unde un deținut aproape că a fost ucis în bătaie de mascați dar și despre condițiile în care şi-au executat pedepsele Nuțu și Sile Cămătaru, dar și frații Costel, Aurel și Emil Caran. Polițistul de penitenciare nu i-a menajat nici pe factorii de conducere din Administrația Națională a Penitenciarelor și a explicat de ce mulți dintre superiori și-au pierdut autoritatea morală în fața subordonaților. MARTORII aduce în fața publicului poveștile nespuse ale celor implicați direct în evenimente care au zguduit România. Crime celebre, bătăi care au făcut istorie, dosare explozive și scandaluri care au ținut prima pagină. În fiecare duminică, de la 19:00, pe YouTube și Facebook Gândul.
Încă o tragedie pe litoral. Un bărbat a murit înecat la Neptun
Tragediile se țin lanț pe litoralul românesc, acolo unde un bărbat a murit înecat, sâmbătă, la Neptun. În Constanța, un copil a fost scos inconștient din apele mării. În ciuda eforturilor prelungite ale medicilor și salvatorilor, un bărbat nu a mai putut fi salvat după ce s-a înecat în apa mării, la Neptun. Trupul neînsuflețit va fi transportat la morgă în vederea efectuării autopsiei, pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului. În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Și la Constanța, un copil de 14 ani a fost scos inconștient din apă Și pe o plajă din Constanța, un copil de 14 ani a fost la un pas de moarte, după ce s-a aventurat în apa mării. Potrivit salvatorilor de la ISU Dobrogea, la fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje de intervenție. La fața locului au intervenit ambarcațiunea CBRN, precum și un echipaj SMURD B2 și un echipaj SMURD C. De asemenea, au fost solicitați și scafandrii. În sprijin, a fost chemat și elicopterul SMURD. După intervenția în forță a autorităților, care l-au căutat aproximativ 45 de minute, copilul a fost găsit inconștient. Copilul a fost resuscitat după aproximativ 25 de minute. Adolescentul a fost transportat la spital, conectat la aparate. „Tânărul a fost stabilizat”, au spus cei care nu au renunțat să lupte pentru viața băiatului.
Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Alertă la Tuzla. O nouă posibilă dronă a fost observată în Marea Neagră
Este alertă la Tuzla. O nouă posibilă dronă a fost observată în Marea Neagră sâmbătă dimineață plutind pe Marea Neagră, în zona plajei. Obiectul a fost remarcat la ora 09:58 de către un pilot al Regional Air Services de la Aeroportul Internațional Tuzla, care a alertat imediat autoritățile. La fața locului au fost mobilizate echipaje din cadrul ISU Dobrogea (Stația Tuzla) cu o autospecială ASAS, precum și echipe ale Gărzii de Coastă și scafandri EOD ai Forțelor Navale Române pentru cercetarea și securizarea perimetrului, arată presa locală. ”În dimineața zilei de sâmbătă, 22 august, Ministerul Apărării Naționale a fost solicitat să intervină pentru verificarea unor fragmente de dronă aeriană, semnalate printr-un apel la numărul unic de urgență 112, în zona plajei Tuzla, județul Constanța. O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române se deplasează în zonă pentru evaluare pirotehnică.”, arată MApN. În cursul zilei de ieri, trei resturi provenite de la drone au fost semnalate pe litoralul constănțean, în zonele Năvodari, Tuzla și Mangalia.