Bilanț în oglindă la 1 an de mandat: Nawrocki și Nicușor Dan

Bilanț prezidențial în oglindă. Deși au fost aleși de o masă largă de votanți cam în aceeași perioadă a lui 2025, Karol Nawrocki și Nicușor Dan se situează în direcții diametral opuse când vine vorba de rezultate și de încrederea cetățenilor care i-au ales. Președintele Karol Nawrocki și-a exercitat dreptul de veto mai mult decât orice președinte din istoria Poloniei, deși a preluat mandatul de mai puțin de 1 an. Dreptul de veto este principala prerogativă a unui președinte pe plan intern. Acest drept îl ajută să medieze și să echilibreze raporturile de putere într-o democrație, apărând reglementând prioritățile și interesele naționale, așa cum este prevăzut în Constituție. La polul opus se află Nicușor Dan, care este acuzat tot mai mult că nu respectă Constituția. Într-o perioadă aproape similară de mandat (Nicușor Dan – 1 an, Nawrocki – 10 luni), liderul polonez se distinge prin exercitarea dreptului său de veto de 37 de ori, un record absolut pentru Polonia postcomunistă. Un reformator în care polonezii au cea mai mare încredere Dacă președintele Poloniei este perceput la scară largă ca un reformator, președintele României este tot mai contestat atât de partidele din toate zonele (atât din opoziție, cât și din coaliția pro-europeană). După recentele sale decizii în desemnarea unui premier, după căderea guvernului Bolojan, tot mai numeroase voci din partidele, mai ales dinspre PNL și AUR, îl acuză de forțarea Constituției. Naționalistul Karol Nawrocki a câștigat alegerile cu 50,89% / foto: Profimedia În egală măsură, specialiștii în drept reputați îl acuză pe liderul de la Cotroceni că nu respectă prerogativele constituționale. Tot mai multe voci din spațiul public încep să vorbească de suspendarea lui Nicușor Dan, de la jurnaliști cunoscuți (Ion Cristoiu, Emilian Isăilă, Doru Bușcu) la alți lideri de opinie (Andrei Marga) sau politicieni de prim-plan (George Simion, Daniel Fenechiu). Un președinte fără veto și cu cea mai mare scădere a cotei de încredere dintre toți președinții de după 1989 Deși a trimis câteva legi la CCR pentru reexaminare, inclusiv legea care reglementează statutul obiectivelor de interes național precum hidrocentralele, Nicușor Dan nu și-a exercitat niciodată, într-un an de mandat, dreptul de veto pe plan politic intern. Nu a refuzat nicio propunere venită dinspre partide sau dinspre Guverm. Dacă pe plan extern Nawrocki este considerat principalul aliat conservator în Europa al lui Donald Trump și al curentului MAGA, performanțele internaționale ale lui Nicușor Dan sunt aproape inexistente. Ca dovadă, a angajat o firmă de lobby americană contra unui onorariu exorbitant, pentru a-i face lobby la Casa Albă (detalii AICI). Polonezul este politicianul în care cetățenii din Polonia au cea mai mare încredere, în vreme ce Nicușor Dan are cea mai mare prăbușire a cotei de încredere dintre președinții României de după 1989, așa cum arată cele mai recente sondaje de opinie. Președintele Poloniei nu ezită să se opună unor legi votate în Parlamentul de la Varșovia Karol Nawrocki a anunțat joia trecută că refuză să semneze 3 noi legi adoptate de Parlamentul polonez. Practic, președintele s-a opus în total, prin drept de veto, la 37 de propuneri legislative în doar 10 luni de la venirea la putere. Anteriorul deținător al recordului, Aleksander Kwaśniewski, și-a exercitat dreptul de veto de 35 de ori în decursul a 10 ani în calitate de președinte. Ultimul drept de veto a fost exercitat de Nawrocki chiar săptămâna trecută, simultan cu opoziția de dreapta, scrie notesonpoland. Liderul de la Varșovia a dezvăluit că a votat negativ a 3-a oară o încercare a coaliției liberale de a introduce reglementarea pieței de active cripto. Presedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, este primit de presedintele Nicusor Dan la Palatul Cotroceni, marti, 12 mai 2026, cu ocazia summitului B9. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Karol Nawrocki acuză practicile restrictive ale Cabinetului Tusk Așa cum a fost cazul și la precedentul său drept de veto, Nawrocki a argumentat că, deși susține reglementarea acestui sector sensibil, propunerile guvernului Donald Tusk sunt prea restrictive și au ignorat aproape toate sugestiile făcute anterior de președinte. În egală măsură, liderul de la Varșovia a exprimat vetoul pe un proiect de lege care vizează tratamentul HIV deoarece extindea un termen limită pentru doctorii din UE pentru a trece un examen de limba poloneză până în mai 2027. “Fiecare polonez are dreptul să se aștepte să poată comunica eficient și liber cu doctorul său”, a argumentat Nawrocki. Varșovia În final, Nawrocki a refuzat să semneze o lege care permite suspendarea limitărilor asupra obligațiilor fiscale dacă procedurile sunt inițiate înainte de expirarea unei perioade de 5 ani. Președintele a explicat că astfel s-ar submina securitatea legală și încrederea cetățenilor în stat. Pintre altele, șeful Poloniei a votat contra legislației asupra reformei juridice, a împrumuturilpr de apărare ale UE (Programul SAFE, aprobat rapid în România), implimentarea controversatei DSA (Digital Service Act) a UE, a creșterii de taxe pe alcool și băuturi dulci, a recunoașterii limbilor regionale și a creării primului parc național polonez din ultimii 24 de ani. Nawrocki și-a propus (și reușește) să extindă rolul de președinte al Poloniei Ultimele 3 vetouri ale sale continuă abordarea sa intens competitivă cu guvernul premierului pro-european Donald Tusk. Deși în general președinția Poloniei este văzută deseori ca o poziție mai mult simbolică, presa centrală de la Varșovia constată că Nawrocki și-a propus (și reușește) să redefinească acest rol, extindându-i puterile. Cel mai puternic prerogativ prezidențial a fost dintotdeauna vetoul. Însă, deși Polonia a avut anterior președinți care s-au opus guvernelor lor pe diferite poziții, niciodată nu a existat o asemenea inflație de vetouri, comentează sursa citată. Primul președinte polonez după căderea comunismului, faimosul activist anticomunist Lech Wałęsa (care a consus țara între 1990 și 1995), și-a folosit dreptul de veto de 27 ori. Succesorul său, Kwaśniewski (1995-2005), a avut 35 de veto. Lech Kaczyński (2005-2010) a refuzat să semneze 18 legi. Bronisław Komorowski (2010-2015), al cărui mandat a coincis cu un guvern foarte apropiat de politica sa, și-a exprimat dreptul de veto de numai 9 ori. Predecesorul lui Nawrocki, Andrzej Duda (2015-2025), a votat contra de 19 ori în mandatele sale

Președintele Poloniei a adoptat un urs în timpul vizitei în România pentru Summitul B9. „Faceți cunoștință cu Batyr”

presedintele-poloniei-a-adoptat-un-urs-in-timpul-vizitei-in-romania-pentru-summitul-b9.-„faceti-cunostinta-cu-batyr”

Anunțul privind adoptarea ursului de către șeful statului polonez a fost făcut de către Marcin Przydacz, șeful de cabinet al lui Karol Nawrocki, specializat pe politică externă. „România este țara cu cel mai mare număr de urși din Uniunea Europeană. Astăzi, un urs 🐻 a fost adoptat. De către cine? De către președintele Poloniei”, a scris acesta. „Faceți cunoștință cu Batyr Ultimele zile au fost pline de discuții despre cele mai importante subiecte – arhitectura de securitate, flancul estic al NATO și politica. Dar s-a mai întâmplat un lucru despre care trebuie să vă povestesc. Președintele Poloniei a adoptat un alt animal de companie. De data aceasta, puțin mai mare… Lui Yuki, curajosul câine de la adăpost, rezident al Palatului Prezidențial, i s-a alăturat – deși de la distanță – ursul Batyr. S-ar putea spune că a primit și propriul său „patron” – caporalul Wojtek, faimosul urs – a cărui poveste despre parcursul său militar a fost relatată de președinte la Sanctuarul LiBEARty din România. Șeful a promis, de asemenea, că mascota eroicului nostru Urs va ajunge în curând la acel centru, care salvează animale maltratate”, a relatat consilierul. Batyr, ursul adoptat de președintele Poloniei Președintele Poloniei Karol Nawrocki a vizitat Rezervația naturală de urși de la Zărnești, unde l-a adoptat pe Batyr. Avionul prezidențial al președintelui polonez ar fi aterizat pe aeroportul Internațional Brașov Ghimbav, iar călătoria de la București la Brașov, președintele Karol Nawrocki a făcut-o cu mașină.

Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate

nicusor-dan,-intalnire-cu-rutte-si-nawrocki-inaintea-summitului-b9:-tarile-de-pe-flancul-estic-isi-asuma-deja-mai-multa-responsabilitate

„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan.  Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina.  Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București.  Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. 

Summitul Formatului Bucureşti 9 şi al Ţărilor Nordice are loc miercuri în Capitală. Agenda reuniunii

summitul-formatului-bucuresti-9-si-al-tarilor-nordice-are-loc-miercuri-in-capitala.-agenda-reuniunii

Preşedintele Nicuşor Dan găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Vor fi prezenţi secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar şi alţi preşedinţi, premieri şi miniştri ai Apărării. România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului. Presedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki (S), este primit de presedintele Nicusor Dan (D), la Palatul Cotroceni, marti, 12 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Lista oficială a participanților la Summitul B9 din 13 mai La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali: Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia Secretarul General NATO Mark Rutte Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, il primeste pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat in prima sa vizita in Romania de la preluarea conducerii Aliantei, miercuri, 5 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație Comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susține o conferință de presă. Obiective Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include: Creșterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice; Coerența strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate; Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului; Partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO: creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării. Principalele mesaje ale României Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. De asemenea, va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată. Presedintele Nicusor Dan sustine o declaratie de presa, marti, 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova. Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană”, mai transmite sursa citată. AUTORUL RECOMANDĂ: Președintele Poloniei, primit de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni Începe Summitul B9. Mark Rutte și Karol Nawrocki ajung marți la București. Vor fi primiți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni

Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane

polonia-aloca-o-mare-parte-din-safe-companiilor-poloneze,-romania-celor-franco-germane

Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării.  Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit  Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams

Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză

polonia-primeste-cea-mai-mare-suma-prin-safe.-majoritatea-fondurilor-merg-in-industria-poloneza

Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.

Polonia participă la Consiliul pentru Pace în calitate de observator, anunță un consilier al șefului statului

polonia-participa-la-consiliul-pentru-pace-in-calitate-de-observator,-anunta-un-consilier-al-sefului-statului

„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace. Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. „Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski. Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”. Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte. Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”. „Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski. „Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.

Polonia analizează un posibil schimb de MiG-29 pentru tehnologia dronelor din Ucraina

polonia-analizeaza-un-posibil-schimb-de-mig-29-pentru-tehnologia-dronelor-din-ucraina

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus vineri că este deschis unei înțelegeri prin care Ucraina ar primi avioane de luptă MiG-29, iar Polonia ar avea acces la expertiza ucraineană în domeniul dronelor. Declarația președintelui polonez a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Karol Nawrocki a precizat că această propunere „nu contrazice politica noastră”, adăugând că discuțiile se poartă în limitele intereselor naționale ale Poloniei, scrie Kyiv Post. Întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski a fost prima dintre cei doi lideri după victoria electorală a lui Karol Nawrocki din luna august. Președintele polonez a spus și că este nevoie de un echilibru în relațiile cu Kievul și a cerut un „parteneriat simetric” între cele două țări. El a precizat că are o mare responsabilitate față de armata poloneză și față de soldații care folosesc în prezent aceste aeronave. „Vreau să vă reamintesc că domeniul meu de responsabilități este să am grijă de interesele soldaților polonezi, în special ale celor din Malbork, care se întreabă ce se va întâmpla cu MiG-urile”, a spus Nawrocki, conform anunțului publicat de presa de stat ucraineană Ukrinform. În același context, Karol Nawrocki a declarat că relația dintre Polonia și Ucraina se bazează pe cooperare și interese comune. „În schimb, în această dependență în care ne aflăm – iar această întâlnire este o dovadă a acestui lucru – căutăm un parteneriat strategic, simetric.”, a mai spus acesta. Președintele polonez Karol Nawrocki nu a oferit o aprobare pentru acord, însă a lăsat să se înțeleagă că problema are șanse să fie soluționată. „Acest schimb de MiG-uri pentru sisteme anti-drone nu contrazice politica noastră. Așadar, după rezolvarea problemelor formale, cred că această problemă va fi rezolvată”, a declarat el. La începutul lunii decembrie, conducerea militară a Poloniei a anunțat că analizează posibilitatea de a oferi Ucrainei avioane MiG-29 retrase din uz. În schimb, Varșovia ar primi acces la tehnologii ucrainene din domeniul dronelor și rachetelor. Acordul ar include între șase și opt avioane, provenite din perioada comunistă. Ucraina dispune în prezent de aproximativ 40 de avioane MiG-29. De la începutul invaziei ruse din 2022, Kievul a primit deja 14 astfel de aeronave din Polonia și 13 din Slovacia. Aceste avioane ar întări rapid flota aeriană ucraineană, din simplul fapt că piloții sunt deja instruiți pentru acest tip de aparat. Polonia plănuiește să își acopere necesarul de apărare aeriană prin utilizarea avioanelor F-16 din Statele Unite și FA-50 din Coreea de Sud, în cazul în care MiG-29 ajung în Ucraina.

Papa Leon al XIV-lea și președintele polonez, Karol Nawrocki, s-au întâlnit la Vatican

papa-leon-al-xiv-lea-si-presedintele-polonez,-karol-nawrocki,-s-au-intalnit-la-vatican

Papa Leon al XIV-lea l-a primit în audiență pe noul președinte ales al Republicii Polone, Karol Tadeusz Nawrocki, care a depus jurământul în fața Parlamentului național în urmă cu o lună. Ulterior, șeful statului polonez s-a întâlnit cu cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, însoțit de arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, secretar pentru Relațiile cu Statele și Organizațiile Internaționale. Temele de discuție Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Sfântului Scaun, subiectul „discuțiilor cordiale” din cadrul Secretariatului de Stat a fost „situația socio-politică” din Polonia, cu referire specială la „valorile pe care se întemeiază societatea poloneză și necesitatea construirii consensului în fața provocărilor cu care aceasta trebuie să se confrunte.” Convorbirile s-au îndreptat apoi către aspecte de „natură internațională”, cu o atenție deosebită acordată „conflictului din Ucraina și securității Europei”. Karol Nawrocki e catolic practicant și militant Karol Nawrocki este un creștin catolic devotat, practicant și militant, iar credința lui joacă un rol central în configurarea profilului său politic și a discursului public. Nawrocki este susținător ferm al valorile creștine tradiționale și cultivă atent parteneriatul dintre stat și Biserica Catolică. Promovează criminalizarea extinsă a avortului și se opune căsătoriilor între persoane de același sex, invocând etica sexuală catolică (relațiile heterosexuale). În timpul campaniei sale electorale, Nawrocki a aruncat simbolic o copie a cărții „Gender Queer” într-un tocător de hârtie, ca expresie a opoziției față de influențele occidentale cu impact asupra valorilor morale. De altfel, Nawrocki a spus într-un interviu că-l are ca model pe Papa Ioan Paul al II-lea. Potrivit unei analize publicate într-un ziar catolic, sprijinul lui Nawrocki în etapa electorală a venit în special din zone puternic catolic-conservatoare.

Noul președinte al Poloniei a fost invitat de Trump la Casa Albă în luna septembrie

noul-presedinte-al-poloniei-a-fost-invitat-de-trump-la-casa-alba-in-luna-septembrie

Într-o postare pe platforma X, șeful de cabinet al lui Nawrocki, Paweł Szefernaker, a declarat sâmbătă că președintele american Donald Trump i-a trimis lui Nawrocki o „scrisoare oficială de felicitare” în care îl invita la Washington pe 3 septembrie pentru o întâlnire de lucru, notează POLITICO. „Într-o scrisoare de felicitare primită în ziua inaugurării, preşedintele SUA Donald Trump l-a invitat pe preşedintele polonez Karol Nawrocki la Casa Albă pentru o întâlnire oficială de lucru în 3 septembrie 2025″, a scris Szefernaker pe X. Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia la începutul lunii iunie, cu sprijinul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS). El l-a învins pe primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski. Nawrocki a depus jurământul în această săptămână miercuri, într-o zi pe care premierul Donald Tusk a numit-o „o zi tristă”. În discursul său inaugural, Karol Nawrocki a promis un mandat fără migrație ilegală și fără euro, precum și un stat „care să nu devină UE”. Se așteaptă ca noul președinte să blocheze agenda de reforme a lui Tusk până la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru 2027.