Începe săptămâna de foc pentru Luca Niculescu. Premierul desemnat vrea să depună joi programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ce condiții pun partidele
Luca Niculescu, prim-ministrul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, a intrat pe ultima sută de metri a negocierilor cu liderii partidelor parlamentare pentru obținerea celor minimum 233 de voturi necesare care îi vor permite să șe așeze în fruntea noului Executiv. Fostul ambasador al României la Paris a declarat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, la Parlament, programul de guvernare și lista de miniștri. Cu alte cuvinte, în ultima zi din cele 10 pe care, conform Constituției, le are la dispoziție pentru a cere oficial votul de încredere. Până în acest moment, lucrurile sunt clare doar în privința AUR, partidul condus de George Simion, care a contestat numirea lui Luca Niculescu și pe care premierul desemnat l-a exclus complet de la masa de negociere. Loading … Ce condiții au pus partidele parlamentare pentru a vota Guvernul condus de Luca Niculescu Cu excepția AUR, al doilea cel mai mare partid din România după numărul deputaților și senatorilor din actuala legislatură, liderii celorlalte formațiuni politice din Parlament nu au prezentat o poziție concretă față de votul de învestitură al Guvernului Niculescu. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, în urma întâlnirii oficiale cu Luca Niculescu, care a avut loc joi, 8 octombrie, că social-democrații au simțit un „dialog constructiv” cu premierul desemnat, însă că o eventuală susținere la votul de învestitură depinde, în primul rând, de includerea propunerilor specifice pe care partidul le-a făcut pentru programul de guvernare. În aceeași zi, fostul ambasador al României la Paris s-a întâlnit și cu reprezentanții PNL, conduși de Ilie Bolojan. La finalul întâlnirii, premierul demis a precizat că liberalii sunt dispuși să voteze Executivul condus de Luca Niculescu, însă că vor trece în opoziție, în cazul în care PSD va face parte din următorul Guvern cu puteri depline. De asemenea, joi, 8 octombrie, premierul desemnat a avut o întâlnire și cu reprezentanții UDMR. La finalul discuțiilor, a venit o nouă confirmare de „disponibilitate” cu privire la votul noului Executiv, chiar dacă partidul condus de Kelemen Hunor exclude, la rândul său, o eventuală participare în Guvern. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Mediafax Luca Niculescu începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare / Social-democrații se reunesc în ședință la sediul central În prima zi a săptămânii, Luca Niculescu are programate patru sesiuni de negocieri cu reprezentanții grupurilor parlamentare. Primii pe agenda zilei de luni, 12 octombrie, sunt cei din USR, care îl vor aștepta pe premierul desemnat la sediul partidului, de la ora 12:00. Până acum, partidul condus de Dominic Fritz a anunțat că susține scenariul alegerilor anticipate. Ulterior, fostul ambasador se va deplasa la Palatul Parlamentului, acolo unde are programte discuții cu reprezentanții minorităților naționale, la ora 14:00, urmate de consultări cu reprezentanții PACE, la ora 16:00, respectiv cu cei ai grupului UPR, la ora 17:00. De asemenea, în aceeași zi, de la ora 10:30, Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat se va reuni în ședință la sediul din Șoseaua Kiseleff. Premierul desemnat Luca Niculescu și președintele Nicușor Dan | Sursa foto: Facebook „Pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică” / „Vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare” Luca Niculescu a afirmat, în repetate rânduri, că ia în calcul mai multe formule de guvernare. Este vorba fie de un Guvern tehnocrat, unul mixt, politic-tehnocrat, sau unul strict politic. Totodată, premierul desemnat a subliniat că își dorește o susținere parlamentară solidă, nu una bazată pe presupuneri. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Facebook „Lucrăm intens la definitivarea programului de guvernare, iar pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică, protejarea puterii de cumpărare și susținerea celor care au fost cel mai mult afectați de creșterea prețurilor și de ajustarea fiscal-bugetară. În privința pensiilor, ne propunem să identificăm soluții pentru creșterea veniturilor, cu prioritate pentru pensionarii cu pensii mici, care resimt cel mai puternic efectele inflației și ale costului vieții. Ne dorim ca efortul de consolidare fiscală să fie însoțit de măsuri de solidaritate și sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie. În ceea ce privește salarizarea, vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare, astfel încât să construim un sistem mai echitabil și predictibil, cu un calendar de aplicare adaptat posibilităților bugetare. Toate aceste măsuri vor fi construite prin dialog transparent cu sindicatele, patronatele și partenerii politici, având în vedere atât nevoia de a proteja veniturile românilor, cât și responsabilitatea de a continua reducerea deficitului și de a asigura stabilitatea financiară a țării”, a scris Luca Niculescu în cea mai recentă postare publicată pe pagina personală de Facebook.
Avertismentul unui laurat Nobel: Franța riscă falimentul
Franța se îndreaptă către alegeri decisive la capătul celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, socialistul Jean-Luc Melenchon și naționalista Marine Le Pen au cele mai mari șanse să ajungă în turul al doilea. Fost lambertarist și un socialist internațional convins, Melenchon a promis că va continua să sprijine Ucraina împotriva invaziei ruse dacă va ajunge președinte. Le Pen a spus că se va opune furnizării ajutorului gratuit. Totuși, piețele financiare au stabilit că „omul bolnav” al Europei este chiar la Paris și nu la Moscova, care a fost ținta celor mai severe sancțiuni economice în ultimii patru ani. Franța se află pe o traiectorie fiscală „nesustenabilă”, unde îngrijorările legate de costurile vieții și scumpirea carburanților se amplifică. Dobânzile sunt în creștere. Guvernul de la Paris plătește mult mai mult decât cel de la Roma pentru a se împrumuta. Prețul contractelor de schimb pe riscul de neplată, asigurările împotriva falimentului unui stat, a crescut. Paul Krugman dă un semnal de alarmă că Franța nu poate fi salvată Paul Krugman a declarat într-o postare pe blogul său de pe platforma Substack că Franța se află pe o „traiectorie fiscală nesustenabilă” din caua creșterii costurilor dobânzilor la datoria publică și a deficitelor bugetare masive. „Franța a devenit prea mare pentru a fi salvată de către Banca Centrală Europeană”, a scris săptămâna aceasta economistul Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie, potrivit CNBC. Într-o analiză economică extrem de pesimistă, intitulată „Care e problema cu Franța?”, Paul Krugman a scris: „Dintr-o dată, piețele financiare tratează Franța ca pe bolnavul economic al lumii occidentale. Da, ratele dobînzilor au crescut peste tot. Dar creșterea ratelor dobînzilor la obligațiunile guvernamentale franceze din ultima lună a fost deosebit de mare. Nu s-a ajuns la nivelurile din Grecia sau Portugalia din 2010-2012, dar cînd cineva își cumpără polița de incendiu abia cînd simte miros de fum, merită să te uiți în jur. Probabilitatea de default pe cinci ani, dedusă din aceste prețuri, e de doar 1,2%.” Paul Krugman estimează că Franța are un risc sporit să intre în incapacitate de plată din cauza datoriei naționale. Și presa din SUA și Regatul Unit al Marii Britanii au prevestit că, la fiecare criză, Franța e următoarea piesă de domino care va cădea, cu o economie sugrumată de taxele mari și sistemul de ajutoare sociale. Între timp, liberalii, progresiștii și socialiștii minimalizează criza. Situația este însă prea gravă pentru a mai fi ignorată. Și cu toate că datoria deja provoacă un deficit de 5,4% din PIB în acest an, fiind unul dintre cele mai mari deficite din UE, de parcă ar fi în timp de război. Laureatul Nobel, despre moneda euro Paul Krugman continuă să tragă un semnal de alarmă că Franța este prea dependentă de moneda euro. Iar scenariul crizei financiare din 2009-2012 riscă să se repete. „Dependența Franței de moneda euro face ca riscul ca această pierdere a încrederii să degenereze într-o criză gravă să fie extrem de evident… Am mai văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman. „Mai întâi, investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unei țări din zona euro, alimentând temerea că guvernul va fi forțat să intre în incapacitate de plată deoarece pur și simplu nu dispune de lichiditățile necesare pentru a achita dobânzile și principalul datoriei. Teama de incapacitate de plată duce apoi la o fugă și mai mare a capitalului, ceea ce amplifică temerile privind insolvența și majorează ratele dobânzilor, adâncind astfel cercul vicios.” Krugman mai spune că o eventuală încercare de salvare financiară a Franței ar fi extrem de costisitoare pentru Banca Centrală Europeană. El susține că țara se îndepărtează și mai mult de responsabilitatea fiscală. „Este posibil ca Franța să fi trecut pragul de la a fi «prea mare pentru a eșua» la a fi «prea mare pentru a fi salvată». Pe scurt, este foarte ușor de conturat un scenariu extrem de sumbru pentru o criză franceză, care ar genera diviziuni profunde în cadrul Europei”. Într-o declarație pentru CNBC de vineri, fostul președinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a îndemnat politicienii să găsească un compromis pentru a reduce deficitul celei de-a doua mari economii a UE.” Problema pensiilor din Franța De la invazia rusă a Ucrainei, Franța a intensificat procesul de reînarmare și ajutoarele pentru Kiev și face planuri pentru a rezista unui atac din partea Rusiei până în 2030, Dar cu o populație îmbătrânită, cu costurile vieții în creștere, este greu de estimat dacă Franța va mai putea plăti pensii. Din 2023, vârsta de pensionare a devenit problematică după ce Macron a propus să crească la 64 de ani. Vâsta de pensionare era de 62 de ani în 2023. În comparație, vârsta de pensionare în Danemarca, o țară model pentru stânga din Franța, este de 67 de ani. Speranța de viață în Franța e chiar mai mare decât în SUA. Iar costurile unei populații de pensionari în creștere le suportă educația. Statul francez le oferă vârstnicilor subvenții mari pe spatele tinerilor. Din această cauză, elevii și studenții ies în stradă. „Investitorii nu mai cumpără obligațiuni, statul riscă să nu-și mai poată plăti dobînzile, panica scoate banii din țară, panica alimentează panica. Un cerc vicios care se strînge singur.Americanii dorm liniștiți, pentru că pot tipări dolari”, scrie Krugman. Franța nu poate tipări euro. A doua economie a zonei euro, din „prea mare ca să cadă”, riscă să ajungă „prea mare ca să fie salvată”, mai avertizează laureatul Nobel. Premierul Franței dă asigurări că va găsi soluții până la finalul lunii Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget controversat pentru anul 2027. Între timp, protestele elevilor zguduie țara. La demonstrațiile care au luat o turnură violentă participă și adulți nemulțumiți de creșterea costurilor vieții în ultimii ani. Franța se confruntă cu o potențială criză a datoriei, deși premierul francez a promis că va aborda problemele elevilor de liceu care protestează. Totodată, el a anunțat eliberarea unor rezerve strategice de carburanți pentru a reduce prețurile pe fondul prelungirii
Donald Trump vrea să schimbe numele Atlanticului sau Pacificului în Oceanul Trump. Trebuie să îl avem înainte să plec din funcție
Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă, 10 octombrie, în timpul unui miting organizat în Clarksville, oraș din statul Tennessee, că își dorește ca numele lui să fie atribuit unuia dintre cele cinci oceane ale Pământului. Liderul Statelor Unite ia în calcul o posibilă redenumire a Oceanului Atlantic sau a Oceanului Pacific, astfel încât acestea să poarte fie numele „Trump”, fie pe cel al „Americii”. Loading … „Toată lumea a râs, dar am redenumit Golful Mexic în Golful Americii” / „Ar trebui să avem un ocean înainte să plec din funcție” „Avem Golful Mexic. Într-o zi am spus: „Știți, cred că ar trebui să-l numim Golful Americii, nu-i așa?” Și toată lumea a râs. Până la urmă, am făcut-o, nu? Uitați-vă la Lacul Ontario. Canada ne-a tras pe sfoară timp de 50 de ani, impunându-ne tarife uriașe. Toată lumea spune „ce drăguță e Canada”, dar se poartă oribil cu noi. Chiar se poartă oribil cu noi. Am decis că Lacul Ontario ar trebui redenumit Lacul America. Așadar, avem golful, avem un lac superb. Apoi, cineva a spus: „Îți trebuie și un fluviu”. Avem nevoie de un fluviu și avem nevoie de un ocean. Mă gândesc fie la Atlantic, fie la Pacific. Îl numim Oceanul Trump sau Oceanul Americii, ori ceva de genul ăsta. Ar trebui să avem unu ocean înainte să plec din funcție”, a declarat Donald Trump la mitingul din Tennessee. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump Schimbarea denumirilor geografice în regiunile istorice, una dintre prioritățile aflate pe agenda lui Donald Trump Nu este prima inițiativă de acest fel propusă de liderul Statelor Unite. La începutul anului 2025, când a revenit la Casa Albă, Trump a decis redenumirea Golfului Mexic în „Golful Americii”, ceea ce a stârnit un val tensiuni majore în țara vecină. Totodată, la sfârșitul lunii august a acestui an, președintele american a semnat un decret prin care Lacul Ontario, aflat la granița dintre SUA și Canada, ar urma să își schimbe denumirea în „Lacul America”, situație care a generat noi controverse. Mai mult decât atât, la începutul lunii septembrie, Donald Trump a publicat o hartă care propunea schimbarea denumirii statului New Mexico în „New America”. Nu în ultimul rând, președintele american a sugerat și redenumirea Strâmtorii Ormuz din Orientul Mijlociu în „Strâmtoarea Trump”.
Va putea AI să spargă portofelele Bitcoin?
„Superinteligența matematică este deja aici”, avertizează Justin Drake, cercetător la Ethereum Foundation, care le-a transmis actorilor din industria cripto să înceapă pregătirile pentru „modul buncăr”. În realitate, toți marii jucători din tehnologie rulează scenarii pentru momentul în care inteligența artificială va avea suficientă putere de calcul ca să afle cheia privată a portofelelor Bitcoin. În cel mai pesimist scenariu formulat de cercetător, AI va atinge acest nivel în câteva luni, nu în ani. În prezent, obținerea cheii private pornind de la cea publică ar necesita o cantitate uriașă de calcule, imposibil de obținut tehnic azi. Drake avertizează însă că inteligența artificială ar putea descoperi o scurtătură matematică, permițând compromiterea portofelelor cu ajutorul calculatoarelor obișnuite, fără să fie nevoie de calculatoare cuantice. Un asemenea scenariu ar putea pune, teoretic, sute de miliarde de dolari din piața cripto în pericol. Milioane de Bitcoin (BTC) se află în adrese ale căror chei publice sunt deja vizibile pe blockchain, notează CoinDesk. În cazul Ethereum (ETH) orice cont din care a fost inițiată vreodată o tranzacție și-a dezvăluit cheia publică, iar stablecoinurile și fondurile tokenizate emise pe rețeaua sa sunt, de asemenea, controlate prin același sistem de semnături digitale. Loading … Puterea de calcul a AI este deja o amenințare pentru piața cripto Avertismentul lui Drake vine într-un moment în care inteligența artificială este folosită tot mai mult pentru identificarea și exploatarea vulnerabilităților informatice, iar unele dintre aceste atacuri au produs deja pierderi reale. În cel mai pesimist scenariu, AI ar putea descoperi o metodă de a sparge mecanismele matematice care protejează portofelele Bitcoin și Ether „în câteva luni, nu în câțiva ani”. „Astăzi, fac apel la industria blockchain să înceapă, cu calm, să planifice trecerea în «modul de buncăr»”, a scris Drake miercuri pe X, îndemnând deținătorii mari să înceapă să-și transfere treptat fondurile către adrese noi. „Ultimele zile au fost o lecție de umilință pentru intuiția matematică umană” Drake spune, practic, că inteligența artificială ar putea genera o scurtătură matematică pentru a reconstitui cheia secretă a BTC, lucru care ar permite unui hacker transferul criptomonedelor cu calculatoare obișnuite, fără a fi nevoie de calculatoarele cuantice pentru care industria se pregătește deja. Cercetătorul a a recomandat ca deținătorii sofisticați să facă primii pași, transferând fondurile către adrese ale căror chei publice nu au fost niciodată expuse pe blockchain. Astfel, atacatorii ar pierde punctul de plecare de care ar avea nevoie pentru a încerca să recupereze cheile private. „În opinia mea, este acum rezonabil să ne pregătim pentru posibilitatea ca ECDSA să fie spart înainte de qday — ziua în care calculul cuantic va putea amenința criptografia actuală —, în cel mai pesimist scenariu în câteva luni, nu în câțiva ani. Prin „spargere” înțeleg recuperarea rapidă a cheii private, de exemplu într-o săptămână, folosind hardware disponibil, cum ar fi un cluster mare de procesoare grafice (GPU). Ultimele zile au fost o lecție de umilință pentru intuiția matematică umană. Ipoteze considerate multă vreme incontestabile au căzut. Printre acestea se numără limita (nlog(n)) pentru înmulțirea numerelor întregi și conjectura 3SUM. Privind retrospectiv, infirmarea neașteptată, în luna mai, a conjecturii lui Erdős privind distanțele unitare a fost primul nostru avertisment”, transmite Drake. Rezultatele publicate de OpenAI arată că superinteligența matematică e deja aici Rezultatul publicat săptămâna aceasta de OpenAI a arătat clar că superinteligența matematică este deja aici. Se spune că există săptămâni în care se întâmplă ceea ce în mod normal s-ar întâmpla în decenii. „Suntem pe punctul de a trăi săptămâni în care se vor produce secole de progres matematic. Oare semnăturile noastre ECDSA, acele 64 de octeți pe care îi considerăm magici, sunt prea bune ca să fie adevărate? Oare securitatea noastră s-a bazat, în tot acest timp, doar pe faptul că nimeni nu știa cum să ocolească protecțiile?”, adaugă cercetătorul. Avertismentul a venit după ce OpenAI a publicat marți 722 de manuscrise matematice produse de un model care nu a fost încă lansat public și care a fost testat pe aproximativ 4.000 de probleme de cercetare. Unele rezultate au demonstrații care pot fi verificate automat de calculator, în timp ce altele nu au fost încă verificate și ar putea conține erori, a precizat compania. Fiecare rezultat a necesitat, în medie, o putere de calcul echivalentă cu aproximativ trei ore de raționament în ChatGPT Pro. Curbele eliptice par deosebit de vulnerabile în fața superinteligenței, explică Drake. Ele au o structură bogată, care lasă loc unor trucuri matematice sofisticate, precum algoritmul lui Schoof, endomorfismele Frobenius și pairings. Prin contrast, funcțiile hash sunt concepute tocmai pentru a minimiza structura algebrică. Cum poate fi compromisă securitatea portofelelor Bitcoin În traducere, acest lucru înseamnă că AI ar putea deveni un matematician suficient de puternic pentru a descoperi o scurtătură acolo unde întregul ecosistem cripto se bazează tocmai pe absența ei. Un portofel digital folosește un număr secret, numit cheie privată, pentru a autoriza plățile. O cheie publică asociată permite rețelei să verifice aceste autorizări. Generarea cheii publice este simplă, însă calcularea cheii secrete pornind de la cea publică ar trebui să necesite o cantitate de calcule atât de mare, încât operațiunea să fie practic imposibilă. În cazul Bitcoin, hackul AI ar însemna să găsească o metodă de a deduce cheia privată din cheia publică fără să parcurgă căutarea imposibilă matematic pe care o presupun algoritmii cunoscuți. Dacă o asemenea descoperire ar putea fi transformată într-un atac rapid și accesibil, securitatea portofelelor ar intra într-o cu totul altă eră a riscului. Experimentul Bitcoin Red Team a găsit „verigile slabe” din rețeaua BTC Până acum nu a fost documentat niciun atac practic care să compromită cheile portofelelor Bitcoin sau Ethereum, dar AI a găsit deja mai multe vulnerabilități ale rețelelor pe care un hacker le poate exploata. În decembrie 2025, cercetătorii Anthropic au demonstrat că modele AI avansate puteau genera cod funcțional pentru exploatarea unor vulnerabilități din copii simulate ale unor contracte reale din finanțele descentralizate (DeFi). La sfârșitul lunii iulie 2026, un grup de voluntari numit Bitcoin Red Team a folosit modele AI pentru a analiza 390 de proiecte
Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și șeful de cabinet al premierului demis, Mihai Jurca, au petrecut în ultima seară a festivalului de la Oradea. Gândul publică imagini cu cei trei
Prim-ministrul demis Ilie Bolojan, însoțit de partenera sa, Ioana Fâșie, de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și de șeful Cancelariei sale, Mihai Jurca, și-a făcut apariția în seara zilei de duminică, 11 octombrie, în centrul orașului Oradea, acolo unde localnicii se bucură de ultimele ore din cadrul Festifall, evenimentul care marchează Ziua Orașului, sărbătorită în fiecare an la data de 12 octombrie. Cu o șapcă pe cap, îmbrăcat într-o ținută lejeră, fostul primar al bihorenilor a fost surprins la o masă alături de însoțitorii săi, care, așa cum se poate observa în imaginile publicate de Gândul, par să se simtă foarte bine. Loading … 2,47 milioane de lei, bani alocați din bugetul public pentru weekend-ul în care orădenii își sărbătoresc Ziua Orașului / „Este cea mai mare alocare bugetară” Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și Mihai Jurca au fost prezenți la Oradea, în ultima seară a celor trei zile intense de festival de care localnicii au avut parte în weekend-ul 9-11 octombrie. Punctul culminant al fiecăreia dintre cele trei zile au fost concertele oferite de unii dintre cei mai mari artiști români, printre care se numără și Alexandra Căpitănescu, Bosquito, Horia Brenciu, Mira, Smiley, Andra și, nu în ultimul rând, celebrul muzician israelian Asaf Avidan, care, în urmă cu o lună, a primit cetățenia română. Pentru toate „distracțiile” oferite în cadrul evenimentului care marchează noua aniversare a orașului, conducerea Primăriei Oradea a alocat, în plin „an al austerității”, suma de 2,13 milioane de lei, bani din bugetul local, la care se adaugă sponsorizările de 346.000 de lei atrase de echipa Visit Oradea, entitate care a primit, în acest an, peste 15 milioane de lei din partea Consiliului Local. Primarul liberal al muncipiului Oradea, Florin Birta, și premierul demis Ilie Bolojan Asociația care „a atras” 346.000 de lei pentru festival, înființată când Bolojan era primarul Oradei / A primit finanțare de 15 milioane de lei în 2026 din bugetul local Practic, Festifall este organizat de reprezentanții Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR), denumirea juridică atribuită Visit Oradea, entitate care este finanțată, în principal, din bugetul local al municipiului. Alexandru Chira, directorul general Visit Oradea, a explicat că ediția din 2026 a Festifall este văzută drept „cea mai complexă” dintre cele organizate până acum, atât prin numărul de scene și activități la care publicul este invitat să participe, cât și prin resursele alocate din banii publici. „Este cea mai complexă ediție de până acum, cu cele mai multe scene. Este cel mai amplu program pe care l-am construit și, totodată, cea mai mare alocare bugetară pentru Oradea Festifaal. Au lucrat, în diferite etape, aproximativ opt-nouă persoane, iar pregătirile pentru artiști au început încă din luna martie”, a declarat Alexandru Chira. Directorul general Visit Oradea, Alexandru Chira
Victor Ponta, dezlănțuit la adresa lui Dominic Fritz, după scandalul pe Facebook despre „salvarea” Șantierului Naval Mangalia
Fostul prim-ministru Victor Ponta a postat duminică, 11 octombrie, pe pagina personală de Facebook, un nou mesaj la adresa liderului USR, Dominic Fritz, pe care îl acuză de tupeu, aroganță, minciună și sfidare. Ponta spune că „neamțul” Fritz „a depășit orice român” când vine vorba de astfel de comportamente. Reacția sa vine la o zi după ce fostul primar al Timișoarei a publicat, tot pe Facebook, un text intitulat „Șantierul Naval Mangalia-2 Mai a fost salvat”, în care îi lăuda pe colegii săi de partid, miniștrii interimari Radu Miruță și Irineu Darău, că „au reușit ceea ce PSD-iștii spuneau că e imposibil”. Unul dintre comentariile care au apărut la postarea lui Fritz a fost scris chiar de Victor Ponta, care îl acuza pe liderul USR că promovează, drept succes politic, o operațiune care, în realitate, înseamnă pierderea controlului statului român asupra șantierului naval. Loading … „Șantierul Naval Mangalia a fost salvat” / „Este cel mai plin de minciuni mesaj pe care l-am văzut vreodată în politică” Mesajul publicat duminică de Victor Ponta vine după schimbul dur de replici care a avut loc în ziua precedentă, chiar în secțiunea de comentarii a postării publicate de Dominic Fritz. Fostul premier spunea că „este cel mai plin de minciuni mesaj pe care l-a vazut vreodată în politică”, cu mențiunea că „a văzut multe”. O zi mai târziu, Ponta scrie pe Facebook că „neamțul Fritz a depășit orice „român” în tupeu, aroganță, minciună și sfidare” și atașează, în conținutul postării publicate, două capturi de ecran care rezumă scandalul izbucnit în urmă cu 24 de ore. Postare publicată de Victor Ponta pe Facebook – 11 octombrie 2026 Cum a izbucnit un megascandal online între fostul premier Victor Ponta și liderul USR, Dominic Fritz După ce Fritz i-a felicitat pe colegii săi de partid, Radu Miruță și Irineu Darău, amândoi miniștri în Guvernul demis al lui Ilie Bolojan, pentru finalizarea procedurii de vânzare a șantierului, Ponta l-a acuzat pe liderul USR că prezintă drept un succes politic o operațiune care, în realitate, presupune pierderea controlului statului român asupra șantierului. „Acesta este cel mai plin de minciuni mesaj pe care l-am vazut vreodată în politică (și am văzut multe). Cică «au salvat santierul»! L-au «salvat» ca e închis și oamenii dați afară; înainte Statul Român avea 51% și acum e al lui Rheinmetall in totalitate; și cei 138 de milioane euro date lui Damen (nu statului roman) sunt date din banii de SAFE împrumutați de Statul Român”, a scris fostul premier PSD. Controversa apare după ce CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia şi liderul pieţei de restructurare şi insolvenţă din România, a anunțat vineri vânzarea şantierului, în urma procedurii de licitaţie, la preţul de 138.034.320,47 de euro, fără TVA. Câştigătorul licitaţiei este Rheinmetall Real Estate România SRL. Mai multe detalii sunt disponibile AICI.
Centrala de la Cernavodă rămâne complet oprită din cauza nivelului prea mic al Dunării. Ce transmite Nuclearelectrica cu privire la siguranța nucleară
Reprezentanții Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN) au anunțat duminică, 11 octombrie, printr-un comunicat, că ambele reactoare al centralei de la Cernavodă rămân oprite până când apa din Dunăre va ajunge la un nivel care să permită reluarea producției de energie electrică în condiții de maximă siguranță. De altfel, reprezentanții Nuclearelectrica mai precizează că unitățile 1 și 2 sunt menținute în stadiu de oprire sigură, motiv pentru care nu există riscuri în ceea ce privește securitatea nucleară. Noile informații apar la o zi după ce Gândul a dezvăluit, în exclusivitate, că autoritățile au decis să dea drumul la apa din lacurile Mostiștea și Valea Argovei pentru a crește debitul Dunării. Loading … Oprirea Centralei Nucelaroelectrice de la Cernavodă afectează, în continuare, producția de energie electrică în România „CNE Cernavodă dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcționeze la niveluri diferite ale apei de răcire. Aceste sisteme sunt activate și utilizate în funcție de parametri tehnici specifici. Astfel, funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral în orice moment. Măsurile adoptate de autoritățile române contribuie la menținerea nivelului de redundanță a sistemelor de răcire ale centralei, în special pentru protecția pompelor. Aceste măsuri completează sistemele proprii ale CNE Cernavoda și reflectă buna colaborare cu toate instituțiile implicate. Pe întreagă perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, au precizat reprezentanții Nuclearelectrica în comunicatul de presă. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă „Securitatea nucleară este prioritatea absolută” / „Am inițiat consultări pentru a identifica cele mai bune soluții” Noul directorul general al SNN, Mihai Laurențiu Gioară, a declarat că situația este „pe deplin gestionată” din punct de vedere al securității nucleare și că au fost deja demarate consultări cu experți pentru identificarea unor soluții care să prevină astfel de consecințe în viitor. “Securitatea nucleară este, în permanență, prioritatea absolută pentru un operator nuclear. Centrala de la Cernavodă este proiectată să facă față unei game largi de scenarii, iar funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate constant, fie că reactoarele sunt în operare, fie în stare oprită. Situația actuală este dificilă din perspectiva producției de energie, însă este pe deplin gestionată din punct de vedere al securității nucleare, prin tehnologie, proiect și expertiza echipelor noastre. Folosim această perioadă de oprire controlată pentru activități de mentenanță și de creștere a rezilienței, până când nivelul Dunării va permite repornirea în siguranță a unităților. În paralel, am inițiat consultări cu experți pentru a identifica cele mai bune soluții pe termen mediu și lung, astfel încât impactul unor situații similare să fie redus cât mai mult în viitor”, a declarat Mihai Laurențiu Gioară. Noul director general Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară Situația hidrologică a ajuns la un nivel „sever”, potrivit Apele Române. Doar 3 centimetri despart centrala de la Cernavodă de un prag critic După ce Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic, chiar în apropiere de Centrala Cernavodă, reprezentanții Apelor Române au transmis că măsurile de suplimentare a debitelor evacuate din lacul Iezer, au caracter temporar și nu presupun golirea completă. Potrivit instituției, aceste măsuri au fost stabilite de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), care a evaluat situația hidrologică drept una „severă”. Anunțul a venit după ce Gândul a dezvăluit în exclusivitate că autoritățile au decis să se dea drumul la apa din lacurile Mostiștea și Valea Argovei.
Șantierul Naval Mangalia, super-afacere pentru olandezii de la Damen, care l-au băgat în faliment
Rheinmetall, gigantul german din industria de apărare, a cumpărat, pe 9 octombrie 2026, Șantierul Damen Mangalia pentru 138 de milioane de euro. În luna aprilie a acestui an, șantierul a intrat în faliment, după ce – în iunie 2024 – intrase în insolvență. Creditorii au respins planul de reorganizare propus, iar Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea accelerată a activelor. Procedura de licitație a fost reluată de mai multe ori. Inițial, s-a plecat de la un preț de pornire de circa 184 de milioane de euro, numai că niciun cumpărător nu s-a arătat interesant. În astfel de condiții, pragul a fost redus la 75% din valoarea de piață, până la aproximativ 138 de milioane de euro. Reducerea de 46 de milioane i-a mulțumit pe nemții de Rheinmetall, iar aceștia sunt, acum, proprietarii Șantierului Naval Mangalia. Șantierul pe care olandezii de la Damen l-au vândut nemților de la Rheinmetall are o importanță strategică majoră pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Loading … Este unul dintre cele mai importante din Europa și cel mai mare din România. Aici pot fi construite și reparate navele de război. Infrastructura Șantierului Naval Mangalia permite lucrări de mentenanță și de asamblare pentru nave comerciale de tip petrolier sau chiar pentru cargouri de mari dimensiuni. Șantierul Naval Mangalia ar urma să fie implicat în construcția a patru nave militare, care au fost comandate de statul român prin programul european SAFE. Olandezii de la Damen Shipyards Group au dat lovitura Pentru olandezii de la Damen Shipyards Group, care au deținut 49% din acțiuni la Șantierul Mangalia – statul român deține 51% – totul s-a transformat într-o super-afacere. Grupul olandez Damen a preluat oficial controlul și managementul operațional al Șantierului Naval Mangalia în anul 2018. Tranzacția inițială de achiziție a pachetului de acțiuni cumpărat de la coreenii de la Daewoo a fost demarată și anunțată public la finalul anului 2017. Finalizarea oficială a preluării și semnarea acordului de asociere cu statul român (prin care România a devenit acționar majoritar cu 51%, iar Damen a rămas cu 49% și controlul operațional) s-au realizat în iulie 2018. Numai că, ulterior, coaborarea dintre statul român și olandezii de la Damen s-a dovedit a fi un fiasco. De-a lungul timpului, au existat conflicte majore legate de guvernanță, finanțare și comenzi. În 2023, Damen a anulat o parte din înțelegeri. În 2024, grupul olandez a cerut falimentul filialei din Mangalia din cauza datoriilor acumulate. Au fost deschise dispute juridice internaționale, inclusiv la Curtea de Arbitraj de la Paris. Statul român și Damen s-au acuzat reciproc pentru declinul financiar al șantierului, ajuns – în cele din urmă – în faliment. Prin perfectarea tranzacției cu nemții de la Rheinmetall, olandezii obțin – dintr-o dată – nu mai puțin de 115 milioane de euro profit. 2025. Ce le promitea Radu Miruță, ex-ministru USR al Economiei, muncitorilor care protestau pentru că nu-și primeau salariile Pentru a spune lucrurilor pe nume, afacerea „Șantierul Naval Mangalia” a fost o afacere păguboasă, de la bun început, pentru statul român. În anul 2027, olandezii de la Damen au plătit către coreenii de la Daewoo 26 de milioane de dolari (aproximativ 23 de milioane de euro) pentru acțiunile Șantierului Mangalia. Damen Shipyards Group au preluat 49% din acțiuni, iar statul român a rămas cu pachetul majoritar – 51% din acțiuni. La o primă vedere, afacerea era bine pusă la punct. Numai că realitatea era cu totul alta. Damen avea dreptul absolut de management si administrare. După intrarea în insolvență a Șantierului Naval Mangalia, în 2024, muncitorii au protestat pentru că nu-și primeau salariile restante. Protest la Șantierul Naval Mangalia, dețintu de olandezii de la Damen În noiembrie 2025, fostul ministru USR al Economiei, Radu Miruţă, promitea angajaţilor şantierului că îşi vor primi integral salariile restante. Mai mult, le spunea acestora că vor avea de lucru şi pe viitor. Radu Miruță / Foto – Mediafax 2026. Rheinmetall plătește 138 de milioane euro tot din banii românilor, nu din propriile „buzunare” Acum, olandezii de la Damen primesc de la nemții de la Rheinmetall 138 de milioane de euro pe tot șantierul. Statul român este acționar cu 51% , dar nu primește nimic și nici nu mai are ceva de spus. Damen obține un profit de 115 milioane de euro. România rămâne fără șantier și cu muncitorii români șomeri. Grav este că Rheinmetall nu plătește din banii proprii. Pe înțelesul tuturor, compania nu aduce din Germania niciun euro. Rheinmetall plătește tot din banii românilor, în ultimă instanță. Este vorba despre banii împrumutați cu dobândă de România, prin programul SAFE. Chiar Radu Miruță a semnat deja pentru ca Rheinmetall să primească 900 de milioane de euro pentru două nave militare. Acestea, totuși, ar fi costat maximum 500 de milioane de euro. România a cumpărat din Turcia o navă similară, clasa HISAR, dar cu 223 de milioane de euro. În consecință, se poate spune că nemții de la Rheinmetall plătesc olandezilor de la Damen 138 de milioane de euro chiar din banii primiți de la USR – prin semnătura lui Miruță, ministru intermar la Apărare. Rheinmetall rămâne și cu profit – 262 de milioane de euro. Pe de altă parte, România rămâne fără Șantierul Mangalia, dar și fără 900 de milioane de euro din programul SAFE. Rheinmetall, unul dintre marii beneficiari ai contractelor de milioane de euro prin SAFE Achiziția Șantierului Naval Mangalia trebuie „citită” și în „cheia” contractelor militare obținute de grupul german Rheinmetall în România. Conform Ziarului Financiar, firme din grupul Rheinmetall au semnat contracte și acorduri în valoare totală de aproximativ 5,6 miliarde de euro prin programul SAFE. 920 de milioane de euro pentru construirea a patru nave militare destinate României, prin divizia navală NVL; 981 de milioane de euro pentru furnizarea de echipamente antidronă; 449 de milioane de euro pentru un contract cu Rheinmetall Waffe Munition; Aproximativ 3,3 miliarde de euro pentru un acord-cadru privind furnizarea a 298 de mașini de luptă prin Rheinmetall Automecanica. Rheinmetall a fost criticată pentru întârzieri la livrarea unor echipamente militare destinate armatei române. Gândul a tras semnale de alarmă în
Un bărbat din București, împușcat cu muniție neletală după ce a atacat un polițist cu un cuțit
Un bărbat din Sectorul 3 al Capitalei a fost împușcat cu muniție neletală de polițiști, după ce a atacat cu un cuțit un membru al echipei de intervenție. Conform poliției Capitalei, bărbatul amenințase că își va face rău și refuza să coopereze cu forțele de ordine, potrivit Poliției Capitalei. Loading … Incidentul a avut loc sâmbătă, 10 octombrie, după ce polițiștii Secției 13 au fost sesizați că un bărbat i-ar fi trimis fostei soții un mesaj în care amenința că își va face rău. Ajunși la adresa respectivă, polițiștii au constatat că bărbatul se afla în apartament, însă refuza să deschidă ușa și să coopereze. A fost solicitat sprijinul Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Poliției Capitalei, fiind mobilizate echipa de asalt și de negociatori. „Negociatorul a inițiat dialogul cu bărbatul, în încercarea de a detensiona situația și de a facilita o soluționare în condiții de siguranță. Întrucât acesta a refuzat în continuare să deschidă ușa, în funcție de evoluția situației operative, s-a decis pătrunderea în locuință”, a transmis Poliția Capitalei. Autoritățile spun că, în momentul în care echipa de intervenție a pătruns în apartament, bărbatul a atacat cu un cuțit unul dintre polițiști. „În aceste împrejurări, pentru oprirea atacului și imobilizarea persoanei în condiții de siguranță, după ce aceasta nu s-a supus somațiilor, un polițist a făcut uz de armamentul din dotare, cu muniție neletală, de tip cauciuc, fiind executat un foc asupra bărbatului, care a suferit leziuni în zona abdomenului”, se arată în comunicatul Poliției Capitalei. Bărbatul a fost ulterior imobilizat și a primit îngrijiri medicale la fața locului, apoi a fost transportat la spital. Din informațiile medicale disponibile reiese că leziunile suferite nu i-au pus viața în pericol, bărbatul aflându-se în afara oricărui pericol. Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, împreună cu polițiștii Secției 13, pentru infracțiunea de ultraj.
Ce se întâmplă cu prețul motorinei în București după acordul Trump Putin
Prețul motorinei a crescut ușor, sâmbătă 10 octombrie 2026, în București după anunțul istoric al președintelui Trump privind acordul cu Putin pentru motorina rusească. Lanțurile mari de alimentare cu combustibil afișează prețuri foarte ușor crescute față de cele de vineri. Loading … Prețul motorinei a atins 10,17 ron în rețeaua OMV și Rompetrol Potrivit portalului peco-online, sâmbătă, 10 octombrie 2026, prețul litrului de motorină varia de la 10.11 Ron în rețeaua Petrom și Socar din Capitală, la 10.14 Ron la benzinăriile MOL, 10.15 Ron la Lukoil și 10, 17 ron la mai multe puncte OMV Petrom și Rompetrol. Prețurile afișate sâmbătă de principalele benzinării în București. Foto: Mihai Pop Prețurile afișate sâmbătă de principalele benzinării în București. Foto: Mihai Pop Aceste intervale de prețuri sunt valabile și în alte orașe mari ale țării, precum Timișoara, Iași, Brașov sau Cluj, cu mențiunea că în orașul transilvănean există și o ofertă de 10,9 ron la litru în rețeaua DHR Cluj. Prețurile afișate sâmbătă de principalele benzinării în București. Foto: Mihai Pop Prețurile afișate sâmbătă de principalele benzinării în București. Foto: Mihai Pop Tot astăzi, benzina standard 95 costă 10.11 Ron/litru, potrivit datelor afișate de pretcarburant.ro. Același portal listează prețul standard al motorinei, valabil sâmbătă 10 octombrie 2026, la 10,86 lei/litru. GPL auto se vinde cu 4.64 Ron/litru. Vineri, o nouă ieftinire la motorină în București Scumpirwa vine după ce vineri, a fost o nouă ieftinire la motorină în București, pentru a doua zi consecutiv, dar numai la două lanțuri mari de alimentare, notează Libertatea. Vineri, 9 octombrie, prețurile la carburantul standard au scăzut cu până la 5 bani per litru. Dar cea mai ieftină motorină a rămas tot 10,86 de lei/l, potrivit datelor centralizate de Peco Online. Prețurile afișate sâmbătă de principalele benzinării în București. Foto: Mihai Pop Cea mai ieftină benzină standard din București costa ieri 10,11 lei/l, același preț de miercuri, și se găsește la Petrom. Socar vindea vineri carburantul cu 10,11 lei/l la o stație din Capitală, tot la fel ca miercuri, iar la alte stații, costul era de 10,14 lei/l. Șoc pe marile burse internaționale Wall Street și marile burse europene au închis pe plus vineri, 9 octombrie. Efectul vine după ce Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească. Investitorii speră la reducerea presiunilor asupra pieței energetice.