Republica Moldova se pregătește să producă drone. Cât de realist este proiectul și ce riscuri implică
Republica Moldova face primii pași către dezvoltarea unei industrii proprii de drone și echipamente antidrone. Autoritățile de la Chișinău pregătesc modificări legislative care să permită investiții private în industria de apărare, iar președinta Maia Sandu vorbește inclusiv despre posibilitatea preluării unor tehnologii din Ucraina. România ar putea avea, la rândul său, un rol important în dezvoltarea acestei industrii, prin expertiză în certificare, acces la finanțare și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile europene de aprovizionare. Cât de realist este proiectul pentru un stat cu resurse financiare și militare limitate? Cine ar putea investi în viitoarele fabrici, ce contribuție ar putea avea România și ce riscuri ar presupune dezvoltarea unei industrii militare într-un stat neutru, aflat la granița războiului din Ucraina? Vor fi produse local sau vor fi doar asamblate? Gândul a discutat cu Radu Burduja, fost secretar general al Ministerului Apărării de la Chișinău și fost reprezentant al Republicii Moldova la NATO și UE, pentru a afla răspunsurile. Loading … În perioada sovietică, industria RSS Moldovenești ocupa un loc important în complexul militaro-industrial al URSS. Zeci de mii de muncitori lucrau în uzine care produceau echipamente și componente pentru apărare. Printre acestea se numărau „Topaz” din Chișinău, „Lenin” din Bălți și unitatea industrială din Orhei, specializate în microelectronică, echipamente optice, computere de bord și sisteme electronice pentru avioane MiG, rachete și submarine. La Tiraspol și Tighina, întreprinderile fabricau generatoare, componente pentru rachete, propulsoare electrice și echipamente hidroacustice. Războiul din Ucraina a schimbat semnificativ mediul de securitate al Republicii Moldova, iar incidentele care implică drone au transformat securitatea spațiului aerian într-o problemă de securitate națională. Repetarea acestor incidente, extinderea geografică a zonelor afectate și apropierea de infrastructuri critice arată necesitatea unei abordări integrate și a unei capacități de reacție mai rapide. Opt incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, dintre care cinci soldate cu explozii la sol, înregistrate în ultima săptămână De la începutul invaziei ruse în Ucraina, teritoriul țării vecine a fost survolat în repetate rânduri de aparate de zbor fără pilot, iar mai multe drone sau fragmente ale acestora au fost descoperite în apropierea mai multor localități. În perioada 3-9 octombrie 2026, pe fondul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat opt incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, informează Ministerul Apărării de la Chișinău printr-un comunicat. De la începutul anului 2026, au fost consemnate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, iar din 2022 până în prezent, numărul acestora a ajuns la 93. Sursa foto: Facebook / Ministerul Apărării al Republicii Moldova Unul dintre cele mai grave episoade recente s-a produs pe 3 octombrie, când mai multe aparate de zbor au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, iar explozii au fost raportate în mai multe raione. Poliția din țara vecină a descoperit cratere și fragmente de aparate de zbor, inclusiv componente similare celor utilizate de modelul S8000 Banderol. În acest context, autoritățile din Republica Moldova încearcă să găsească soluții pentru protejarea spațiului aerian, iar una dintre variantele analizate presupune dezvoltarea unor capacități interne de producție a dronelor și a sistemelor antidrone. Maia Sandu: „Trebuie să începem să producem drone” În iunie 2026, președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu că Republica Moldova trebuie să înceapă să producă drone „care să intercepteze și să doboare aparatele de zbor care ne amenință securitatea”. „Pe de o parte, statul trebuie să producă aceste drone și anti-drone, dar, pe de altă parte, trebuie să permitem și sectorului privat”, a explicat Maia Sandu. Maia Sandu Maia Sandu a recunoscut că statul nu are tehnologiile noi și nici experți, „dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi”. Președinta a mai spus că Republica Moldova ar putea beneficia și de experiența Ucrainei, care a construit una dintre cele mai dezvoltate industrii de drone. „O să încercăm să obținem și de la ei tehnologia în măsura în care noi avem capacitate, pentru că, ca să poți să faci ceva cu tehnologia aceea, trebuie întâi să creezi aici o echipă de minimă expertiză cu care să se lucreze”, a declarat șefa statului. Republica Moldova îşi modifică legislaţia pentru producţia de drone Schimbarea legislației este o condiție pentru implicarea companiilor private în producerea echipamentelor militare și pentru atragerea unor investiții externe. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, al doilea oficial în ierarhia de stat a Moldovei, a explicat că modificările legislative sunt necesare pentru a putea continua fabricarea dronelor cu dublă utilizare. Sursa foto: Facebook / Moldova Security Forum Șeful Legislativului a explicat că, în prezent, cadrul legal nu permite desfășurarea unor asemenea activități de producție, iar Parlamentul va trebui să intervină pentru a elimina această restricție. „Mi-ar plăcea foarte mult să le producem pentru noi înșine. Avem nevoie de ele, în special în scopuri cu dublă utilizare”, a declarat Igor Grosu, la Moldova Security Forum. Oficialul a menționat că dronele ar putea fi folosite pentru securitatea națională, gestionarea situațiilor de urgență și în agricultură. Acesta a exclus posibilitatea ca dronele produse în Republica Moldova să fie destinate Ucrainei. La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat joi, în cadrul aceluiași forum, că poziția Republicii Moldova în regiune este „vulnerabilă”. Ea a subliniat că dezvoltarea producției interne în domeniul apărării este esențială pentru planurile viitoare ale țării și a anunțat că modificările legislative vor fi prezentate în curând Parlamentului. Expert în securitate: „Șansa există, dar fereastra de oportunitate nu va rămâne deschisă la nesfârșit” Fostul secretar general de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Radu Burduja, în prezent director executiv al Institutului Euroatlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR), consideră că Republica Moldova are o șansă reală să intre pe această piață. Întrebat de Gândul dacă Republica Moldova poate să dezvolte o industrie de apărare axată pe drone, sisteme antidrone, inteligență artificială, securitate cibernetică și război electronic, fostul oficial al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că proiectul este realizabil, dar numai dacă autoritățile vor adopta un model economic adaptat noilor tehnologii. Potrivit expertului în politica de apărare
Șeful CNAIR, anunță că lucrările pe lotul 1 al A0 Nord au ajuns la un stadiu fizic de 82%
Cristian Pistol – Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – a anunțat, sâmbătă, că lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord, între Joița și Corbeanca, au ajuns la un stadiu fizic de 82%. Pe pagina sa de Facebook, șeful CNAIR a precizat că pe șantierul lotului 1 al A0 Nord lucrează aproximativ 780 de muncitori – operatori de utilaje și membri ai personalului tehnic. Loading … Sectorul de autostradă dintre Corbeanca și Buftea nu este încă pregătit tehnic pentru a fi descărcat în DN1A Pe șantier, potrivit lui Cristian Pistol, sunt mobilizate peste 370 de utilaje. „Pe șantier, asocierea româno-italiană (Retter – Pizzarotti) este mobilizată cu aproximativ 780 de muncitori, operatori de utilaje și personal tehnic și peste 370 de utilaje. În această perioadă se execută lucrări de asfaltare și umplutură, lucrări la spațiile de servicii, marcaje, instalarea parapetului metalic de protecție, semnalizare verticală și orizontală, precum și montarea sistemelor ITS. La cea mai recentă verificare în șantier a reieșit că, în acest moment, sectorul de autostradă dintre Corbeanca și Buftea nu este încă pregătit tehnic pentru a fi descărcat în DN1A. Constructorii mai au de lucru la pasajele care supratraversează autostrada, mai au de montat semnalizarea rutieră și parapetele și mai au de trasat marcajele”, a scris șeful CNAIR. Condițiile meteorologice, factor important în scenariu Constructorii au dat din nou asigurări că fac toate eforturile pentru a finaliza lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) până la finalul acestui an, a mai transmis Cristian Pistol. „Atingerea acestui obiectiv va depinde însă în foarte mare măsură de condițiile meteorologice din următoarele luni. Ca atare, evaluarea realistă mă face să iau în calcul ca, până la finalul anului 2026, să fie asigurate descărcările în DN1A și în DN7. Conexiunea cu A1 are însă șanse mai mari să fie definitivată anul viitor, în termenul contractual (aprilie 2027). Prefer să spun acum ce este realist decât să promit ceva ce depinde de vreme. Deschidem fiecare sector atunci când este complet și sigur. Valoarea contractului este de 815,07 milioane de lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, a încheiat Cristian Pistol.
Protest în centrul Bucureștiului împotriva mișcării Antifa, organizat de o grupare de ultrași. Ce mesaje au scandat cei aproximativ 100 de participanți
Un grup de aproximativ 100 de persoane a participat în seara zilei de sâmbătă, 10 octombrie, la un protest organizat în centrul municipiului București. Manifestația a fost organizată de reprezentanții Honor et Patria, o grupare de ultrași cunoscută pentru implicarea frecventă în acțiuni de tip naționalist. În timpul manifestației care a avut loc în apropierea memorialului dedicat vicitmelor Revoluției din 1989, protestatarii au afișat pancarte cu mesaje de revoltă la adresa regimului comunist, adresate inclusiv mișcării antifasciste: „Se scrie Antifa, se citește comunism” sau „Romania against Antifa”. Loading … „Pericolul comunist, renăscut sub masca Antifa” Organizatorii au conceput evenimentul drept o manifestație împotriva mișcării Antifa, pe care o asociază direct cu ideologia comunistă. În anunțul de promovare a protestului, reprezentanții Honor et Patria au anunțat că acesta vizează „pericolul comunist, renăscut sub masca Antifa”. Honor et Patria este o grupare de ultrași înființată în 2003, cunoscută pentru prezența membrilor săi la meciurile echipei naționale de fotbal a României, dar și pentru participarea la manifestații cu caracter naționalist. Antifa este o denumire generică folosită pentru grupările antifasciste. Nu există o organizație internațională Antifa care să aibă o conducere unică. Grupările care folosesc această denumire au diferite structuri, orientări și metode de acțiune.
Copacii în ghiveci de 2.600 de euro bucata din Oradea s-au uscat la nici 6 luni de la plasarea lor prin oraș
Au trecut aproape șase luni de când reprezentanții Primăriei Oradea anunțau triumfător, chiar de Ziua Pământului, pe 22 aprilie, că orașul condus de liberalul Florin Birta, succesorul lui Ilie Bolojan în fotoliul de primar, este primul din România în care locuitorii se pot bucura de priveliștea unei „păduri urbane mobile”. Concret, este vorba de copaci plantați în ghivece uriașe, pe roți, cumpărate din fonduri europene, la prețul de peste 2.600 de euro bucata. După mai puțin de jumătate de an, rezultatul marii investiții cu care se lăuda municipalitatea se rezumă la o imagine deja consacrată în cazul prea multor spații verzi din țară: flacoane de bere, pachete de țigări, chiștoace și alte gunoaie aruncate în cutiile de mari dimensiuni pe roți, pe care, probabil, trecătorii le-au „confundat” cu niște pubele. De asemenea, pentru a masca dezastrul, autoritățile au tras mai multe jardiniere „pe dreapta”, într-un colț al unei piețe din centrul orașului, scrie ebihoreanul.ro. Loading … Ghivecele cumpărate din fonduri europene, la prețul de 2.600 de euro bucata, noile pubele din centrul municipiului Oradea Pe 22 aprilie 2026, data la care este celebrată Ziua Planetei Pământ în întreaga lume, reprezentanții Primăriei Oradea anunțau, cu surle și trâmbițe, că orașul de pe Criș este primul din România în care locuitorii pot admira „pădurea urbană mobilă”. Aproape șase luni mai târziu, marele proiect a ajuns unul dintre cele mai mari dezastre din istoria achizițiilor publice. „Obiectivul general al investiției îl reprezintă crearea unei „păduri urbane mobile”, prin instalarea a 270 de jardiniere echipate cu material dendro-floricol și a 50 de bănci interconectate, configurate astfel încât să genereze spații de relaxare accesibile și flexibile în diferite zone ale orașului”, transmiteau reprezentanții Primăriei la finalul lunii aprilie. Primarul muncipiului Oradea, Florin Birta, și premierul demis Ilie Bolojan La acea vreme, proiectul avea în plan cumpărarea mai multor astfel de jardiniere, cu un cost total care se apropia de 3,6 milioane de lei. Practic, un ghiveci cu copac costă peste 13.000 de lei, adică peste 2.600 de euro. Jardinierele sunt rezistente în timp datorită materialelor din care sunt confecționate, iar fiecare ghiveci uriaș poate să susțină o greutate de până la 1,2 tone. Acesta au fost cumpărate printr-un proiect transfrontalier amplu, a cărui valoare totală ajunge la 2,4 milioane de euro, bani din fonduri europene. Investiția nu și-a atins scopul inițial, însă, într-un fel sau altul, contribuie la procesul de salubrizare a orașului. Orașul de pe Criș este singurul din România în care localnicii își aruncă micile gunoaie în „pubele” care costă cât un lingou de aur de 20 de grame.
RO-ALERT sâmbătă seara, în București. O fată de 15 ani a dispărut în Sectorul 4. După ce semnalmente poate fi recunoscută
Un nou mesaj RO-ALERT a fost emis în seara zilei de sâmbătă, 10 octombrie, pe raza municipiului București. Reprezentanții Direcției Generale de Poliție (DGPBM) au anunțat că, la data de 8 octombrie 2026, o fată în vârstă de 15 ani, pe nume Daria-Maria Buzica, a plecat de la adresa de domiciliu, aflată în Sectorul 4 din capitală, și nu s-a mai întors acasă. Conform descrierii oferite de polițiști, aceasta are 162 de centimetri înălțime, un corp atletic, păr șaten, ochi căprui și o aluniță deasupra ochiului drept. La data dispariției, fata purta o cămașă de culoare bleu și blugi de culoare albastră. Loading … Păr lung, închis la culoare, ochi căprui, față rotundă, aluniță lângă ochiul drept „Politia Capitalei a fost sesizata cu privire la disparitia unei minore, care a plecat, in cursul zilei de 08 octombrie 2026, de la o adresa din Sectorul 4 si nu a mai revenit la domiciliu pana in prezent. Minora disparuta se numeste BUZICA DARIA-MARIA si este in varsta de 15 ani. Inaltime:1,62, greutate 62 kg, par lung, inchis la culoare, ochi caprui, fata rotunda. Semne particulare: alunita langa ochiul drept. La data disparitiei purta: camasa bleu, blugi albastri. Politistii au demarat procedurile de depistare a minorei in cauza, aceasta fiind data in urmarire la nivel national. Cei care au vazut-o sau pot oferi detalii sunt rugati sa anunte Politia Capitalei, apeland numarul unic de urgenta 112”, au transmis reprezentanții DGPBM. Mai multe informații sunt disponibile AICI.
În plin an al austeritatii, Oradea liberalilor Ilie Bolojan și Florin Birta a uitat de criza economică. 2,5 milioane de lei, bani publici, pentru cele trei zile de festival care marchează Ziua Orașului
Orădenii se pregătesc pentru a doua seară a festivalului organizat cu prilejul Zilei Orașului, sărbătorită în fiecare an la data de 12 octombrie. Festifall, evenimentul care marchează noua aniversare, are loc în municipiul Oradea în perioada 9-11 octombrie și include activități dedicate tuturor vârstelor. Punctul culminant al fiecăreia dintre cele trei zile sunt concertele oferite de unii dintre cei mai mari artiști români. Pentru toate aceste „distracții” pe care le oferă, conducerea Primăriei Oradea a alocat, în plin „an al austerității”, suma de 2,13 milioane de lei, bani din bugetul local, la care se adaugă sponsorizările de 346.000 de lei atrase de echipa Visit Oradea, entitate care a primit, în acest an, peste 15 milioane de lei din partea Consiliului Local. Mai mult decât atât, organizatorii cataloghează ediția din 2026 a Festifall drept „cea mai complexă de până acum”, nu doar prin numărul de scene amplasate, ci mai ales prin alocarea bugetară. Loading … 2,47 milioane de lei, bani alocați din bugetul public pentru weekend-ul în care orădenii își sărbătoresc Ziua Orașului / „Este cea mai mare alocare bugetară” Festifall este organizat de reprezentanții Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR), denumirea juridică atribuită Visit Oradea, entitate care este finanțată, în principal, din bugetul local al municipiului. Aceasta a fost înființată în anul 2015, în perioada în care fotoliul de primar era ocupat de actualul premier demis, Ilie Bolojan. Pe de altă parte, la acea vreme, edilul care conduce astăzi Primăria Oradea, liberalul Florin Alin Birta, era președintele CSM Oradea și se pregătea să devină viceprimar în timpul următorului mandat obținut de Ilie Bolojan. În 2026, Visit Oradea a primit 15,3 milioane de lei din partea municipalității – adică 78% din bugetul său total de 19,4 milioane de lei. Primarul muncipiului Oradea, Florin Birta, și premierul demis Ilie Bolojan Alexandru Chira, directorul general Visit Oradea, a explicat că ediția din 2026 a Festifall este văzută drept „cea mai complexă” dintre cele organizate până acum, atât prin numărul de scene și activități la care publicul este invitat să participe, cât și prin resursele alocate din banii publici. „Este cea mai complexă ediție de până acum, cu cele mai multe scene. Este cel mai amplu program pe care l-am construit și, totodată, cea mai mare alocare bugetară pentru Oradea Festifaal. Au lucrat, în diferite etape, aproximativ opt-nouă persoane, iar pregătirile pentru artiști au început încă din luna martie”, a declarat Alexandru Chira. Concret, Primăria Oradea a alocat suma de 2,13 milioane de lei din bugetul local – cifră care reprezintă 86% din valoarea totală a investiției – în vreme ce Visit Oradea a „atras” sponsorizări de 346.000 de lei. Bugetul total pentru organizarea celor trei zile de Festifall 2026 a fost de 2.476.000 lei. Directorul general Visit Oradea, Alexandru Chira Activități pentru toate vârstele și concerte ale celor mai cunoscuți artiști / Celebrul Asaf Avidan, acum cetățean român, pe scenă la Festifall 2026 Evenimentul a debutat vineri, 9 octombrie, cu activități dedicate tuturor orădenilor. Au fost organizate ateliere de lucru pentru cei mici, spectacole oferite de diferiți artiști stradali, iar seara s-a încheiat cu concertul susținut de Alexandra Căpitănescu – artista care a dus România pe podium la ediția din acest an a concursului Eurovision – urmat de concertul formației Bosquito. Reprezentanta României la Eurovision 2026, Alexandra Căpitănescu În cea de-a doua zi a festivalului, orădenii au fost invitați la parade și expoziții pe străzile orașului, la ateliere cercetărești pentru copii sau la sesiuni de yoga și pilates pentru adulți. Seara va culmina cu concertul susținuta de Horia Brenciu Orchestra, urmat de cel al cântăreței Mira. În ultima dintre cele trei zile, participanții se vor putea bucura de spectacole susținute de artiști stradali, tururi ghidate care prezintă arta contemporană a Oradei sau de ateliere de joacă și creație pentru cei mici. Mai târziu, pe scena amplasată în Piața Unirii, vor urca, în ordine, Smiley, Andra și celebrul muzician israelian, Asaf Avidan, care, în urmă cu o lună, a primit cetățenia română. Asaf Avidan | Sursa foto: Facebook Festifall se va încheia oficial duminică, 11 octombrie, cu un impresionant foc de artificii, care va începe la ora 22:50. Programul complet al tuturor activităților organizate este disponibil pe pagina de Facebook a evenimentului.
Dedesubturile lui supat. De unde vine acest cuvânt, de fapt, potrivit experților
pă intensele dezbateri generate de cuvântul „supat”, Institutul de Lingvistică al Academiei Române, „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, a publicat, sâmbătă, un comunicat referitor la încadrarea gramaticală a acestui cuvânt. Este vechi, preluat de dicționare și nu ar fi singurul de acest gen. „Institutul de Lingvistică nu putea rămâne în afara unei controverse care se desfășoară, literalmente, «sub pat». În consecință, ne vedem obligați să clarificăm un detaliu care a reușit să tulbure liniștea de sub paturi: supat este substantiv”, transmite sursa citată, potrivit Mediafax. Conform lingviștilor, acesta este un substantiv neutru: un supat, două supaturi. Se poate articula – supatul – și poate apărea după o prepoziție – în supat. Experții citează și exemple din dicționare: „Căci cămașa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, spune un text folcloric citat în Dicționarul (tezaur) al limbii române (DLR). „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”, fragment citat tot în DLR. Lingviștii mai spun că există și construcția „sub pat”, care stă la originea acestui substantiv. Aceștia au dat ca exemplu enunțul: „Mingea căzuse sub pat”, sub este prepoziție, iar pat este substantiv. Potrivit lingviștilor, cele două cuvinte se scriu separat. Dar, dacă supat denumește locul, adică spațiul dintre pat și dușumea este o altă analiză gramaticală, dar nu același nume. „Am căutat mingea în supat” Aceasta nu ar fi, însă, singura construcție unde se unesc prepoziții și substantive, deși unele dintre combinații pot fi inspirate din limbi străine. „subsol”, este format după termenul francez sous-sol. Din acest tipar au rezultat adverbe precum: acasă, aseară, degrabă, deloc, deodată, împrejur. Astfel s-au format și substantive ca: demâncare, deochi, fărădelege, subsol și, desigur, supat. Explicația lingviștilor este aceea că uneori, stau atât de mult unul lângă altul, încât spațiul dintre ele dispare. După spusele specialiștilor, cuvântul supat nu este invenția DOOM3 și nici o noutate apărută în 2021. Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația pop. – adică popular”. „Popular” indică registrul în care circulă cuvântul. Deși, între timp, supat a devenit popular și în acest al doilea sens. Cuvântul este mult mai vechi decât actuala agitație online. DLR îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor. El a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii. Cu toate acestea, lingviștii atrag atenția că „un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. „El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila…). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”, transmite Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
Departamentul de Stat o anchetează pe Kimberly Guilfoyle
Scandalul provocat de intervenția ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ia amploare. Guilfoyle şi ambasada pe care aceasta o conduce fac obiectul unei anchete oficiale a Biroului Inspectorului General al Departamentului de Stat, au confirmat pentru NBC News două persoane familiarizate cu decizia. Ancheta organismului guvernamental de control intervine după ce consultantul juridic Eric Deters, susţinător ferm şi donator al lui Donald Trump, a acuzat-o pe Guilfoyle că i-ar fi cerut să achite o datorie restantă de 100.000 de dolari pe cardul său American Express. Loading … Ce spune Eric Deters Incidentul ar fi avut loc în zilele premergătoare audierii de confirmare în funcţie a ambasadoarei, în anul 2025, în schimbul facilitării accesului la oficiali de rang înalt ai administraţiei americane. „Era atât de disperată să obţină acei 100.000 de dolari. Era un schimb de favoruri”, a declarat Deters pentru NBC News, într-un interviu acordat joi. Donald Trump și Kimberly Guilfoyle – Foto: Facebook/Kimberly Guilfoyle „Mi-a spus că îi puteam cere absolut orice în lumea lui Trump. Nu exista nicio solicitare prea mare”, a afirmat acesta despre fosta prezentatoare Fox News, susţinătoare a campaniei electorale a lui Trump şi fostă logodnică a lui Donald Trump Jr. Deters a pus la dispoziţia NBC News, citată de News.ro, un document PDF care conţine mesaje text şi conversaţii purtate pe Signal cu Guilfoyle. Astfel unul dintre mesajele furnizate pare să arate că Guilfoyle i-ar fi cerut să transfere banii direct către American Express, deoarece, în acest fel, „nu va apărea nicăieri” tranzacţia. Deters a declarat că nu i-a plătit suma solicitată. JD Vance intervine și critică acuzațiile Un avocat al lui Guilfoyle nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Totuși, acesta a declarat pentru The Wall Street Journal că aceasta contestă autenticitatea mesajelor, fără a oferi detalii. Vicepreşedintele JD Vance a declarat, vineri, că „acestea sunt acuzaţii”, punctând că „nu judecăm oamenii în tribunalul opiniei publice”. Vice President JD Vance speaks during a press briefing in the James S. Brady Briefing Room at the White House in Washington, DC on Thursday, January 8, 2026. Photo by Bonnie Cash/Pool/ABACAPRESS.COM Afirmaţiile lui Deters reprezintă, potrivit lui Vance, „versiunea unei singure persoane”. „Să vedem care sunt, de fapt, faptele. Să aflăm care este adevărul. Evident, dacă s-a întâmplat ceva grav, atunci cei responsabili trebuie să suporte consecinţele”, a declarat vicepreşedintele american. Casa Albă nu a dorit să comenteze. Democrații contraatacă puternic. Ce spune Rubio Controversa le-a ridicat mingea la fileu democraților de peste Ocean. Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, i-a trimis săptămâna trecută o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio, solicitând informaţii suplimentare despre alte acuzaţii apărute în The Wall Street Journal. Joi, Rubio a mustrat un jurnalist care l-a întrebat despre acuzaţiile la adresa lui Guilfoyle, în timp ce se afla alături de aceasta la Atena. „Nu discutăm astfel de lucruri într-o conferinţă de presă, pe pista unui aeroport dintr-o ţară străină, doar pentru că dumneavoastră sau altcineva aţi scris un articol pe baza informaţiilor oferite de o sursă”, a declarat Rubio, adăugând: „Nici măcar nu ştiu dacă ceea ce relataţi este adevărat”. Un purtător de cuvânt al Biroului Inspectorului General al Departamentului de Stat a declarat că instituţia nu confirmă, nu infirmă şi nu comentează existenţa unor investigaţii. La rândul său, Departamentul de Stat a refuzat să comenteze acuzaţiile la adresa lui Guilfoyle sau o eventuală anchetă. Investigațiile privind diplomații americani sunt rare Investigaţiile organismului de control privind posibile încălcări ale normelor de etică de către ambasadorii americani sunt rare, dar nu fără precedent. De exemplu, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, Woody Johnson, pe atunci ambasador al SUA în Regatul Unit şi donator republican, a fost anchetat de Biroul Inspectorului General al Departamentului de Stat. Inspectorii au constatat atunci că acesta făcuse comentarii „nepotrivite” referitoare la rasă, gen şi religie în faţa angajaţilor ambasadei. Joe Biden. Sursa FOTO: https://live.staticflickr.com Departamentul de Stat a respins recomandările formulate în cazul lui Johnson, argumentând că ambasadorul vizionase un material video guvernamental privind hărţuirea la locul de muncă, dar le ceruse şi înalţilor oficiali să facă acelaşi lucru. În 2024, în timpul mandatului lui Joe Biden, organismul de control l-a anchetat pe ambasadorul SUA în Singapore, Jonathan Kaplan, constatând că acesta îşi ameninţase angajaţii şi nu depusese la timp sau cu documentele justificative corespunzătoare deconturi pentru cheltuieli de călătorie în valoare de aproximativ 48.000 de dolari. În cazul lui Kaplan, Departamentul de Stat a anunţat că tratează cu seriozitate recomandările şi că a făcut modificări organizatorice.
România resimte presiunea opririi Unității 6 de la Kozlodui
Oprirea Unității 6 a centralei nucleare de la Kozlodui (Bulgaria), programată din 8 octombrie până la sfârșitul lunii noiembrie, reduce cu aproximativ 1.000 MW producția nucleară disponibilă în regiune. Pentru România, momentul este unul critic, deoarece depindem de importuri în anumite ore, energia disponibilă pentru import putând deveni mai greu de găsit tocmai când cererea crește. Asociația Energia Inteligentă estimează că reducerea producției disponibile în regiune ar putea determina creșterea prețurilor energiei electrice în orele de vârf. Oprirea reactorului este una planificată pentru revizia anuală și realimentare cu combustibil. Unitatea 5 de la Kozlodui rămâne în funcțiune, însă puterea acesteia este ajustată în funcție de nivelul Dunării și de posibilitatea asigurării apei tehnice necesare centralei, potrivit Adevărul. Pentru România, problema principală este reducerea cantității de energie disponibile în regiune într-o perioadă în care ea poate avea nevoie de importuri pentru acoperirea consumului. Țara noastră importă masiv energie inclusiv din Bulgaria, pentru a-și acoperi consumul necesar în special în orele de seară. AEI: Exporturile Bulgariei către România, de ordinul sutelor de MW Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertiza încă din vară cu privire la dependența României de disponibilitatea energiei din țările vecine. În analiza sa, expertul în energie arăta că Bulgaria este una dintre cele mai importante surse de import pentru România și estima că, în condiții normale, exporturile Bulgariei către România pot fi de ordinul sutelor de MW. În același timp, Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, susține că oprirea reactorului 6 de Kozlodui creşte presiunea asupra sistemului energetic din România, în contextul în care consumul de electricitate se majorează în orele de seară. Pe de altă parte, producţia internă nu acoperă întotdeauna cererea. România importă mai multă energie decât produce. Sistemul energetic se apropie de limite Kozlodui arată cât de vulnerabilă e România „Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei. Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României. Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea”, afirmă Dumitru Chisăliţă. O problemă de securitate energetică Centrală nucleară – Foto: Facebook/Rosatom – Imagine cu rol ilustrativ Potrivit acestuia, necesarul de energie din import poate creşte în perioadele în care mai multe state din regiune înregistrează simultan un consum ridicat. „Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat. Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România”, mai explică preşedintele AEI. România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW pe seară În analiza sa, Chisăliţă prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW în orele de seară. Astfel, conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria şi circa 4.000 MW în Serbia. De precizată că aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi. „Pentru a înțelege dimensiunea riscului, putem folosi un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă în acea oră ar putea atrage doar 2.500 MW, ar rămâne o diferență de 200 MW de acoperit prin producție suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori sunt ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială”, mai explică expertul. Conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria și circa 4.000 MW în Serbia. Însă aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi. Totodată, scenariul regional elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările analizate din Europa Centrală și de Sud-Est, în condițiile luării în calcul a opririi unității 6 de la Kozlodui În opinia specialistului, România poate acoperi cererea de electricitate în majoritatea serilor din octombrie, însă anumite condiții meteorologice și tehnice pot reduce marja de siguranță. Autoritățile nu s-au pregătit pentru revizie Chisăliță susține că autoritățile ar fi trebuit să prezinte un bilanț al resurselor disponibile pentru acoperirea consumului în perioadele dificile. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anunță o premieră. Apar comunitățile în care oamenii își pot produce și vinde energia „Autoritățile trebuiau să prezinte public un bilanț credibil pentru serile dificile: producție disponibilă, importuri realizabile, rezerve și măsuri pentru o avarie suplimentară. Puterea instalată și mediile lunare nu răspund acestei întrebări. Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea. Securitatea energetică se măsoară în capacitatea de a acoperi ora dificilă, la un cost suportabil. Oprirea Kozlodui 6 ne obligă să demonstrăm câtă siguranță avem în acea oră”, a adăugat președintele Asociației Energia Inteligentă. Posibilă majorare cu 100 de lei a facturilor Facturile la electricitate s-ar putea majora cu 100 de lei în cazul clienților casnici cu un consum lunar de 200 KWh în principal ca urmare a majorării cotațiilor gazelor naturale și a deprecierii monedei naționale, mai arată analiza Asociației Energia Inteligentă. „Primul efect probabil este economic: energie mai scumpă în orele de vârf.
Proiectul SMR-urilor nucleare SUA la Doicești este în aer
Compania americană NuScale nu a îndeplinit condițiile puse pentru continuarea proiectului de la Doicești de către compania românească dedicată acestuia, RoPower Nuclear SA (RPN), arată un document al Nuclearelectrica. NuScale este listată la New York Stock Exchange (NYSE) și este proprietara tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR). Aceasta va sta la baza construirii unei centrale nucleare de 462 MW în România, la Doicești, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune. Loading … RPN e controlată în proporții egale de societatea de stat Nuclearelectrica (SNN) a Ministerului Energiei, respectiv cea privată Nova Power&Gas din grupul E-INFRA. România depinde de soarta primului mini-reactor Cea mai importantă prevedere este cea potrivit căreia România va plăti un singur mini-reactor, de 77 MW, dintre cele 6 preconizate a fi instalate la Doicești. Pe restul de 5 – doar după ce se va dovedi că primul funcționează corespunzător. Abordarea NuScale plasează astfel negocierile într-un cadru condiționat și restrictiv din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor, neoferind o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției FID. în cadrul negocierilor, propunerile NuScale prezintă multiple limitări și exonerări extinse, prin care se evită asumarea unor obligații referitor la rambursarea costurilor celor cinci module și garanții de performanță. În acest sens, au fost organizate multiple ședințe de negociere și aliniere, pe parcursul cărora au participat reprezentanți ai tuturor instituțiilor responsabile, atât din România, cât și din SUA, care au asigurat sprijin permanent și deschidere pentru rezolvarea divergențelor, fără a aduce atingere negocierilor comerciale dintre NuScale și SNN, respectiv RPN. NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții″, se arată într-un document al Nuclearelectrica, analizat de Profit.ro. NuScale, acuzată că nu a respectat acordul O altă condiție vizează încheierea, între SNN și Nuscale, a unui Acord-cadru (“Framework Agreement”) – condiție esențială pentru SNN pentru asigurarea unui mecanism de alocare corectă a riscurilor (“risk sharing”) și a premiselor dobândirii unor beneficii și avantaje strategice, de către SNN, proporțional cu nivelul de implicare și riscuri asumate în dezvoltarea proiectului. ″(…) în prezent nu există o formă agreată a Acordului-cadru “Framework Agreement” sau un mecanism alternativ angajant. Există numeroase semne de întrebare cu privire la perspectivele de îndeplinire a condiției, date fiind întârzierile succesive înregistrate în acest demers până în prezent – și care se datorează partenerului NuScale care, succesiv, a renunțat treptat la elemente angajante a ceea ce era previzionat anterior că va fi asumat. (…) NuScale a adus în discuție, ca potențială alternativă la Acord, un mecanism bazat pe dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale, cu un preț de exercitare prestabilit (“warrants”), care, din perspectiva SNN, nu este suficient, în formă propusă de NuScale, pentru ducerea la îndeplinire a acestei condiții FID. În acest context, solicitarea expresă din partea SNN este de revenire asupra Acordului “Framework Agreement”. Este important de menționat că îndeplinirea acestei condiții este esențială pentru a asigura o colaborare echilibrată între părți, dar și pentru a asigura atât realizarea economiilor de scară, crearea și localizarea unui lanț de aprovizionare, cât și beneficii pentru SNN și statul român ca dezvoltatori ai unei tehnologii First of a Kind (“FOAK”)″, mai menționează sursa citată. Ce i se impută RPN A treia condiție este adoptarea măsurilor pentru soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, clasificării puțului Soceram și efectuarea lucrărilor de abandonare a puțului. Lipsa suportului instituțional a afectat posibilitatea RPN de a duce la îndeplinire condiția. A afectat, de asemenea, calendarul Proiectului. De asemenea, RPN a încheiat un acord pentru realizarea unei evaluări independente, care va evalua impactul și identifica măsurile de monitorizare și de diminuare, în vederea stabilirii condițiilor tehnice de autorizare a amplasamentului, se mai arată în documentul citat. Nuclearelecrica va actualiza Strategia de implementare SMR Acesta precizează că peste 80% dintre condițiile ce au stat la baza aprobării FID din luna februarie 2026 sunt neîndeplinite în prezent. Așadar, o marjă semnificativă a riscului revine RPN, implicit SNN și statul român, în calitatea de acționar majoritar al SNN. Sursa foto: Facebook/Nuclearelectrica De punctat că proiectul se bucură de un nivel de implicare și sprijin instituțional atât la nivel național cât și internațional, precum și de eforturile susținute ale partenerilor sub egida Acordului Interguvernamental SUA-România, aprobat și ratificat prin Legea nr. 200/2021. În prezent există premisele inițierii a unor demersuri, de către SNN, pentru actualizarea Strategiei de implementare SMR se mai arată în document. În forma actualizată, Strategia va analiza elemente ce țîn de evaluarea celor mai avansate tehnologii SMR de origine americană. Abia după finalizarea acestor demersuri, strategia actualizată va fi supusă aprobării organelor corporative competențe de la nivelul SNN. Ce condiții se pun pentru continuarea proiectului În perspectiva asigurării unei continuități a activității, în acest context, este necesară și oportună adoptarea unor măsuri, ce urmează a fi definite și implementate la nivelul companiei RPN, care să vizeze, cel puțîn: Concentrarea activității, în mod prioritar, cu precădere asupra celor două condiții care revin în sarcina RPN, condiții a căror îndeplinire, în perioada imediat următoare, a fost stabilită a fi esențială. În acest sens, orice alte cheltuieli angajate pentru activități asociate altor condiții FID vor fi limitate; Optimizarea cheltuielilor operaționale, care presupune reducerea progresivă a cheltuielilor RPN, până la atingerea unui prag minimum de cheltuieli, considerate critice pentru a susține, în mod corespunzător, compania de proiect în atingerea obiectivelor asumate pe termen scurt; Reducerea progresivă a programului de lucru, respectiv reducerea numărului de personal RPN implicat în derularea Proiectului SMR (cu cel puțîn 60%), prin limitarea necesarului exclusiv la categoriile de personal critic, dar care să permită în același timp societății de proiect să funcționeze din punct de vedere decizional și operațional în acest interval. Termenul solicitat de SNN pentru prezentarea planului de contingență, de către RPN, este de maximum o luna de la dată ședinței AGA SNN de aprobare a măsurilor anterior menționate″, se mai spune în document. Ședința este programată pe 29 octombrie.