Cât cheltuie România pe educație în comparație cu Franța
Câți bani cheltuie Guvernul României pe educație în comparație cu Franța, unde elevii protestează din 18 septembrie 2026 ? În condițiile în care Guvernul Franței cheltuie un buget considerabil pe sectorul învățământului public – aproape 200 de miliarde de euro au fost cheltuiți anul trecut, echivalentul a 6,7% din PIB. Și totuși, elevii din Franța protestează din cauza condițiilor precare din licee, în timp ce în România încă sunt școli în sate care n-au electricitate, apă curentă și nici măcar o baie cu toalete după standarde moderne. Programa școlară este prea încărcată în raport cu performanțele educaționale ale țării la nivel internațional. Raportul PISA din 2025 arată că 48% dintre elevii români au dificultăți să înțeleagă un text. Elevii din liceele Franței protestează de două săptămâni pe seama condițiilor din școli, claselor supraaglomerate și personalul redus de profesori. Loading … Cauzele protestelor din Franța Se plâng de clădirile aflate în stare avansată de degradare, de programele școlare supraîncărcate, de sistemul online deficitar de admitere la studii universitare, Parcoursup. De asemenea, liceenii s-au plâns și de temperaturile din clasele școlare pe durata verii caniculare – 40 grade Celsius. În medie, fiecare clasă școlară a ajuns să aibă între 32 și 35 de elevi.Protestatarii au recurs la blocarea școlilor, demonstrații, ocuparea sediilor educaționale, dar și la acte de vandalism, incendieri, jafuri și confruntări cu forțele de ordine. Protestele nu dau semn că se vor opri prea curând. Demonstrațiile din 29 septembrie s-au sincronizat cu greva națională din sectorul public, când profesorii s-au alăturat bugetarilor în protestul împotriva înghețării salariilor. Bilanțul protestelor De la începerea protestelor din 18 septembrie Guvernul francez este acum sub presiuni din cauza creșterii datoriei naționale. Ministerul de Interne din Franța a raportat 1.949 de arestări la 1 octombrie. Ministerul Justiției susține că 1.793 de persoane au fost plasate în custodie. 90% dintre protestatarii arestați sunt minori. Franța vs România: Cheltuielile în educație În 2025, guvernul francez a cheltuit 199,2 miliarde de euro pe educație, cu 2,4 miliarde de euro mai mult în comparație cu 2024, arată statisticile Ministerului Educației Naționale din Franța, citate într-o analiză publicată de Al Jazeera. 60 miliarde de euro (30,1%) – învățământul primar 73,7 miliarde de euro (37%) – învățământul secundar 45,6 miliarde de euro (22,9%) – învățământul liceal 19,7 miliarde de euro (9,9%) – învățământul postliceal Cheltuielile pentru educație s-au dublat din 1980, chiar și cu inflația luată în considerare. Și costurile au crescut din anii 1990. În comparație, Guvernul Bolojan a cheltuit anul trecut 61,5 miliarde de lei (12,4 miliarde de euro), adică, doar 3,23% din PIB. potrivit Edupedu. România a cheltuit de 16 ori mai puțin decât Franța. Clasamentul țărilor europene care au cheltuit cel mai mult pe educație, în 2024 Țările europene care au cheltuit cel mai mult pe educație în 2024 au fost: Suedia – 7,3% din PIB Islanda – 7% din PIB Belgia, Estonia, Finlanda – 6,3% din PIB Letonia – 6,1% din PIB Franța se află pe locul 13, cu 5,1% din PIB. Iar țările care au cheltuit cel mai puțin pe educație sunt: Regatul Unit – 4,1% din PIB Italia – 4,0% din PIB România – 4,0% din PIB Grecia – 3,9% din PIB Irlanda – 2,7% din PIB Potrivit datelor UNESCO, a Băncii Mondiale și a Biroului pentru Statistici Naționale, în 2026, Franța a cheltuit semnificativ mai mult pe sănătate – 11,9%. în timp ce România a investit numai 5,8% din PIB. La capitolul apărare, România a cheltuit 2,3% din PIB în contextul creșterii amenințării ruse, cu 0,1% mai mult în comparație cu Franța (2,1%). Sursa Foto: Shutterstock/Hepta
Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Vezi întreg mesajul
Călin Georgescu, aflat în arest preventiv din 29 septembrie, a transmis un mesaj de mulțumire susținătorilor săi, prin intermediul unei postări publicate pe pagina sa de Facebook. Mesajul apare în a 11-a noapte petrecută în arest, după decizia definitivă a Curții de Apel București, care a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc. Vă iubesc. Sus inimile!”, este mesajul publicat pe pagina de Facebook a fostului candidat la alegerile prezidențiale. Postarea conține textul mesajului, afișat pe un fundal albastru, fără alte explicații referitoare la situația juridică a lui Călin Georgescu. Călin Georgescu, arestat preventiv din 29 septembrie Călin Georgescu a fost reținut inițial pe 21 septembrie 2026, pentru 24 de ore, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă și a dispus plasarea acestuia sub control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat hotărârea. La 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru 30 de zile. Aceeași măsură a fost luată și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar. Decizia instanței este definitivă. Percheziții informatice și măsuri asigurătorii în dosarul DIICOT Potrivit anchetatorilor, dosarul vizează un presupus prejudiciu de 1,1 milioane de euro, în legătură cu promisiunea obținerii unei finanțări pentru un om de afaceri. În perioada 6-9 octombrie, Călin Georgescu a fost adus în mod repetat din arest la sediul DIICOT, pentru a participa la perchezițiile informatice asupra dispozitivelor electronice ridicate de anchetatori din locuința sa din Mogoșoaia. Totodată, procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și conturi bancare. Contestația formulată împotriva sechestrului asupra imobilului din Mogoșoaia a fost respinsă de instanță. Susținătorii lui Călin Georgescu au continuat să se adune în fața Arestului Central În perioada petrecută de Călin Georgescu în arest preventiv, grupuri de susținători s-au adunat în fața Arestului Central al Poliției Capitalei. Vineri seară, 9 octombrie, aproximativ 200 de persoane au participat la o nouă manifestație în fața instituției. Mesajul apărut pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu vine în acest context, la 11 nopți de la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție pe parcursul procedurilor judiciare, iar măsura arestării preventive nu reprezintă o hotărâre de condamnare.
Constructorii avertizează asupra unui gol de finanțare pentru infrastructură în 20272029. Cătălin Vișan, Concelex: Parteneriatele public-private, o opțiune de atragere a capitalului
Sectorul construcțiilor riscă să intre într-o perioadă de încetinire în 2027–2029, pe fondul restrângerii surselor de finanțare pentru infrastructura publică. Apropierea de final a PNRR, fondurile de coeziune în mare parte deja angajate și presiunea reducerii deficitului limitează spațiul pentru lansarea unor investiții noi. Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations al grupului Concelex, avertizează că România riscă să piardă o parte din capacitatea de construcție dezvoltată în ultimii ani, iar consecințele s-ar transmite în întreaga economie. Opțiuni de atragere a capitalului pentru susținerea investițiilor Vișan a prezentat soluții pentru identificarea surselor de finanțare pentru investițiile publice, în condițiile în care perioada în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se încheie, alocările din fondurile de coeziune sunt în mare parte deja angajate, iar reducerea deficitului limitează resursele bugetului pentru proiecte noi. „România ar putea pierde o capacitate de construcție dezvoltată în ani de investiții, iar consecințele s-ar transmite în întreaga economie. La conferința „Driving the Future Forward”, Cătălin Vișan a vorbit despre restrângerea surselor de finanțare pentru investițiile publice: PNRR se apropie de încheiere, alocările din fondurile de coeziune sunt în mare parte deja angajate, iar reducerea deficitului limitează resursele bugetului pentru proiecte noi”, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a companiei. România se apropie de o perioadă post PNRR, în care ar putea avea mai puțini bani disponibili pentru proiecte noi de infrastructură, tocmai când continuitatea investițiilor este esențială pentru menținerea capacității sectorului de construcții. Un gol de finanțare în intervalul 2027–2029 ar putea afecta nu doar companiile de construcții, ci și locurile de muncă, lanțurile de furnizori și ritmul dezvoltării infrastructurii. Cătălin Vișan a pledat pentru dezvoltarea parteneriatelor public-private și pregătirea din timp a proiectelor care ar putea accesa viitoarele fonduri europene. „Dezvoltarea parteneriatului public-privat este o opțiune de atragere a capitalului pentru susținerea investițiilor. Pentru proiectele potrivite, PPP poate asigura finanțarea construcției, cu recuperarea investiției pe durata contractului și o împărțire clară a riscurilor”, transmite Concelex pe Facebook. Vișan a subliniat, de asemenea, necesitatea pregătirii din timp a proiectelor pentru următoarea perioadă de programare a fondurilor europene, precum și importanța susținerii unei alocări cât mai consistente pentru România în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual.
A unsprezecea noapte de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Ce scandează acum cele 200 de persoane
Azi, 9 octombrie 2026, este a unsprezecea noapte de proteste în fața Arestului Central, acolo unde este închis Călin Georgescu. Aici, s-au strâns circa 200 de persoane care scandează: „Călin Georgescu este președinte” și „Cristela este Prima Doamnă”. Loading … Tot astăzi, procurorii DIICOT au continuat și perchezițiile informatice în dosarul în care Călin Georgescu este cercetat pentru o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma unei decizii pronunțate pe 29 septembrie de Curtea de Apel București. Călin Georgescu a ajuns la DIICOT în jurul orei 8.40 și a plecat din sediul central după alte opt ore de percheziții informatice. DEe altfel, în ultimele trei zile, Călin Georgescu a fost scos din arestul central și adus la sediul DIICOT unde anchetatorii clonează toate datele ce se regăsesc pe mediile optice de stocare din aparatura electronică ridicată la percheziții, precum, telefoane, laptop-uri, calculatoare sau tablete. Procurorii au ridicat 27 de dispozitive (stick-uri, telefoane, laptopuri etc) din casa soților Georgescu din Mogoșoaia. Amintim că, fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, a fost arestat preventiv marți, 29 septembrie, pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată.
Transportul pe Dunăre către Portul Constanța este blocat.
Traficul fluvial de mărfuri către Portul Constanța este blocat în zona kilometrului 280 al Dunării, în urma unui incident produs pe 6 octombrie 2026. Situația afectează transporturile de cereale și generează întârzieri în activitatea portuară, precum și cheltuieli suplimentare pentru operatorii economici. Organizația Patronală Constanța Port Business Association (CPBA) a cerut intervenția urgentă a Ministerului Transporturilor și a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, pentru restabilirea condițiilor de navigație și reluarea circulației navelor, informează Agrointeligența. Potrivit organizației, incidentul a fost provocat de o navă fluvială care naviga cu un pescaj peste limitele admise și care a afectat șenalul navigabil. CPBA susține că, la trei zile de la producerea evenimentului, nu fuseseră realizate lucrările necesare pentru deblocarea zonei, inclusiv operațiunile de dragaj. Navele acumulează întârzieri și costuri Blocarea transportului fluvial afectează aprovizionarea navelor maritime aflate în Portul Constanța, care așteaptă mărfurile aduse pe Dunăre. Prelungirea perioadei de staționare poate genera costuri suplimentare, cunoscute drept contrastalii, precum și întârzieri în operațiunile de încărcare. Reprezentanții CPBA avertizează că efectele se extind asupra întregului lanț logistic, de la armatorii navelor și operatorii portuari până la proprietarii și destinatarii mărfurilor. Organizația solicită autorităților să intervină rapid, astfel încât pierderile economice să nu continue să crească. Sunt afectate și transporturile de cereale din Ucraina Blocajul are consecințe și asupra transportului cerealelor ucrainene către piețele internaționale. Dunărea reprezintă o rută importantă pentru aducerea mărfurilor în Portul Constanța, de unde acestea pot fi expediate mai departe către cumpărătorii externi. CPBA atrage atenția că menținerea restricțiilor de navigație poate afecta continuitatea acestui coridor comercial și competitivitatea Portului Constanța ca punct regional de transport și logistică. Operatorii cer un calendar clar al intervențiilor Organizația patronală, care reprezintă companii din porturile Constanța, Midia și Mangalia, le-a solicitat ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și conducerii AFDJ Galați să comunice măsurile care urmează să fie luate și un calendar concret al intervențiilor. Operatorii economici susțin că nu ar trebui să suporte în continuare costurile unui blocaj pe care nu îl pot controla și care necesită intervenția instituțiilor responsabile de navigabilitatea Dunării.
TikTok riscă o amendă uriașă după alegerile prezidențiale din România. Ancheta Comisiei Europene, încă în desfășurare după aproape doi ani
Investigația deschisă de Comisia Europeană împotriva TikTok după alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate ulterior de Curtea Constituțională, continuă la aproape doi ani de la declanșarea procedurii. Bruxelles-ul verifică modul în care platforma a gestionat riscurile de interferență și manipulare electorală, iar dacă vor fi constatate încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială. Informația a fost prezentată joi, la Bruxelles, de Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul digital, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români. Investigația a fost deschisă oficial pe 17 decembrie 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 24 noiembrie, în care Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi. Procedura europeană a fost declanșată în contextul informațiilor transmise de autoritățile române privind posibile operațiuni de influențare a procesului electoral prin intermediul platformelor online. Comisia Europeană analizează documentele declasificate din România Bruxelles-ul a primit inclusiv documentele declasificate de autoritățile române, iar analiza acestora continuă. ”Am primit documente declasificate și informații de la autoritățile române. Le analizăm. Acest lucru a declanșat deschiderea unei investigații în baza DSA împotriva TikTok. Investigația este în prezent în desfășurare”, a declarat Thomas Regnier. Reprezentantul Comisiei Europene a precizat că instituția continuă să solicite informații companiei TikTok, însă nu poate oferi detalii despre verificările aflate în derulare. Ancheta urmărește să stabilească dacă platforma și-a respectat obligațiile europene privind evaluarea și diminuarea riscurilor sistemice care ar putea afecta integritatea proceselor electorale. Ancheta nu se mai limitează doar la alegerile din România Deși procedura a fost declanșată în urma scrutinului prezidențial din România, Comisia Europeană poate folosi și informații obținute în contextul altor alegeri desfășurate ulterior în statele Uniunii Europene. ”Investigația în baza DSA privind alegerile împotriva TikTok a fost deschisă în contextul alegerilor din România. Dar acum fiecare alt scrutin care are loc în Europa contribuie la această investigație”, a explicat Regnier. TikTok riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri mondială Dacă Bruxelles-ul ajunge la concluzia că TikTok a încălcat obligațiile prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, platforma poate primi o amendă de până la 6% din cifra sa de afaceri anuală mondială. Thomas Regnier a subliniat că procentul este calculat în raport cu cifra de afaceri globală, nu doar cu veniturile obținute în Uniunea Europeană. Cei 6% reprezintă însă plafonul maxim permis de legislația europeană și nu o sancțiune deja decisă. Ce verifică Bruxelles-ul la TikTok Unul dintre punctele centrale ale investigației îl reprezintă sistemele de recomandare ale TikTok. Comisia verifică riscurile asociate amplificării artificiale a anumitor tipuri de conținut, eventualelor acțiuni coordonate de manipulare și utilizării automate a unor conturi. Sunt analizate și politicile TikTok privind reclamele politice și conținutul politic plătit. Un alt aspect important este dacă platforma a ținut suficient cont de particularitățile regionale și lingvistice din România atunci când a evaluat riscurile și a stabilit măsurile de protejare a integrității scrutinului. La deschiderea investigației, Comisia a precizat că analiza se bazează pe documentele declasificate furnizate de autoritățile române, evaluările de risc transmise de TikTok în 2023 și 2024, informații provenite de la terți și documentele puse la dispoziție de companie.
UE dă undă verde taxării superprofiturilor din energie. Dezbaterea ajunge la masa ECOFIN
Comisia Europeană susține dreptul statelor membre de a taxa profiturile excepționale ale companiilor energetice, spun reprezentanții Executivului european în timp ce președinția irlandeză a Consiliului a anunțat că subiectul va ajunge în această săptămână la ECOFIN. Subiectul a fost readus în discuție la dezbaterea din Parlamentul European (PE) de miercuri, în contextul în care șase state membre cer un cadru comun la nivelul Uniunii pentru un mecanism similar crizei energetice din 2022. Oficialii europeni discută dacă actuala creștere a prețurilor energiei justifică revenirea la un instrument folosit în timpul crizei din 2022–2023 și, eventual, construirea unui cadru european. Următorul pas concret va avea loc la nivelul reuniunii miniștrilor de Finanțe, în cadrul ECOFIN de vineri, 9 octombrie, unde tema urmează să fie discutată și analizată de structurile tehnice ale Consiliului. Loading … Ce state membre au cerut taxarea profiturilor excepționale din energie Discuția din cadrul PE vine după ce șase state membre – Germania, Austria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania —au cerut în august un cadru european pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice, printr-o scrisoare adresată președinției irlandeze a Consiliului. Dezbaterea din legislativul european a fost deschisă de eurodeputata Marie Toussaint, care a cerut o abordare europeană comună pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice. „Pentru viitorul finanțării, să luăm exemplul marilor companii petroliere. Acestea au înregistrat profituri de peste 7 miliarde de dolari în doar șase luni în Uniunea Europeană. Și totuși, încă o dată, v-ați opus taxării acestor superprofituri pe care le-au obținut. Așadar, ce trebuie făcut? Cum pot fi scutite de orice responsabilitate pentru creșterea prețurilor la pompă și pentru efectele pe care aceasta le are și asupra climei? (…) Ceea ce cerem este ca această taxă să fie similară în întreaga Europă. Cum am putea să nu facem acest lucru când lipsesc 750 de milioane [n.r. de euro] pentru a putea finanța transformarea energetică de care avem nevoie?”, a spus eurodeputata franceză în deschideera dezbaterilor. La rândul său, comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a susținut că statele membre sunt cel mai bine plasate să decidă dacă și cum taxează profiturile excepționale, în funcție de particularitățile propriilor piețe energetice. „Statele membre sunt cel mai bine plasate pentru a taxa profiturile excepționale, ținând cont de specificul sectorului energetic și al operatorilor locali”, a declarat Jørgensen la finalul dezbaterii. Comisia spune că va respecta deciziile naționale și este pregătită să furnizeze exemple de bună practică privind măsurile adoptate de state, urmând în același timp să analizeze impactul acestora asupra pieței unice. Subiectul, discutat în această săptămână la ECOFIN Thomas Byrne, ministru de stat irlandez pentru afaceri europene și apărare și reprezentant al președinției Consiliului în dezbaterea de la Strasbourg, a confirmat că subiectul va fi discutat în această săptămână la ECOFIN și că structurile tehnice ale Consiliului vor analiza opțiunile disponibile. Președinția irlandeză a cerut, de asemenea, Comisiei să monitorizeze evoluția prețurilor energiei și datele privind profiturile excepționale din sector și să evalueze dacă situația justifică o intervenție similară celei adoptate în 2022. UE a creat deja un precedent în contextul crizei energetice din 2022 Miza discuției este legată de precedentul creat în timpul crizei energetice din 2022. Prin Regulamentul 2022/1854, UE a introdus o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile și sediile permanente active în sectoarele petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării. Mecanismul viza profiturile impozabile din 2022 și/sau 2023 care depășeau cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile din cei patru ani fiscali începând cu 2018. Contribuția avea o rată de cel puțin 33% asupra acestei baze, iar statele puteau aplica măsuri naționale echivalente. Veniturile puteau fi utilizate pentru sprijinirea gospodăriilor și companiilor afectate de prețurile ridicate, reducerea consumului de energie, investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă sau protejarea locurilor de muncă. Acest mecanism a fost însă conceput ca o măsură excepțională și temporară pentru 2022 și 2023 și nu se aplică automat situației actuale. Comisia lasă deschisă și varianta unei intervenții comune Dan Jørgensen nu a exclus o intervenție europeană ulterioară, precizând că evoluția prețurilor trebuie urmărită și că UE trebuie să fie pregătită să utilizeze instrumente suplimentare pentru protejarea consumatorilor, dacă situația o impune. În aprilie, prin pachetul AccelerateEU, Comisia indicase deja că statele pot utiliza măsuri de impozitare a profiturilor excepționale pentru a susține echitatea socială. Executivul european s-a oferit să furnizeze asistență și exemple de bună practică, cu evaluarea efectelor asupra pieței unice. În același timp, Comisia subliniază că eventualele măsuri fiscale trebuie să țină cont de necesitatea menținerii investițiilor în sectorul energetic și în dezvoltarea surselor cu emisii reduse. Până în prezent, nici Comisia Europeană, nici Consiliul nu au anunțat până acum o contribuție obligatorie nouă la nivelul UE.
Bucurați-vă de ultima zi de soare. De mâine vin ploile, vremea se răcește accentuat
Românii mai au la dispoziție câteva ore pentru a se bucura de temperaturile neobișnuit de ridicate pentru această perioadă. După zile în care termometrele au urcat până aproape de 30 de grade Celsius, vremea se schimbă radical începând de sâmbătă, 10 octombrie. Meteorologii anunță o răcire accentuată în mai multe regiuni, iar ploile își vor face apariția în numeroase zone ale țării. În unele regiuni, temperaturile maxime vor scădea cu 7-8 grade față de valorile înregistrate în ziua precedentă. Vineri, 9 octombrie, vremea rămâne caldă în special în sudul și sud-estul României, unde temperaturile continuă să depășească mediile climatologice specifice începutului de octombrie. Însă, potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie, vremea intră însă într-un proces de răcire, iar weekendul aduce temperaturi mai scăzute și precipitații în mai multe regiuni. Schimbarea va fi resimțită mai ales în vestul, centrul și nordul țării, unde valorile termice au fost deosebit de ridicate în primele zile ale săptămânii. De la 28 de grade la numai 20. Unde se răcește cel mai mult În Banat, începutul săptămânii a adus temperaturi maxime cuprinse între 25 și 28 de grade Celsius, valori mult peste cele obișnuite pentru prima decadă a lunii octombrie. Sâmbătă, 10 octombrie, maximele abia vor ajunge la 20 de grade. În Crișana, temperaturile vor scădea de la 25-28 de grade la aproximativ 20 de grade. Atât în Banat, cât și în Crișana, weekend-ul aduce și ploi, pe lângă răcirea accentuată. În Transilvania și Maramureș, temperaturile vor scădea, de asemenea, spre finalul săptămânii, iar probabilitatea apariției precipitațiilor va crește. Ploile ajung și în sudul țării. Cum va fi vremea în București În Muntenia, inclusiv în zona Capitalei, ziua de vineri aduce în continuare temperaturi ridicate. Media maximelor regionale este estimată la aproximativ 26 de grade Celsius, după care valorile termice vor coborî spre 22 de grade. Meteorologii estimează o probabilitate mai mare de ploaie în zilele de 10 și 11 octombrie. În Oltenia, vremea se va răci de la maxime de 25-26 de grade la aproximativ 21 de grade sâmbătă. Și aici sunt posibile ploi în weekend, după o perioadă caracterizată de temperaturi neobișnuit de ridicate. Moldova, temperaturile nu mai ajung la 20 grade În Moldova, vremea a fost caldă în timpul zilei, cu maxime regionale de 22-24 de grade, însă diminețile și nopțile au rămas răcoroase. La finalul săptămânii este prognozată o scădere a temperaturilor, astfel încât duminică, 11 octombrie, media maximelor ar putea ajunge la 19-20 de grade Celsius. Probabilitatea precipitațiilor crește după 10 octombrie. În Dobrogea, răcirea va fi mai puțin pronunțată. După maxime de 24-25 de grade vineri, temperaturile vor reveni spre 22 de grade în zilele următoare. Cum va fi vremea săptămâna viitoare Potrivit estimărilor ANM, temperaturile medii vor urca până la 20-22 de grade aproape în întreaga țară. Ploile vor continua să apară local, cu o probabilitate mai ridicată în jurul datei de 14 octombrie și. Astfel, după câteva zile care au semănat mai degrabă cu sfârșitul verii, vremea revine treptat la un regim termic mai apropiat de cel specific toamnei.
Cum au penetrat procurorii DIICOT afacerea cu iz rusesc a vicepreședintelui USR Dâmbovița și a directorului firmei sale. Proba care i-a făcut pe aceștia să se spargă la audieri și să recunoască totul
Gândul a obținut în exclusivitate detalii incendiare din mega- ancheta DIICOT în care vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, și directorul firmei sale, Evgeni Polyakov au fost ridicați de anchetatori pentru presupuse fapte de încălcare a embargoului impus statelor europene față de Belarus și Rusia. Concret, Gândul a reușit să afle detalii din timpul audierilor celor, doi, după momentul ridicării și conducerii lor la sediul DIICOT de săptămâna trecută. Loading … Cine? Noi?… Astfel, explică surse judiciare pentru Gândul, în prima fază a audierilor se pare că atât Munteanu cât și Polyakov ar fi abordat un scenariu favorabil și care nu i-ar fi apropiat de implicarea lor în scenariul anchetatorilor, respectiv acela că prin firme paravan ar fi vrut să livreze dispozitive industriale care puteau fi folosite inclusiv la dezvoltarea de piese mecanice pentru tancuri și rachete. Sursele noastre povestesc faptul că cei doi ar fi arătat, inițial, că ei nu cunoșteau destinatarul echipamentelor industriale care deja părăsiseră teritoriul țării și care în prezent se află unul în Kazahstan, și un al doilea blocat în Germania. Astfel, în lumina acestor apărări spontane procurorii DIICOT ar fi trecut de urgență la percheziționarea informatică a dispozitivelor electronice ridicate de anchetatori în timpul perchezițiilor. Prelucrați de DIICOT cu „marfa clienților” Astfel, anchetatorii ar fi preluat imediat controlul cloud-urilor acelor dispozitive precum și a adreselor de e-mail și ar fi început să verifice pe loc, în prezența unor interpreți de limba rusă a zeci, sute de e-mail-uri găsite în serverul cloud și în serverul adresei de e-mail. Astfel, explică sursele noastre, se pare că o adresă găsită în ambele mail-uri, atât al vicepreședintelui USR cât și al directorului acestuia, Polyakov, ar fi fost proba forte cu care anchetatorii DIICOT ar fi reușit să închidă cercul argumentativ în urma căruia cei doi inculpați să realizez că nu pot face altceva decât să recunoască și să își asume faptele pentru care sunt cercetați. Sursele noastre arată că până la descoperirea acestei adrese deși celor doi le-ar fi fost arătate și alte probe, e-mail-uri sau discuții purtate, cei doi refuzau recunoașterea, dar după prezentarea acestei adrese cei doi au înțeles să înceapă colaborarea cu anchetatorii de caz și să dea declarație de recunoaștere, fapt care de altfel a și condus la propunerea de arestare preventivă doar la domiciliu în locul arestării preventive. Gândul a obținut în exclusivitatea adresa care „i-a spart” în anchetă pe vicepreședintele USR Munteanu și pe directorul său. Prin această adresă Munteanu și Polyakov explicau părții belaruse, față de care compania românească avea impus embargoul că trebuie găsite formate clandestine de alimentare cu aceste dispozitive tehnice a companiei „interzise”. Adresa care le-a dat șah-mat „Prin adresa din data de 19.11.2024 (identificată cu ocazia accesului la sistemele informatice asupra terminalelor mobile utilizate de inculpați și a conturilor de mail …@yahoo.com către și …@gmail.com), inculpatul Alexandru Munteanu l-a informat pe directorul adjunct al BELAZ HOLDING Belarus, Anton Artamonov, cu privire la oportunitatea operaționalizării unor fluxuri clandestine și neautorizate destinate alimentării holdingului BELAZ cu echipamente și componente industriale fabricate de WMW SRL Târgoviște („tipuri diferite de strunguri de înaltă tehnologie de diverse modificări și capacități”), prin interpunerea deliberată în acest scop a unor companii din India (BHARAT FRITZ WERNER LTD, BHARAT HEAVY ELECTRICALS LIMITED, GUN CARRIAGE FACTORY), în scopul declarat al evitării „riscurilor asociate sancțiunilor țărilor occidentale”. În conținutul acestui mail se specifica faptul că producerea utilajelor ”de înaltă tehnologie” poate dura peste 1 an. În acest context (al existenței unor înțelegeri privind posibilitatea exportului și transferului echipamentului industrial VL40 ), inculpații au dispus producerea în fabrica din Bacău, aparținând WMW SRL Târgoviște a strungului-carusel menționat. Ulterior, aceștia au inițiat operațiunea de transfer a strungului-carusel model VL40 de pe teritoriul României la data de 12.02.2026, utilajul dezasamblat fiind încărcat la nivelul facilității industriale închiriate de WORLD MACHINERY WORKS SRL Târgoviște în Mun. Bacău, în ansambluri autoutilitară/semiremorcă aparținând firmelor de transport… . Demersurile lui Munteanu și Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. (În fapt, inculpatul EVGENII POLIAKOV a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu ILYA YARYGIN, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse)”, se arată în dosarul în care DIICOT a propus arestarea la domiciliu ale celor doi. Corespondența cu „agenții” economici ruși Polyakov de pe mail-ul lui, arată anchetatorii DIICOT, are numeroase conversații cu Natalia si Ilya, care sunt sau au fost angajați la Energomash, societatea strategică rusă. În mod repetat Polyakov celor doi le transmite pe mail deconturi privind călătoriile făcute în interesul firmei românești WMV dar el în realitate le trimite ca justificare pentru a obține bani de la compania rusească. În egală măsură, spun sursele noastre, rusul este prezentat de către Polyakov și Munteanu anchetatorilor DIICOT ca fiind reprezentatul Dicom Energy Kazahstan unde se susține că trebuia să ajungă utilajul de mare tonaj. Astfel, explică sursele noastre, din aceste corespondențe electronice ar rezulta faptul că exista o structura organizatorică și financiară bine pusă la punct care în ciuda aparențelor livra în fapt utilaje cu dublă utilizare, parte militară, Belarusului. „Demersurile inculpaților Alexandru Munteau și Evgeni Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. În fapt, inculpatul Polyakov a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu Yarygin, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse. În intervalul 2023-2026, inculpatul Evgeni Polyakov a transmis în mod repetat către llya YARYGIN și Natalia KONDRATIEVA, raportări,
UE se împrumută tot mai scump. Curtea Europeană de Conturi: Dobânzile pentru pentru partea nerambursabilă a Mecanismului de Redresare și Reziliență ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro
Datoria Uniunii Europene ar putea ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de euro până în 2027, iar costul dobânzilor pentru partea nerambursabilă a NextGenerationEU – ar putea urca la 93 miliarde de euro numai în perioada 2028–2034, avertizează Curtea Europeană de Conturi (CEC). Creșterea costurilor de finanțare pune presiune pe viitorul buget european, în condițiile în care rambursarea datoriei NGEU începe în 2028 și se poate întinde până în 2058. Împrumuturile restante ale Uniunii Europene au ajuns la 738,9 miliarde de euro la sfârșitul lui 2025, față de 601,3 miliarde de euro cu un an înainte, avertizează CEC în raportul publicat pe 8 octombrie. Valoarea totală ar putea urca la aproximativ 1.000 de miliarde de euro până la sfârșitul lui 2027. „Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase”, a declarat președintele Curții Europene de Conturi, Tony Murphy. „Dacă UE trece la un nou model bugetar, în care finanțarea nu mai este legată de costuri, trebuie să învățăm din experiență și să corectăm ceea ce nu a funcționat până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele dorite pentru cetățeni.” Loading … Costurile cu Mecanismul de Redresare și Reziliență, aproape duble față de estimarea inițială CEC atrage atenția că problema nu este doar dimensiunea datoriei, ci și costul finanțării acesteia. Pentru componenta nerambursabilă a NextGenerationEU (NGEU), dobânzile estimate pentru perioada 2028–2034 ar putea ajunge la aproximativ 93 de miliarde de euro, dacă întregul sprijin disponibil va fi plătit. Creșterea ratelor dobânzilor a schimbat semnificativ calculele făcute la lansarea NextGenerationEU. Pentru cadrul financiar 2021–2027, fuseseră prevăzute inițial 14,9 miliarde de euro pentru plata dobânzilor și cupoanelor aferente împrumuturilor NGEU. Curtea estimează acum că totalul costurilor de finanțare pentru componenta nerambursabilă ar putea ajunge la 28,3 miliarde de euro, aproximativ dublul estimării inițiale. Analiza arată că deja costul datoriei devine o problemă pentru viitoarele bugete europene, în special deoarece rambursarea împrumuturilor contractate pentru partea nerambursabilă a NextGenerationEU trebuie să înceapă în 2028 și să continue până cel târziu în 2058. Diferența vine din schimbarea condițiilor de pe piețele financiare. Estimările din 2020 au fost construite într-un context de costuri de împrumut mult mai scăzute, în timp ce creșterea ulterioară a ratelor dobânzilor a majorat costul finanțării europene. Ce se întâmplă cu dobânzile pentru împrumuturile acordate statelor membre Pentru partea din NextGenerationEU utilizată pentru granturi și alte forme de sprijin nerambursabil, datoria este suportată de bugetul UE. Rambursarea trebuie să înceapă în 2028 și să se încheie cel târziu în 2058. În schimb, costurile aferente împrumuturilor acordate statelor membre prin componenta de împrumut a Mecanismului de redresare și reziliență sunt suportate de statele beneficiare, conform contractelor încheiate cu Comisia. UE poate refinanța o parte din obligațiunile ajunse la scadență prin emiterea unor noi titluri. Această opțiune permite distribuirea rambursărilor pe mai multe decenii, dar menține expunerea bugetului european la evoluția dobânzilor. Auditorii identifică însă o problemă mai structurală. Deși emisiunile sunt planificate prin strategii și programe semestriale de finanțare, Comisia nu publicase până la momentul auditului o strategie generală de rambursare a datoriei NextGenerationEU care să acopere întreaga perioadă până în 2058. Curtea recomandă elaborarea unei asemenea strategii, care să includă riscul de refinanțare, riscul dobânzii, lichiditatea, condițiile de piață și constrângerile viitoarelor bugete. Pentru partea de datorie aferentă granturilor NGEU, Curtea cere și criterii pentru stabilirea proporției din datoria ajunsă la scadență care va fi refinanțată și a proporției care va fi rambursată efectiv.