Sănătatea mintală la locul de muncă rămâne un subiect tabu. Aproape jumătate dintre angajații europeni, expuși riscurilor
Aproape jumătate dintre angajații europeni se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală la locul de muncă, însă subiectul rămâne unul dificil de discutat chiar și în ziua de astăzi. Directorul executiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), William Cockburn, atrage atenția că dificultatea de a vorbi deschis despre aceste probleme împiedică luarea unor măsuri concrete. Sănătatea și sentimentul de siguranță sunt foarte importante în viața profesională, dar schimbările de la locul de muncă aduc noi provocări, în timp ce unele probleme mai vechi rămân nerezolvate. În contextul deficitului de personal și al îmbătrânirii populației, sănătatea mintală a angajaților din Europa devine o problemă tot mai mare, dar care nu este încă suficient recunoscută la locul de muncă. Într-un interviu acordat Euronews, William Cockburn a explicat că atât angajatorii, cât și angajații consideră că lipsa discuțiilor despre sănătatea mintală este primul obstacol în calea schimbării. „Indiferent dacă întrebăm angajatorii sau lucrătorii, aceștia identifică reticența de a discuta deschis despre problemele de sănătate mintală drept… principalul obstacol în calea luării unor măsuri concrete”, a declarat acesta. Potrivit EU-OSHA, 45% dintre lucrătorii europeni sunt expuși riscurilor pentru sănătatea mintală la serviciu. Printre acestea se numără programul de lucru prelungit, ritmul intens de muncă și sarcinile care presupun un efort emoțional ridicat. „Observăm riscuri psihosociale la locul de muncă – de exemplu, program de lucru prelungit, o intensitate ridicată a muncii, sarcini solicitante din punct de vedere emoțional – și constatăm că acestea au un impact sporit asupra sănătății lucrătorilor”, a explicat Cockburn. Potrivit datelor, aproximativ 44% dintre angajați spun că se confruntă cu presiunea timpului sau cu un volum prea mare de muncă. În plus, potrivit Institutului European al Sindicatelor (ETUI), depresia provocată de locul de muncă generează costuri de peste 100 de miliarde de euro pe an pentru Uniunea Europeană. Calculul include absențele de la serviciu, scăderea productivității, cheltuielile medicale și alte costuri sociale. Problemele de sănătate mintală trebuie tratate ca cele fizice În opinia lui William Cockburn, problemele de sănătate mintală trebuie abordate la fel ca cele de sănătate fizică. În acest fel, se va pune mult mai mult accentul pe relevanța lor. Acest lucru presupune identificarea riscurilor de la locul de muncă și luarea măsurilor necesare pentru a reduce efectele negative asupra angajaților. „Trebuie abordate la fel ca problemele de sănătate fizică la locul de muncă”, a spus Cockburn despre problemele de sănătate mintală. „Identificăm factori de risc precum programul de lucru prelungit sau relațiile tensionate la locul de muncă… situații care, în cazuri extreme, pot degenera în hărțuire, intimidare, violență sau amenințări cu violența”, a adăugat directorul executiv al EU-OSHA. Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), spune că prevenirea problemelor de sănătate mintală trebuie să se concentreze asupra condițiilor de muncă, nu doar asupra persoanelor afectate. „Nu așteptăm ca oamenii să-și piardă un deget pentru a instala dispozitive de protecție. Evaluăm riscurile, analizăm pericolele asociate modului în care este desfășurată activitatea și apoi implementăm măsurile de protecție necesare.”, a declarat Lynch. Comisia Europeană a lansat o campanie pentru locuri de muncă mai sănătoase În această săptămână, Comisia Europeană a lansat campania „Locuri de muncă sănătoase” (Healthy Workplaces), prin care urmărește să ajute angajatorii să prevină, să evalueze și să gestioneze riscurile psihosociale de la locul de muncă. La evenimentul de lansare a campaniei, desfășurat marți, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE pentru drepturi sociale și locuri de muncă, a spus că investițiile în condiții de muncă sănătoase aduc beneficii angajaților și angajatorilor. „Atunci când investim în crearea și menținerea unor medii de lucru sănătoase, nu doar că îmbunătățim starea de bine a oamenilor, dar reducem și numărul concediilor medicale și fluctuația de personal; totodată, creștem performanța și evităm exercitarea unei presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Roxana Mînzatu.
Mihaela Bilic, despre mâncatul de seară: Calmează, șterge nemulțumirea și frustrarea de peste zi
Mâncatul seara „umple golul din casă și singurătatea din suflet”, scrie Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook. Ca să nu rămână la generalități, ea propune să definim mai exact ce înseamnă „seară”. Dacă e vorba de cină, a treia masă din zi, cu o cantitate moderată de mâncare, luată cu două-trei ore înainte de culcare și fără să înfulecăm, atunci mâncăm de foame și e normal, explică nutriționista. Dacă mâncăm după ora 22:00, deși am luat deja cina, pentru că ne plictisim, ne simțim singuri sau suntem triști, atunci e vorba de calmare. „E normal și asta”, scrie Bilic. „Suntem construiți să mâncăm și de foame și de plăcere, cele două obiective se completează, nu se exclud!” Când devine o problemă Diferența o face, potrivit ei, starea emoțională. „Nu mâncatul rapid și lacom este periculos pentru siluetă, ci starea emoțională în care ne aflăm”, explică nutriționista. Una e să mănânci o farfurie plină, conștient că ți-a fost foarte foame, și să te poți opri. Alta e să mănânci tot ce găsești în frigider ca să uiți sau să scapi de o emoție negativă. „Mâncatul compulsiv e beleaua, pentru că aici nu mai e vorba de mâncare, ci de un mecanism psihologic de evitare”, scrie Bilic. Ce spun studiile Mai multe cercetări au legat mâncatul de seară de stări emoționale. Un studiu publicat în 2023 în revista Obesity, pe aproape 4.000 de participanți din Spania, Statele Unite și Mexic, a arătat că persoanele cu un ritm biologic de „bufniță”, care se culcă și se trezesc târziu, au mai des un comportament de mâncat emoțional. O altă cercetare, publicată în Journal of Applied Psychology, a urmărit angajați care au mâncat nesănătos seara, după o zi stresantă la birou. A doua zi, aceștia au acuzat mai des disconfort fizic și sentimente de vinovăție. Cei care gestionau mai bine stresul au resimțit mai puțin aceste efecte. „Să găsim alt pansament” Mihaela Bilic le cere oamenilor să nu se mai simtă vinovați pentru masa de seară, mai ales când opinia generală este acuzatoare. „Cine mănâncă de foame nu are nevoie de acordul unui nutriționist. Iar cine mănâncă pentru că îl doare trebuie să identifice mai întâi rana. Și abia apoi, cu răbdare și bunăvoință, să găsească un alt pansament decât mâncarea”, scrie ea.
Nu e iubire, e stres pur. Psihologii explică de ce suferi după fostul partener
O despărțire nu înseamnă doar încheierea unei relații. Înseamnă și schimbarea unor obiceiuri, dispariția unei prezențe familiare și renunțarea la planuri pe care, poate, le consideram deja parte din viitorul nostru. Chiar și atunci când știm că relația nu ne mai făcea bine, desprinderea poate fi dificilă. În această perioadă, emoțiile nu urmează întotdeauna un traseu clar. Putem simți tristețe într-o zi, ușurare în următoarea și dor după câteva săptămâni. Uneori, o întâlnire întâmplătoare sau un mesaj neașteptat poate readuce la suprafață o neliniște pe care o credeam depășită. Iar corpul reacționează și el. Inima bate mai repede, respirația se schimbă, mușchii se încordează și apare senzația că ceva ne tulbură echilibrul. Prima explicație la care ne gândim este adesea iubirea. Dar lucrurile nu sunt întotdeauna atât de simple. Când stresul seamănă cu îndrăgostirea Psihologii atrag atenția asupra tendinței de a interpreta reacțiile fizice intense drept dovadă că sentimentele pentru fostul partener nu au dispărut. „Tahicardia pe care o simți pentru fostul partener nu este dragoste: uneori este stres pur”, explică psihologul Silvia Severino într-o postare pe rețelele de socializare. Potrivit psihologului, despărțirile pot genera un nivel ridicat de stres, iar acesta se poate manifesta prin accelerarea ritmului cardiac, nervozitate și agitație. În astfel de momente, putem ajunge să confundăm intensitatea reacției corpului cu intensitatea sentimentelor. E traumă, angoasă, stres, nu e iubire Cu alte cuvinte, faptul că ne tulbură prezența fostului partener nu înseamnă automat că ne dorim să reluăm relația. Poate fi vorba despre teama de a-l pierde definitiv, despre amintiri dureroase, despre nesiguranță sau despre dificultatea de a ne obișnui cu o viață în care celălalt nu mai ocupă același loc. Asta nu înseamnă că iubirea a dispărut neapărat. Sentimentele și stresul pot exista în același timp. Important este să nu tragem concluzii doar pe baza unei reacții fizice și să încercăm să înțelegem ce anume ne provoacă neliniștea. De ce ne este greu să ne desprindem După o relație, nu ne lipsește întotdeauna doar persoana în sine. Ne pot lipsi rutina, conversațiile de la sfârșitul zilei, planurile de weekend sau sentimentul că avem pe cineva alături. Uneori, ne este dor de felul în care ne imaginam că va arăta viitorul, nu neapărat de relația pe care am trăit-o în realitate. De aceea, merită să ne întrebăm ce simțim atunci când ne gândim la fostul partener. Ne dorim cu adevărat să fim din nou împreună sau ne este greu să acceptăm schimbarea? Ne lipsește omul de lângă noi sau ne apasă singurătatea? Ne amintim relația așa cum a fost ori păstrăm mai ales momentele frumoase? Nu există un răspuns universal. Întrebările nu trebuie să devină un motiv pentru autocritică, ci un mod de a face diferența între dor, teamă, atașament și dorința reală de a reconstrui o relație. Cum treci mai ușor prin perioada de după despărțire Nu există un calendar valabil pentru toată lumea. Unii oameni se adaptează mai repede, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp pentru a-și regăsi echilibrul. Comparațiile cu foști parteneri sau cu prietenii care par să fi trecut deja peste o despărțire nu fac decât să adauge presiune. Acceptarea durerii este un prim pas. Nu trebuie să ne obligăm să fim bine imediat și nici să interpretăm fiecare moment de tristețe ca pe un semn că am rămas blocați în trecut. Să evităm căutarea unui vinovat Psihologul recomandă și întreruperea contactului cu fostul partener, atunci când acest lucru este posibil și necesar pentru desprindere. Verificarea repetată a profilurilor de pe rețelele sociale, recitirea conversațiilor sau așteptarea unui mesaj pot menține atenția asupra relației și pot face mai dificilă adaptarea la noua situație. La fel de important este să evităm căutarea permanentă a unui vinovat. O relație se poate încheia din mai multe motive, iar nevoia de a găsi explicații pentru fiecare moment dificil poate prelungi suferința. A înțelege ce nu a funcționat este util; a relua la nesfârșit aceleași scenarii nu aduce întotdeauna claritate. Rutinele noi pot ajuta la recâștigarea sentimentului de stabilitate. Activitățile obișnuite, timpul petrecut cu prietenii, mișcarea și reluarea unor preocupări lăsate deoparte oferă repere într-o perioadă în care multe lucruri par schimbate. Sprijinul familiei și al persoanelor apropiate contează, mai ales atunci când tristețea sau neliniștea devin greu de dus pe cont propriu. Stresul se poate manifesta și prin dureri de cap, tensiune musculară, oboseală, disconfort gastric sau probleme cu somnul. Totuși, palpitațiile și durerile în piept nu trebuie puse automat pe seama unei despărțiri. Dacă sunt intense, persistente sau însoțite de dificultăți de respirație ori amețeală, este importantă evaluarea medicală. În cele din urmă, poate că întrebarea nu este doar dacă mai iubim persoana de care ne-am despărțit, ci și ce anume ne face să ne simțim atât de neliniștiți atunci când ne gândim la ea. Uneori, răspunsul ține de sentimente. Alteori, de frica pierderii, de schimbare sau de stresul unei perioade dificile. Iar faptul că încă ne doare nu înseamnă că trebuie să ne întoarcem. Înseamnă doar că avem nevoie de timp pentru a înțelege ce simțim și pentru a ne obișnui cu ceea ce s-a schimbat.
Nici o dată pe lună, nici la două săptămâni. Cât de des trebuie schimbată lenjeria de pat
În timpul somnului, corpul pierde celule moarte ale pielii, transpiră și lasă urme de sebum pe cearșafuri și pe perne, potrivit Blic. Toate acestea se adună treptat și creează un mediu ideal pentru acarieni, care se hrănesc cu celulele moarte. Chiar dacă patul pare impecabil și lenjeria încă miroase frumos, ceea ce nu se vede cu ochiul liber contează mai mult decât aspectul. Ce spune microbiologul Philip Tierno, microbiolog la Facultatea de Medicină Grossman a Universității din New York, atrage atenția că petrecem aproximativ o treime din viață respirând particulele din saltea, din perne și din lenjerie. Un om poate transpira mult, iar printre cearșafuri ajung praf, păr de animale, polen și bacterii. Tierno recomandă schimbarea săptămânală și folosirea unei protecții de saltea, care împiedică transpirația și murdăria să pătrundă în interior. Organizația americană Sleep Foundation recomandă spălarea lenjeriei o dată pe săptămână. Dacă pisica sau câinele dorm în pat, schimbarea ar trebui făcută la trei-patru zile. Cei care transpiră mult noaptea sau sunt bolnavi ar trebui să o schimbe de două ori pe săptămână. Fețele de pernă merită o atenție specială. Pentru că stau în contact permanent cu fața și părul, pe ele se adună rapid sebum, resturi de cosmetice și alte impurități. De aceea, e bine să fie schimbate la trei-patru zile, chiar dacă restul lenjeriei mai poate aștepta. Cum o speli ca să scapi de acarieni Instrucțiunile de pe etichetă sunt primul lucru de verificat. Acolo unde materialul permite, lenjeria de bumbac ar trebui spălată la 60°C, temperatura de la care sunt distruși acarienii. La temperaturi mai mici, spălarea îndepărtează o parte din alergeni, dar nu și acarienii. Mașina de spălat nu trebuie supraîncărcată, ca rufele să aibă loc să se curețe bine. Lenjeria trebuie uscată complet înainte de a fi pusă pe pat, pentru că țesătura umedă poate favoriza mirosurile neplăcute și mucegaiul. Uscarea la soare, afară, e varianta ideală. Ca schimbarea să devină o rutină ușoară, e util să ai două-trei seturi de lenjerie: unul pe pat, unul la spălat și unul în dulap. Pentru un miros plăcut, poți pune printre lenjeriile împăturite o bucată de săpun parfumat, uscat, învelită într-o batistă de bumbac, ca să nu atingă direct țesătura.
Regretata interpretă de folclor Lucreția Ciobanu revine în dialog cu publicul prin AI
Realizat cu ajutorul inteligenței artificiale AiRox, proiectul își propune să apropie publicul de viața, cariera și moștenirea culturală a celei care a rămas în memoria românilor drept „Doamna Munților”. Memoria Lucreției Ciobanu, una dintre cele mai îndrăgite voci ale cântecului popular românesc, va fi omagiată sâmbătă, în localitățile Topârcea și Ocna Sibiului. Dincolo de momentele comemorative și evocarea personalității sale artistice, ediția din acest an aduce în prim-plan o inițiativă care conectează patrimoniul folcloric la noile tehnologii: lansarea unui chatbot construit în jurul personalității și moștenirii artistice a interpretei. Inițiativa propune o modalitate modernă de a păstra vie memoria unei artiste care a făcut cunoscute cântecul și tradițiile românești din zona Mărginimii Sibiului. Prin intermediul inteligenței artificiale, publicul va putea descoperi o nouă formă de interacțiune cu universul cultural al Lucreției Ciobanu, într-un demers de valorificare și transmitere a patrimoniului către generațiile tinere. Chatbotul „Lucreția Ciobanu”, punctul de atracție al evenimentului Lansarea chatbotului „Lucreția Ciobanu” va avea loc începând cu ora 13:00, la Centrul Cultural din Ocna Sibiului, în cadrul simpozionului „Doamna Munților și ecoul viitorului”. Proiectul este realizat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială AiRox și reprezintă elementul de noutate al manifestărilor din acest an. Conceptul aduce împreună memoria unei personalități emblematice a folclorului și instrumentele digitale contemporane, oferind o perspectivă actuală asupra modului în care valorile culturale pot fi păstrate, promovate și făcute accesibile publicului. Într-o perioadă în care tehnologia schimbă felul în care oamenii descoperă informația și interacționează cu patrimoniul, un asemenea proiect deschide noi posibilități pentru promovarea culturii tradiționale. Folclorul nu rămâne doar în arhive, în înregistrări și în amintirile celor care au cunoscut-o pe artistă, ci poate fi prezentat și prin instrumente digitale adaptate publicului de astăzi. Tradiția întâlnește viitorul Prin lansarea chatbotului dedicat Lucreției Ciobanu, organizatorii adaugă comemorării o dimensiune inovatoare, în care tehnologia devine un instrument de apropiere a publicului de valorile culturale românești. Inițiativa pune în dialog două forme de transmitere a memoriei: evocarea tradițională, prin ceremonii, expoziții și mărturii, și explorarea digitală, prin inteligență artificială. În centrul acestui demers rămâne moștenirea „Doamnei Munților”, artista care a lăsat o amprentă puternică asupra folclorului românesc. Accesul publicului este liber la ceremonia omagial-comemorativă și la expoziția dedicată carierei interpretei. Participarea la simpozion se face pe bază de invitație sau în limita locurilor disponibile.
Finanțarea cinematografiei revine în forță: buget-record pentru filme de ficțiune, documentare și animații
Centrul Național al Cinematografiei (CNC) pune la dispoziție 61,26 milioane de lei pentru dezvoltarea, producția și distribuția de filme, a anunțat Ministerul Culturii. Reluarea concursurilor a devenit posibilă după modificarea legislației, adoptarea unui nou regulament și avizarea schemei de ajutor de stat aplicabile. Noul Regulament de concurs a fost aprobat prin Ordinul ministrului Culturii nr. 2.898 din 18 iunie 2026. Schema de ajutor de stat pentru susținerea producției de filme a primit avizul Consiliului Concurenței în 7 octombrie și este aplicabilă până la sfârșitul anului 2030. 33 de milioane de lei pentru lungmetraje de ficțiune Din fondul total de 61,26 milioane de lei, 60 de milioane sunt destinate producției și distribuției, iar 1,26 milioane de lei sunt rezervate dezvoltării proiectelor. Cea mai mare sumă, 33 de milioane de lei, este alocată lungmetrajelor de ficțiune. Alte 9 milioane de lei sunt rezervate lungmetrajelor de debut, iar 3 milioane de lei merg către scurtmetrajele de ficțiune. Documentarele primesc o alocare de 6 milioane de lei, animațiile, 3 milioane de lei, iar alte 6 milioane de lei sunt destinate coproducțiilor minoritare de lungmetraj de ficțiune. Pentru dezvoltare sunt prevăzute separat 990.000 de lei pentru ficțiune de lungmetraj, 180.000 de lei pentru documentare și 90.000 de lei pentru animație. Un proiect poate primi până la 4,2 milioane de lei Plafoanele diferă în funcție de categoria producției. Pentru un lungmetraj de ficțiune, sprijinul financiar direct poate ajunge la 3,8 milioane de lei, iar în cazul filmelor încadrate în categoria celor dificile, plafonul urcă la 4,2 milioane de lei. Un lungmetraj de debut poate obține cel mult 3 milioane de lei, respectiv 3,5 milioane pentru un film dificil. Pentru documentarele de lungmetraj, plafonul este de 800.000 de lei și poate ajunge la 850.000 de lei pentru filmele dificile. În cazul animațiilor de lungmetraj, finanțarea maximă este de 2,5 milioane de lei, respectiv 3 milioane de lei. Coproducțiile minoritare de lungmetraj pot primi până la 1,5 milioane de lei, cu un plafon de 1,75 milioane pentru filmele dificile. Indiferent de numărul proiectelor cu care participă, un producător poate obține un sprijin financiar direct de maximum 8 milioane de lei. Dosarele se depun începând din 26 octombrie Înscrierile pentru prima sesiune din 2026 se vor desfășura exclusiv online, prin Sistemul Digital pentru Procese de Finanțare a Culturii. Dosarele pot fi depuse în perioada 26 octombrie – 26 noiembrie, iar aplicanții trebuie să dețină o semnătură electronică valabilă. Solicitanții trebuie să prezinte și un certificat constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului care să demonstreze că, la data depunerii dosarului, capitalul social este de minimum 20.000 de lei. CNC a solicitat totodată uniunilor și asociațiilor din industria cinematografică să propună membri pentru cele trei comisii de selecție (ficțiune, documentar și animație), precum și pentru comisia de lectori. Propunerile pentru acestea pot fi transmise până la 29 octombrie. Pentru comisia de expertiză economico-financiară, termenul este 20 octombrie.
Românii au consumat cea mai mare parte a stocurilor pentru două vaccinuri antigripale. Noi livrări, în octombrie
Autoritățile anunță însă că peste 600.000 de doze suplimentare urmează să fie distribuite în România până la sfârșitul lunii octombrie. Patru vaccinuri antigripale sunt disponibile în sezonul 2026-2027 Potrivit informațiilor furnizate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), pentru sezonul 2026-2027 sunt autorizate și prezente pe piața românească patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere. Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. Vaccinul cu administrare intranazală Fluenz, destinat copiilor și adolescenților, este în prezent disponibil în stocuri suficiente. Aceeași situație este raportată și în cazul Efluelda, vaccin destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani. Cele două produse sunt disponibile atât în farmacii, cât și în stocurile distribuitorilor de medicamente. Stocuri limitate de Vaxigrip și Influvac Situația este diferită în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cea mai mare parte a dozelor distribuite în septembrie a fost deja consumată. Conform celor mai recente raportări invocate de autorități, în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate, de aproximativ 45.000 de doze cumulat din cele două vaccinuri. Farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit utilizat pentru medicamente. Pentru continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR precizează că a derulat procedurile necesare împreună cu cei trei producători implicați. Peste 600.000 de doze noi până la sfârșitul lui octombrie A doua tranșă de vaccinuri va începe să fie livrată în cursul săptămânii viitoare. Într-o primă etapă, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre cele două vaccinuri injectabile urmează să fie distribuite la nivel național. Ulterior vor ajunge alte 250.000 de doze din celălalt produs, acestea urmând să devină disponibile până la finalul lunii octombrie. Autoritățile explică faptul că vaccinurile au cerințe speciale în ceea ce privește producția și controlul calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite în avans. Pentru sezonul 2026-2027, României i-au fost repartizate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, ANMDMR susținând că acestea vor permite vaccinarea tuturor persoanelor care doresc să se imunizeze împotriva gripei. Până la data de 11 octombrie, potrivit raportărilor centralizate, 256.000 de persoane se vaccinaseră deja împotriva gripei sezoniere.
Al Pacino va primi premiul pentru întreaga carieră din partea Sindicatului Actorilor
Vedeta în vârstă de 86 de ani a filmelor „Dog Day Afternoon”, „Scent of a Woman” și trilogia „Nașul” este al 62-lea actor care a primit cea mai înaltă distincție acordată de Screen Actors Guild – Federația Americană a Artiștilor de Televiziune și Radio, potrivit AP. „M-am întrebat și am rătăcit cea mai mare parte a vieții mele, dar m-am simțit întotdeauna ca acasă cu un scenariu și cu colegii mei actori. Munca și actorii de-a lungul drumului au fost printre cele mai mari bucurii ale vieții mele”, a spus Pacino într-un comunicat de presă joi. „Este o onoare să fiu recunoscut de SAG-AFTRA în celebrarea acestei călătorii.” El va ridica premiul pe 28 februarie la cea de-a 33-a ediție anuală a Premiilor pentru Actori, care va avea loc la Shrine Auditorium din Los Angeles. Ceremonia va fi transmisă în direct pe Netflix. Al Pacino, onorat pentru eforturile caritabile Premiul onorează și munca umanitară, iar breasla a menționat eforturile caritabile ale lui Al Pacino pentru ajutor în caz de dezastru, combaterea foametei și a sărăciei și sprijinul său pentru companiile de teatru locale, inclusiv Centrul Shakespeare din Los Angeles. Născut în New York, tânărul actor era cunoscut mai ales pentru munca sa în teatru atunci când regizorul Francis Ford Coppola l-a ales să-l joace pe Michael Corleone în filmul „Nașul” din 1972, împotriva dorinței unui studio de film care își dorea o vedetă consacrată în rolul râvnit. A fost nominalizat la premiul Oscar pentru acest rol și a devenit considerat unul dintre cei mai buni actori ai generației sale. A primit nominalizări anuale la Premiile Academiei în următorii trei ani, pentru „Serpico”, „Nașul II” și „După-amiaza câinilor”. Nu a câștigat până când nu a luat premiul pentru cel mai bun actor pentru „Parfum de femeie” în 1993, an în care a fost nominalizat și pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru „Glengarry Glen Ross”. A fost nominalizat de nouă ori în total, cel mai recent în 2020 pentru „Irlandezul”. Pacino a câștigat, de asemenea, două premii competitive pentru actorie de la SAG-AFTRA, două premii Emmy, patru Globuri de Aur și premiul Cecil B. DeMille, distincția pentru întreaga carieră acordată de Globuri.
Bucureștiul ar putea avea sufragerii în aer liber. Ce pregătește Primăria Capitalei
Primarul general Ciprian Ciucu a prezentat joi planurile pentru dezvoltarea culturală a Bucureștiului, care prevăd amenajarea unor spații publice pentru evenimente și organizarea unor festivaluri de amploare. Potrivit Primăriei Municipiului București (PMB), noile „camere urbane” vor fi amenajate în zona Palatului Regal, pe Bulevardul Magheru, dar și în zonele Amzei, Lahovari și Brezoianu. În aceste spații, bucureștenii vor putea participa la spectacole și alte manifestări culturale. „Aceste spaţii vor fi transformate în nişte sufragerii deschise, unde vom organiza evenimente, spectacole culturale”, a transmis Primăria Capitalei. Ciucu vrea festivaluri mari în București Primarul general susține că, deși capitala are un potențial cultural important, acesta nu a fost valorificat suficient. Edilul consideră că orașul are nevoie de evenimente de amploare, care să atragă turiști și să facă Bucureștiul mai cunoscut pe plan internațional. „Bucureştiul trebuie să aibă evenimente mari, nu multe. Trebuie să fie şi suportabile pentru oraş, nu putem face evenimente toată vara”, a spus Ciprian Ciucu. Edilul a precizat că municipalitatea urmărește atât organizarea unor festivaluri importante, cât și susținerea comunităților culturale mai mici. „Vor fi gândite festivaluri de amploare, dar vreau să targetăm şi micro-comunităţi, de la artele frumoase, la artele spectacolului, să ţinem turismul şi HoReCa în viaţă, iar bucureştenii să beneficieze de o viaţă culturală efervescentă”, a spus primarul general. Ciucu a anunțat și că intenționează să asigure finanțări multianuale semnificative pentru proiectele culturale, fără să precizeze valoarea acestora. „Coroborat cu Organizaţia de Management al Destinaţiei, unde am inclus şi zona de cultură, vor exista finanţări semnificative multianuale, programe cu mai mare impact”, a spus edilul. Ciprian Ciucu a anunțat marți că Primăria Capitalei va înființa Organizația de Management al Destinației (OMD) București, care urmează să se ocupe de promovarea turistică a orașului, pentru a atrage mai mulți turiști și a-i încuraja să petreacă mai mult timp în Capitală. Din această structură vor face parte reprezentanți ai turismului, ai sectorului hotelier și ai organizațiilor culturale. Platformă pentru propuneri culturale și o strategie pe zece ani Primăria Capitalei a lansat joi platforma strategiaculturala.pmb.ro, prin care specialiștii din domeniul cultural și organizațiile de profil pot transmite propuneri pentru dezvoltarea vieții culturale din București. Platforma cuprinde deja consultările, rapoartele și concluziile preliminare ale specialiștilor, iar municipalitatea intenționează să realizeze și o evidență a instituțiilor culturale publice și private, pentru a identifica necesitățile de investiții. „Pe viitor, aici se pot include un calendar cultural şi un plan al finanţărilor”, au transmis reprezentanții PMB. De asemenea, este pregătită o nouă strategie culturală pentru București, care va stabili prioritățile și direcțiile de dezvoltare a culturii în următorii zece ani. „Pentru a integra bune practici și modele relevante din alte capitale europene”, la elaborarea acesteia vor contribui și specialiști internaționali. Strategia a fost prezentată joi de primarul general Ciprian Ciucu, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Mihaela Păun, directorul Arte și Evenimente Urbane București (AEUB), și specialiștii Corina Șuteu și Elvira Lupșa, care coordonează procesul de elaborare. Documentul este realizat de Arte și Evenimente Urbane București (AEUB), instituție culturală aflată în subordinea municipalității, în colaborare cu Insula 42, o asociație specializată în proiecte și politici culturale. Primăria Capitalei a precizat că sunt în desfășurare și cercetări dedicate liceenilor și studenților. „Până la finalul lui noiembrie, o primă variantă trebuie să fie gata. Documentul final va fi gata anul viitor”, a transmis municipalitatea.
Procesiune în cinstea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea pe străzile Capitalei
Procesiunea va porni de la monumentul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, situat în apropierea sediului Nunțiaturii Apostolice din București (la intersecția străzilor Bd. Schitu Măgureanu cu Str. Pictor C. Stahi, în vecinătatea Parcului Cișmigiu). Vor participa ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de București, ÎPS Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, PS Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București, preoți, credincioși, călugări și călugărițe din întreaga Arhidieceză Romano-Catolică de București și din Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București. Programul procesiunii ora 14:15 Episcopii, preoții, persoanele consacrate, credincioșii și ministranții se vor reuni la monumentul Sfântului Ioan Paul al II-lea ora 14:30 Sfântul Rozariu în fața monumentului ora 15:00 Celebrare liturgică ora 15:15 Procesiune spre Catedrala Sf. Iosif ora 15:45 Sfânta Liturghie solemnă în Catedrala Sf. Iosif, prezidată de ÎPS Giampiero Gloder 27 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România Relicva Sfântului Ioan Paul al II-lea constă într-o bucățică de pânză cu câteva picături de sânge ale Suveranului Pontif și a fost dăruită Catedralei Sfântul Iosif din București la 19 mai 2011 de către Cardinalul Stanisław Dziwisz, Arhiepiscop emerit de Cracovia, fost secretar personal al Papei Ioan Paul al II-lea. Monumentul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea a fost amplasat la intersecția străzilor Bd. Schitu Măgureanu şi Pictor C. Stahi la inițiativa Nunțiaturii Apostolice în România, în colaborare cu Primăria Municipiului București, în amintirea vizitei istorice pe care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut-o în țara noastră în anul 1999, prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă. Dezvelit la 1 august 2011, monumentul este opera în bronz a sculptorului sloven de origine bosniacă Mirsad Begić. Anul acesta s-au împlinit 27 de ani de la vizita istorică în România a Pontifului polonez, prima vizită a unui papă în țara noastră (7-9 mai 1999).