Marian Coman: Sunt copii care mor în Ucraina, așa cum mor în poveștile mele. Scriitorul spune că noul roman spune povestea lumii în care trăim, dar filtrată printr-o mască fantastică
Marian Coman a lansat joi seară, 11 iunie 2026, la Heavy Yard București, ultimul volum al trilogiei „Haiganu”, o serie care mută basmul românesc într-o zonă de dark fantasy contemporan. În dialog cu scriitoarea și conferențiara Cristina Bogdan, autorul a vorbit despre blocajul revenirii la propria lume ficțională, despre mitologia locală ca materie literară și despre felul în care conflictele armate din jurul nostru au făcut ca fantasticul să semene tot mai mult cu realitatea. Seara a avut aerul unei întâlniri așteptate îndelung. În fața publicului venit în număr mare, Marian Coman a vorbit despre finalizarea unei serii pe care a purtat-o cu sine ani la rând și despre dificultatea de a reveni într-un univers pe care îl lăsase, pentru o vreme, în urmă. „Întâi de toate vreau să vă mulțumesc că ați venit în seara asta aici, în număr atât de mare. Sunt copleșit și emoționat”, a spus Marian Coman la începutul întâlnirii. Apoi a numit sentimentul care îl însoțește odată cu încheierea trilogiei: „Mă simt eliberat de o mare povară.” O lume dusă până la capăt În fața publicului, Marian Coman a vorbit despre anii în care universul „Haiganu” a rămas neterminat și despre teama că ultimul roman ar putea să nu mai fie scris niciodată. Autorul a mărturisit că, la un moment dat, finalizarea seriei părea improbabilă. „A fost momentul în care, nu vă ascund, am crezut că nu mai e posibil, că nu mai am timp pentru ea și că nu mai pot să termin”, a spus scriitorul. Întoarcerea la „Haiganu” nu a însemnat doar reluarea unei povești. A fost și revenirea la personaje ale căror voci se îndepărtaseră de autor. Marian Coman a povestit că, după ani de pauză, nu mai găsea nici drumul spre lumea ficțională, nici felul în care personajele ar fi trebuit să vorbească și să acționeze. „Nu mai găseam vocile personajelor mele, nu mă mai găseam nici pe mine. Mi-a fost foarte greu”, a spus autorul. În acel punct, a recunoscut el, era pregătit să abandoneze proiectul și să accepte că trilogia va rămâne o poveste neterminată. Blocajul de la Oradea și cheia ultimului roman Eli Bădică a dus discuția spre felul în care Marian Coman s-a întors efectiv la acest univers după ce lucrase în alte direcții literare. Autorul a povestit că se mutase la Oradea pentru o lună, convins că va scrie repede un roman scurt, de cel mult 200 de pagini, prin care să încheie seria. Planul s-a lovit însă de un blocaj total. „M-am așezat la birou, în noua mea cameră din Oradea, și mă uitam la monitor ca broasca la polizor”, a spus Marian Coman. După două săptămâni, nu scrisese niciun rând. Nu mai știa ce vor personajele, încotro trebuie să meargă povestea sau ce gândise cu ani în urmă. Ieșirea din blocaj a venit când a înțeles că ultimul volum trebuia să coboare mai adânc în trecutul propriei lumi. „Mi-am dat seama că trebuie să fac un prequel la povestea lui Haiganu în cel de-al treilea roman. Și, în momentul acela, am găsit cheia”, a explicat scriitorul. Această soluție a complicat însă proiectul. Pe lângă lumea deja construită, autorul a fost nevoit să creeze încă una: lumea zeilor, lumea de dinaintea lui Haiganu. Astfel, ultimul volum a devenit și o explorare a originilor universului ficțional. De la „Harap Alb continuă” la basmul modern Seria „Haiganu” s-a născut în contextul revistei „Harap Alb continuă”, proiect care propunea o continuare modernă, în cheie fantasy, a lumii lui Ion Creangă. Marian Coman a intrat inițial în proiect cu intenția de a scrie o povestire plasată cu sute de ani înaintea basmului „Harap-Alb”. „Trebuia să scriu un short story”, a spus Marian Coman. În timp, acel text s-a transformat într-o trilogie. Autorul a explicat că îl interesa, încă de atunci, ideea de sincronizare a literaturii române cu literatura fantasy mondială. „Noi nu eram sincronizați cu literatura fantasy mondială. Noi nu aveam acest dark fantasy”, a spus scriitorul. Miza seriei a fost, așadar, construirea unui fantasy de extracție românească, nu prin folosirea decorativă a basmelor sau a folclorului, ci prin transformarea lor într-o lume coerentă, întunecată și vie. „Eu nu am dorit să scriu un fantasy de extracție românească doar de formă”, a explicat Marian Coman. Autorul a spus că, așa cum George R.R. Martin și-a sprijinit lumea pe istoria Marii Britanii, iar J.R.R. Tolkien pe mitologia nordică, el a încercat să construiască pornind de la basmele, mitologia locală, cântecele și folclorul românesc. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut” În discuția despre documentare, Marian Coman a precizat că seria nu trebuie citită ca o lucrare academică, ci ca o poveste modernă ridicată pe o fundație veche. Autorul a folosit basme, cronici, legende, mitologii locale și forme arhaice de limbaj, însă nu a urmărit reconstituirea fidelă a unei tradiții, ci crearea unei lumi proprii. El a vorbit despre dificultatea de a construi un fantasy românesc în lipsa unei tradiții scrise foarte întinse, comparabile cu cele pe care le-au avut la dispoziție alți autori fantasy din spații culturale diferite. „Noi nu avem literatură întinsă pe mii de ani, nu avem texte scrise foarte, foarte vechi”, a spus Marian Coman. De aceea, a adăugat el, a fost nevoie să lucreze cu legende, povești orale, mitologii și reinterpretări. Cronicile i-au fost utile mai ales pentru limbaj. Autorul a folosit ritmul și structura lor pentru a da credibilitate cronicilor ficționale din romane. „A fost un efort de documentare, dar a fost mai degrabă o joacă”, a spus Marian Coman. „Am citit ce mi-a plăcut, m-am jucat cu ce-am avut și din asta au ieșit cărțile.” Când fantasticul se apropie de realitate Marian Coman a legat scrierea ultimului volum de violența lumii contemporane. În timpul lucrului la roman, realitatea din jur – războaiele, imaginile cu oameni uciși, copiii care mor – a început să se suprapună peste întunericul ficțiunii. „Senzația asta că nu mai scriu despre o lume fantastică, ci că scriu despre lumea de lângă noi, doar că cu o
Prima ședință a Ralucăi Încrosnatu cu directorii ICR din străinătate: accent pe eficientizare și problemele din teritoriu
Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a generat, previzibil, discuții în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al instituției, scrie EVZ. Dincolo de speculațiile apărute în ultimele zile, prima ședință cu directorii reprezentanțelor ICR din străinătate a indicat intenția noii conduceri de a iniția un proces de reorganizare și eficientizare administrativă, într-o instituție care gestionează o rețea externă importantă. ICR are 18 reprezentanțe în străinătate, în capitale și centre culturale relevante, iar bugetul instituției, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atenție. Din această sumă, doar 15-20 de milioane de lei ar rămâne pentru activități culturale, restul fiind destinat salariilor și cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase. O schimbare de abordare la ICR La prima întâlnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficiență, comunicare și identificarea problemelor concrete din rețeaua externă. În locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe soluții administrative și pe o mai bună coordonare între sediul central și reprezentanțele din străinătate. Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene. Unul dintre participanți, director al unei filiale ICR, a descris discuția drept una pragmatică: „Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”. Dialog direct cu reprezentanțele externe Una dintre primele măsuri anunțate vizează organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferință cu directorii reprezentanțelor din străinătate. Măsura este prezentată ca o modalitate de a reduce distanța administrativă dintre sediul central și filialele externe și de a crea un canal de dialog predictibil. Participanții la prima întâlnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton în relația cu conducerea centrală. Un director din rețeaua externă a declarat, sub protecția anonimatului, pentru EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți”. Centralizarea problemelor din teritoriu O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă. Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară. Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai mulți directori o problemă cronică în funcționarea reprezentanțelor. Noua conducere a transmis că intenționează să analizeze posibilitatea completării schemelor de personal cu referenți calificați, acolo unde acest lucru este necesar. De asemenea, conducerea ICR a anunțat că va susține demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activităților culturale, astfel încât reprezentanțele externe să poată avea un impact mai consistent în țările în care activează. Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției. Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.
Ibérica – atunci când focul, disciplina și nostalgia devin dans, o seară în care sudul Europei se reinventează pe scena Bucharest Opera Festival
Duminică, 14 iunie, de la ora 19:00, în cea de-a patra zi a Bucharest Opera Festival, această transformare poartă un nume cu rezonanță aproape senzorială: Ibérica. O producție de balet semnată de Opera Maghiară Cluj-Napoca, spectacolul aduce pe scenă un univers inspirat din pulsația sudului european, acolo unde tradiția și temperamentul se aprind reciproc. Și poate că aici începe întrebarea esențială a serii: cât de multă pasiune poate fi transformată în formă artistică fără să se consume complet pe sine? Trei compozitori. Un singur foc interior Universul muzical al spectacolului se construiește pe partiturile a trei nume care au definit sensibilitatea iberică și franceză în moduri radical diferite: Isaac Albéniz, cu acea eleganță nostalgică în care Spania este amintire și arhitectură sonoră, Manuel de Falla, în care ritmul nu mai este acompaniament, ci forță telurică, și Jules Massenet, maestrul rafinamentului melodic, ce poate să transforme fragilitatea în intensitate controlată. Împreună, ei conturează o hartă emoțională a sudului Europei — nu ca geografie, ci ca stare. Dansul ca tensiune, nu ca ornament „Ibérica” nu este un balet decorativ, din contră, explorează contrastul: între disciplină și abandon, între geometrie și impuls, între eleganță și combustie interioară. Pe scenă, corpul dansatorului se transformă într-un instrument de memorie culturală și fiecare gest pare să poarte urme de tradiție, dar și de revoltă controlată. Dar cât de aproape poți ajunge de intensitate fără să pierzi controlul? În acest tip de spectacol, controlul nu este opusul pasiunii, ci forma ei cea mai periculoasă. Sudul ca stare de spirit În cadrul Bucharest Opera Festival, „Ibérica” funcționează ca o deschidere spre o altă logică scenică: una în care muzica evocă, iar dansul provoacă. Nu există o singură poveste, ci stări suprapuse: melancolie care se aprinde, bucurie care aproape doare, ritm care devine respirație colectivă. Și dacă ai fi acolo, în sală, ai putea ignora întrebarea care apare inevitabil? Când exact emoția încetează să mai fie spectacol și devine experiență personală? Un moment care nu cere atenție. O cere în întregime. „Ibérica” nu se consumă ușor, pentru că nu este construită pentru privire pasivă, ci pentru implicare, pentru acea formă de prezență în care publicul nu mai urmărește doar scena, ci începe să se recunoască în ea. Sunt spectacole care te distrează, spectacole care te impresionează și altele care îți modifică, discret, ritmul interior. Acesta pare să aspire la ultima categorie. Duminică, 14 iunie, de la ora 19:00, în a patra zi a festivalului, dansul nu mai este doar artă coregrafică, ci un limbaj al tensiunii dintre identitate și memorie, iar uneori, exact acolo, în acel spațiu dintre control și abandon, se află adevărata scenă.
Cum influențează stilul de viață sănătatea urinară (P)
Factori precum sedentarismul, stresul, alimentația sau greutatea corporală pot contribui, în timp, la apariția unor simptome precum urinările frecvente sau pierderile involuntare de urină. Factori care pot influența sănătatea vezicii urinare Sedentarismul poate duce la slăbirea musculaturii pelvine, responsabilă pentru controlul vezicii urinare, una dintre principalele cauze ale incontinenței urinare [1]. Stresul și dezechilibrele emoționale pot influența modul în care organismul reacționează la senzația de urinare, contribuind la apariția urgenței sau a frecvenței crescute [1], [4]. Excesul de greutate exercită o presiune suplimentară asupra vezicii urinare, favorizând pierderile involuntare, în special în timpul efortului fizic, tusei sau râsului [4]. Alimentația are, de asemenea, un rol important. Consumul de cafeină, alcool sau alimente iritante poate accentua simptomele urinare și poate crește frecvența urinărilor [4]. Semnale pe care nu ar trebui să le ignori Anumite simptome pot indica faptul că vezica urinară nu mai funcționează optim: nevoia frecventă de a merge la toaletă treziri repetate în timpul nopții pentru urinare senzația bruscă și dificil de controlat de a urina pierderi involuntare de urină Aceste manifestări pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, influențând atât activitățile zilnice, cât și confortul emoțional [1], [4]. Ce poți face pentru a susține sănătatea urinară? Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate contribui la menținerea echilibrului vezicii urinare: menținerea unui nivel optim de activitate fizică exerciții pentru musculatura pelvină (exercițiile Kegel) gestionarea stresului menținerea unei greutăți corporale echilibrate Antrenamentul musculaturii pelvine este una dintre metodele recomandate pentru îmbunătățirea controlului vezicii urinare și reducerea episoadelor de incontinență [3]. Rolul ingredientelor naturale Pe lângă schimbările de stil de viață, anumite ingrediente naturale pot contribui la susținerea funcționării normale a tractului urinar. Extractul din semințe de dovleac și izoflavonele din soia sunt asociate cu susținerea sănătății vezicii urinare și a echilibrului hormonal, în timp ce magneziul și vitamina B6 contribuie la funcționarea normală a musculaturii implicate în controlul urinar [1], [2]. O combinație echilibrată de astfel de ingrediente poate ajuta la menținerea controlului vezicii și la reducerea disconfortului asociat urinării frecvente. O abordare echilibrată pentru confort zilnic Sănătatea urinară nu ține doar de gestionarea simptomelor, ci și de înțelegerea factorilor care le pot influența. Stilul de viață are un rol esențial în prevenție, iar adoptarea unor soluții blânde și echilibrate poate contribui la recăpătarea confortului zilnic. Referințe [1] Prospect URACTIV® Control [2] Studiile privind izoflavonele și sănătatea urogenitală – literatura de specialitate [3] Dumoulin C., Hay-Smith J., Pelvic floor muscle training, Cochrane Database [4] National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) – Urinary Incontinence [5] Abrams P. et al., Neurourology and Urodynamics
Guvernul alocă peste 244 milioane de lei pentru 73 de instituții de spectacole din țară. Propunerea, venită de la Ministerul Dezvoltării
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, să aloce peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole din mai multe județe ale țării. Banii sunt destinați teatrelor, operelor, filarmonicilor și unui ateneu aflate în subordinea autorităților locale. Conform Ministerului Dezvoltării, suma totală aprobată este de 244.081.025,69 de lei și va ajunge la instituții din 47 de localități, aflate în 34 de județe. „Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a declarat ministrul Cseke Attila. Fondurile reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026 și sunt distribuite în funcție de solicitările trimise către Ministerul Dezvoltării de autoritățile locale până pe 5 iunie. Lista include județe din aproape toate regiunile țării, printre care Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timiș, Suceava și multe altele, iar fiecare beneficiază de finanțări pentru instituțiile culturale din subordine. În topul sumelor alocate se află Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care primește 12.142.684,97 de lei. Urmează Opera Brașov, cu 10.364.048,83 de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9.340.546,84 de lei. Autoritățile spun că aceste fonduri sunt foarte importante pentru funcționarea instituțiilor culturale.
Copiii bătuți de mici au șanse reduse să ia examene importante
Copiii care sunt bătuți sau pălmuiți de părinți au șanse mai mici să obțină rezultate bune la școală și sunt mai predispuși să manifeste comportamente agresive față de ceilalți, potrivit unui nou studiu realizat de University College London (UCL). Cercetarea, bazată pe date colectate de la aproximativ 19.000 de copii născuți în Marea Britanie la începutul anilor 2000, arată că efectele pedepselor fizice se resimt atât în performanțele școlare, cât și în comportamentul social al adolescenților. Copiii bătuți de mici au avut șanse mult mai mici să ia examenele importante Potrivit studiului, copiii care au fost pedepsiți fizic la vârstele de trei, cinci și șapte ani au avut șanse semnificativ mai mici să promoveze evaluările importante din sistemul britanic de învățământ secundar. Diferențele s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum situația economică a familiei sau mediul social. Datele arată că 48% dintre copiii expuși repetat pedepselor corporale nu au reușit să promoveze cinci examene, inclusiv matematică, comparativ cu 42% dintre cei care nu au trecut prin astfel de experiențe. Copiii bătuți au deveni adolescenți violenți Autorii studiului spun că efectele apar încă din copilăria timpurie. Pălmuirea a fost asociată cu probleme de comportament la vârste mici și cu un nivel mai scăzut de alfabetizare. În adolescență, copiii care au fost loviți de părinți s-au dovedit mai predispuși la bullying, agresivitate, vandalism sau hărțuire online. Cercetătorii avertizează că impactul nu se limitează la familie, ci poate afecta societatea în ansamblu. Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor „Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor și, de fapt, au un impact negativ asupra bunăstării lor și sunt asociate cu rezultate mai slabe în viitor”, a declarat Joanna Barrett, reprezentantă a organizației pentru protecția copilului NSPCC. Rezultatele studiului au relansat dezbaterea privind interzicerea pedepselor corporale în Anglia și Irlanda de Nord. „Pedeapsa rezonabilă” În prezent, legislația engleză permite părinților să invoce „pedeapsa rezonabilă” dacă sunt acuzați că și-au lovit copiii. În schimb, Scoția și Țara Galilor au interzis deja astfel de practici. Dr. Anja Heilmann, cercetătoare principală în cadrul UCL și coordonatoarea studiului, consideră că actuala legislație ar trebui modificată. „Copiii au dreptul să fie crescuți fără nicio formă de violență”, a declarat aceasta.
Sistemul de Inteligență Artificială care recunoaște cancerul în 12 minute
Un nou sistem de Inteligență Artificială poate reduce de la aproape două săptămâni la doar câteva minute timpul necesar clasificării tumorilor cerebrale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Cancer de cercetători de la German Cancer Research Center și Heidelberg University. Sistemul, denumit Hetairos, poate identifica peste 100 de subtipuri moleculare de tumori ale sistemului nervos central folosind doar imagini digitale ale secțiunilor de țesut analizate în mod obișnuit în laboratoarele de anatomie patologică. 12 minute față de două săptămâni În prezent, diagnosticul precis al tumorilor cerebrale necesită adesea analize moleculare complexe, inclusiv testarea metilării ADN-ului, considerată standardul de referință pentru multe tipuri de tumori. Aceste investigații presupun laboratoare specializate, costuri ridicate și pot dura aproximativ două săptămâni până la obținerea rezultatelor. Noul sistem de AI a reușit însă să genereze rezultate în aproximativ 12 minute după încărcarea imaginilor digitale pe un computer obișnuit. Colectare impresionantă de date Chiar și luând în calcul pregătirea și digitalizarea probelor, cercetătorii spun că diagnosticul ar putea fi disponibil în 24 până la 48 de ore. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au folosit peste 11.000 de secțiuni de țesut digitalizate provenite de la 9.606 pacienți din 11 centre medicale de pe patru continente. Hetairos poate diferenția 102 subtipuri moleculare de tumori, acoperind aproape întreaga clasificare actuală a Organizației Mondiale a Sănătății pentru tumorile sistemului nervos central. Acuratețe ridicată Potrivit autorilor, sistemul nu doar formulează un diagnostic, ci indică și nivelul de certitudine al predicției. În aproximativ 50% până la 70% dintre cazuri, AI-ul a avut un grad ridicat de încredere, iar acuratețea a fost de aproximativ 87%-88%. Cercetătorii au comparat performanța sistemului cu cea a medicilor specialiști. Cinci neuropatologi cu experiență au analizat 210 cazuri folosind exclusiv secțiunile tisulare, iar sistemul AI a obținut o rată de acuratețe de 68%, comparativ cu media de 30% înregistrată de experți. Recunoaște tipare morfologice extrem de subtile Atunci când au fost luate în calcul primele trei variante de diagnostic, acuratețea sistemului a ajuns la 84%, față de aproximativ 50% în cazul specialiștilor. „Rezultatele arată că sistemele moderne de AI sunt acum capabile să recunoască tipare morfologice extrem de subtile, dificil de diferențiat chiar și pentru specialiști cu experiență”, a declarat dr. Felix Sahm, profesor de neuropatologie la Heidelberg University. Metoda reduce considerabil costurile medicale Autorii studiului spun că tehnologia nu este concepută pentru a înlocui testele moleculare sau medicii, ci pentru a accelera și completa diagnosticul, în special în regiunile unde accesul la analize avansate este limitat. Potrivit cercetătorilor, metoda ar putea reduce și costurile medicale, deoarece folosește secțiuni de țesut deja disponibile în laboratoare, în timp ce testele moleculare standard costă adesea câteva sute de euro.
Companie acuzată că vinde ilegal produse cosmetice fabricate din țesuturi de la cadavre
Autoritățile din New York acuză o mare companie că face comerț ilegal cu substanțe injectabile fabricate din țesuturi de la cadavre, potrivit Business Insider. Este vorba despre produsul alloClae, o substanță injectabilă fabricată din țesutul adipos sterilizat al cadavrelor. În ciuda provenienței sumbre, produsul a devenit noua tendință în domeniul cosmeticelor, deoarece poate fi injectat rapid fără anestezie. Autoritățile din domeniul sănătății din New York nu sunt foarte mulțumite de popularitatea crescândă a produsului și acuză compania că nu are licență. De asemenea, uneori se vorbește despre o conspirație deși produsul cosmetic a fost introdus în stat în urmă cu un an. Compania și statul se ceartă în instanță Disputa a ajuns în instanță. Compania se apără și susține că statul nu are autoritatea de a reglementa comerțul cu alloClae. Avocații companiei mai susțin că produsul este sub incidența Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), unde regulile nu necesită aprobare înainte de comercializare. Specialiștii neutri consideră că finalul procesului este complet imprevizibil. Compania și-a anunțat clienții că a „decis să întrerupă temporar” distribuția în stat. Totuși, mai multe clinici de chirurgie plastică încă fac reclamă la alloClae. Alte clinici sunt indecise și deși păstrează produsul în catalog își anunță pacienții că „alooClae nu este aprobat în prezent de Departamentul de Sănătate al Statului New York”.
S-a trezit după operație cu 5 centimetri mai înalt. Cazul rar care i-a surprins pe medici
Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk. Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri. Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár. Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști. Rezultatul a surprins și medicii După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice. Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Cum se desfășoară probele
Absolvenții de liceu susțin în perioada 11-12 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, etapă inclusă în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această probă urmează evaluarea competențelor digitale, programată în intervalul 15-17 iunie. Ministerul Educației reamintește că participarea la toate probele de competențe lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Cum sunt structurate subiectele După susținerea probelor de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă, candidații participă acum la evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Proba este alcătuită din trei componente. Prima parte a examenului include verificarea înțelegerii unui mesaj audio, pe baza unei înregistrări și a unor cerințe specifice. A doua parte testează capacitatea de interpretare a unui text scris, prin exerciții care urmăresc vocabularul și gramatica. Ultima componentă constă într-o evaluare orală, în cadrul căreia elevii trebuie să susțină un monolog, să citească un text și să participe la un dialog cu profesorii evaluatori. Seria evaluărilor de competențe se va încheia cu proba D, dedicată competențelor digitale. Această ultimă probă se desfășoară pe calculator și include pentru elevi itemi teoretici, dar și aplicații practice privind utilizarea tehnologiei informației. Candidații vor fi evaluați la redactarea documentelor, prelucrarea datelor în foi de calcul, folosirea internetului și la modul în care gestionează corespondența electronică. Conform regulamentului, proba poate fi echivalată pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Cine evaluează probele de competențe Conform Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi examinatori, mai exact profesorul care a predat disciplina la clasă și un alt cadru didactic de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu pot fi respectate aceste condiții sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt acordate rezultatele La probele de competențe lingvistice, atât în limba română, cât și în limba maternă sau într-o limbă străină, rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. Fiecare candidat primește un nivel de performanță stabilit conform standardelor naționale și europene aflate în vigoare. Același sistem este aplicat și în cazul probei de competențe digitale, unde rezultatele sunt raportate la nivelurile de performanță prevăzute de metodologia examenului și de standardele europene recunoscute. Condiții obligatorii pentru promovare Ministerul Educației precizează că susținerea tuturor probelor de competențe reprezintă o condiție esențială pentru promovarea Bacalaureatului 2026. În cazul în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe, acesta este considerat absent la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen este obligatorie prezentarea unui document de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea și utilizarea oricăror materiale care ar putea facilita rezolvarea subiectelor, precum și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise – sesiunea iunie-iulie 2026 29 iunie 2026 – Limba și literatura română, proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului, proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării, proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă, proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00-18:00 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale