În basme, somnul este magie. În Frumoasa Adormită, o prințesă doarme ani la rând, iar timpul pare să stea pe loc. În viața reală însă, somnul nu suspendă organismul, ci îl menține în funcțiune: este o nevoie biologică esențială, fără de care corpul și creierul nu pot funcționa corect.
Somnul de calitate – pilon subapreciat dar esențial al sănătății
Somnul nu este o stare de repaus complet, ci un proces activ, dar nici la acest moment nu-i cunoaștem scopul. Unele teorii sugerează că somnul a apărut ca un avantaj evolutiv, protejând organismul de pericolele din timpul nopții. Altele arată că somnul ajută la economisirea energiei, prin reducerea metabolismului atunci când activitățile sunt mai puțin eficiente. Cel mai probabil este că somnul facilitează repararea țesuturilor, a ADN-ului și sinteza proteinelor. În plus, somnul este crucial pentru creier, susținând reorganizarea și dezvoltarea rețelelor neuronale, mai ales în copilărie, când necesarul de somn este mult mai mare. Cel mai probabil, beneficiile somnului rezultă dintr-o combinație a acestor mecanisme, iar absența lui poate fi fatală. Extrem de interesant, somnul a survenit extrem de precoce pe scara evolutiva a biologiei, el fiind prezent chiar si la meduze ce nu poseda un sistem nervos central, ci doar o retea neuronala primitiva.
Somnul se desfășoară în cicluri repetitive formate din două faze principale: somnul NREM (non-rapid eye movement) și somnul REM (rapid eye movement). Somnul NREM, care reprezintă aproximativ 75–80% din somn, include trei stadii ce merg de la somn superficial la somn profund. Somnul REM, responsabil de vise, ocupă restul de 20–25% și este caracterizat de activitate cerebrală intensă și relaxare musculară aproape completă.
Pe parcursul nopții, aceste stadii se succed în 4–5 cicluri, fiecare durând aproximativ 90–120 de minute, cu perioade REM din ce în ce mai lungi spre dimineață.
Somnul este controlat de două mecanisme principale: nevoia naturală de somn și ceasul biologic al organismului. Somnul începe atunci când creierul reduce starea de veghe, permițând instalarea somnului profund și, ulterior, a somnului cu vise. Ritmul somn–veghe este influențat în special de lumină, de melatonină (hormonul somnului) și de temperatura corpului, care scade noaptea. Împreună, aceste mecanisme ne ajută să adormim, să dormim profund și să ne trezim la momentul potrivit.
Dar ce se întâmplă când nu putem adormi? Cea mai cunoscută stare este insomnia, care înseamnă dificultatea de a adormi sau de a menține somnul. De multe ori este legată de stress și program neregulat. O altă problemă frecventă este apneea de somn – afecțiune în care respirația se oprește repetat în timpul nopții. Acest lucru duce la treziri scurte și dese, chiar dacă persoana nu își amintește, iar somnul nu mai este odihnitor. Apneea este des asociată cu sforăitul și cu obezitatea. Somnul insuficient afectează echilibrul hormonal, crescând pofta de mâncare și favorizând creșterea în greutate, ceea ce poate agrava la rândul său problemele de somn. Mai rar întâlnite sunt afecțiuni precum narcolepsia, caracterizată prin somnolență excesivă în timpul zilei, sau somnambulismul, când o persoană se ridică și merge în somn fără să fie conștientă. Toate aceste exemple arată că somnul nu este un lux, ci o funcție vitală, iar problemele de somn nu ar trebui ignorate
Pentru a întări importanța somnului, discutăm un studiu recent publicat în JAMA Network Open, care a inclus aproximativ 1 500 de participanți. Pe parcursul unei perioade de observație de 8 ani, studiul a arătat că persoanele care sufereau de sindrom de apnee în somn moderată sau severă au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta microhemoragii cerebrale. Această asociere a fost observată chiar și după ajustarea pentru alți factori de risc cardiovascular, subliniind faptul că tulburările severe de somn pot avea consecințe importante asupra sănătății creierului.
Un alt studiu publicat în SLEEP Advances a analizat date din America adunate între anii 2019–2025 și a arătat că insuficiența de somn (adulții care dorm regulat mai puțin de 7 ore pe noapte) este asociată cu o durată de viață mai scurtă, chiar și după ce s-a ajustat pentru factori de risc majori precum fumatul, obezitatea sau sedentarismul.
Un studiu realizat pe baza datelor din UK Biobank, care a inclus adulți cu vârste între 38 și 73 de ani, a arătat că durata somnului, sănătatea mintală și funcția cognitivă sunt strâns interconectate, mai ales la vârste mai înaintate. Rezultatele sugerează că aproximativ 7 ore de somn pe noapte reprezintă durata optimă, fiind asociată cu o funcție cognitivă mai bună. Analizele genetice indică faptul că factorii genetici și modificările structurale ale creierului pot explica relația complexă dintre somn, cogniție și sănătatea mintală.
Toate aceste date sugerează că somnul insuficient este un determinant important al sănătății pe termen lung și merită aceeași atenție în sănătatea publică ca alte comportamente legate de longevitate. În Fight Club, prima regulă este să nu vorbești despre Fight Club. Când vine vorba de somn, regula ar trebui să fie exact opusă: trebuie să vorbim despre el. Somnul insuficient nu este un semn de ambiție sau rezistență, ci un factor real de risc pentru sănătatea creierului și a corpului. Poate că nu există o regulă universală perfectă, dar dovezile sunt clare: somnul nu este un lux și nici timp pierdut — este una dintre cele mai simple și puternice investiții în sănătatea noastră pe termen lung. Calitatea somnului contează de aceea orice problema legata de somn (insomnia, sindromul de apnee în somn) trebuie evaluate si tratata la timp.
Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași
As. univ. Anca-Elena Ștefan, medic Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași
Bibliografie
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482512/
- https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2840617?utm_source=For_The_Media&utm_medium=referral&utm_campaign=ftm_links&utm_term=102825
- https://www.nature.com/articles/s43587-022-00210-2
- https://academic.oup.com/sleepadvances/article/6/4/zpaf090/8373869?login=false
Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
