Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.
Guvernul britanic anunță investiții de 150 miliarde lire sterline generate de vizita lui Trump
Departamentul pentru Afaceri și Comerț a declarat că acordurile cu firmele americane vor crea peste 7.600 de locuri de muncă „în toate regiunile Regatului Unit”, iar pachetul „reflectă amploarea ambiției împărtășite de ambele națiuni”. Printre cele mai importante anunțuri: 90 de miliarde investiție din partea Blackstone pentru dezvoltarea de centre de date 3,9 miliarde de la Prologis pentru „consolidarea investiției existente la Cambridge Biomedical Campus” și modernizarea terminalului feroviar internațional de marfă Daventry 1,5 miliarde investiție în inovație în domeniul apărării din partea Palantir Anunțurile vin înaintea întâlnirii dintre Trump și Sir Keir Starmer, care va avea loc, joi, la Chequers, unde se așteaptă să fie prezenți și mulți dintre liderii de afaceri care participă în această seară la banchetul de stat de la Castelul Windsor. Premierul a declarat într-un comunicat că aceste anunțuri reprezintă „o dovadă a forței economice a Marii Britanii și un semnal curajos că țara noastră este deschisă, ambițioasă și pregătită să conducă”. „Locuri de muncă, creștere și oportunități – asta le-am promis oamenilor care muncesc, și exact asta livrează această vizită de stat”, a adăugat el. Partidul Conservator a criticat însă anunțul, secretarul de stat din cabinetul fantomă pentru afaceri, Andrew Griffith, afirmând: „Economia stagnează, șomajul crește și asistăm la cel mai mare exod de investitori din ultimele două decenii. Cele 7.600 de noi locuri de muncă promise de laburiști prin acest pachet nu vor acoperi nici măcar numărul pierdut doar în ultima lună”.
Europenii afirmă că Iranul nu a luat încă măsurile necesare pentru a opri revenirea sancțiunilor
Comentariile Ministerului de Externe german și ale Uniunii Europene au venit după o convorbire telefonică pe care Iranul a avut-o miercuri cu reprezentanții Franței, Germaniei și Regatului Unit, precum și cu șeful diplomației europene, Kaja Kallas. „Fereastra pentru găsirea unei soluții diplomatice la problema nucleară a Iranului se închide foarte repede”, a avertizat Kallas într-o declarație. „Iranul trebuie să facă pași credibili pentru a răspunde cererilor Franței, Regatului Unit și Germaniei, iar acest lucru înseamnă să demonstreze cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și să permită inspecții fără întârziere la toate instalațiile nucleare”. Ministerul german de Externe a scris separat pe platforma socială X că „Iranul nu a luat încă măsurile rezonabile și precise necesare” pentru a opri reimpunerea sancțiunilor ONU. Într-o declarație emisă câteva ore mai târziu, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a afirmat din nou că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are nicio justificare legală sau logică”. El a subliniat, de asemenea, faptul că Iranul și AIEA au ajuns anterior la un acord, mediat de Egipt, pentru a acorda agenției de supraveghere a ONU acces la toate instalațiile nucleare iraniene și pentru ca Teheranul să raporteze locul unde se află toate materialele sale nucleare. Cu toate acestea, rămâne neclar când Iranul va face acest raport. Iar Araghchi, în declarația sa, nu a oferit alte soluții pentru a răspunde preocupărilor europenilor. „Acum depinde de celelalte părți să profite de această ocazie pentru a menține deschisă calea diplomatică și a evita o criză care poate fi prevenită, dând dovadă de seriozitate și încredere în diplomație”, a afirmat el. Un război de 12 zile declanșat de Israel împotriva Iranului în luna iunie a dus la bombardarea de către israelieni și americani a instalațiilor nucleare iraniene, punând sub semnul întrebării statutul stocului de uraniu îmbogățit aproape la niveluri militare al Teheranului. Procesul de reintroducere a sancțiunilor împotriva Iranului, denumit „snapback” de diplomații care l-au negociat în cadrul acordului nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, a fost conceput pentru a fi imun la veto în cadrul ONU. Acesta va intra în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, cu excepția cazului în care Consiliul de Securitate al ONU va decide să îl oprească. Acesta va îngheța din nou activele iraniene din străinătate, va opri tranzacțiile cu arme cu Teheranul și va penaliza orice dezvoltare a programului de rachete balistice al Iranului, printre alte măsuri, strângând și mai mult economia țării, deja în dificultate. Utilizarea mecanismului „snapback” va intensifica probabil tensiunile dintre Iran și Occident într-o regiune încă în flăcări din cauza războiului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, în special după ce Israelul a început ofensiva terestră împotriva orașului Gaza.
Un an de întârziere a lucrărilor la cea mai mare sală polivalentă din România! E 58% gata
Sala Polivalentă din Brașov, un amplu proiect, în valoare de 73 milioane de euro, este gata în proporție de aproape 60%! Sala este finanțată în proporție de 96,5% de Compania Națională de Investiții (CNI), restul de 3,5% fiind asigurat de Primăria Brașov. Lucrările sunt executate de un consorțiu format din companii românești și turcești, condus de MIS Grup din Bistrița. Potrivit datelor furnizate de Primăria Brașov, au fost finalizate: 95% din structura principală, 96% din acoperișul sălii mari și 95% din cel al sălii mici. Zidăria este realizată în proporție de 90%, compartimentările sunt la 40%, instalațiile interioare la 30%, iar fațadele la 40%. În total, constructorul a executat 58% din lucrările prevăzute. Se estimează că sala va fi funcțională spre finalul lui 2026, deși inițial, termenul de finalizare era în 2025! „Nu sunt lucrări simple” Șeful de proiect, inginerul Călin Janță, spune că vremea favorabilă a ajutat la reducerea unor întârzieri. „În momentul de față, datorită vremii favorabile, lucrăm inclusiv la partea de exterioare, este un volum foarte mare de umpluturi. La partea de interioare suntem în faza în care se întrepătrund toate instalațiile. Nu sunt lucrări simple, sunt complicate. Avem în derulare inclusiv partea de fațadă. Este o fațadă, să zic așa, atipică, în sensul că nu este o fațadă comună, are o formă, elicoidală luată în prelungirea muntelui Tâmpa. Sau, cum mi-a spus un coleg, este Colosseum-ul din Brașov. Dar, suntem pe drumul bun și încercăm să ne ținem de țintele propuse. Trebuie să finalizăm acest proiect anul viitor și îl vom finaliza”, a spus Janță. Primarul, în inspecție șantier Primarul Brașovului, George Scripcaru, a fost, miercuri, în vizită pe șantierul noii săli polivalente din Brașov. Edilul recunoaște că au fost probleme, care au fost depășite. „Au fost momente importante și lucruri foarte dificile care au trebuit depășite. Din câte am constatat, suntem pe un drum bun. Abia aștept să vedem tribunele pline cu oameni și aici să derulăm activități competiționale, concerte, evenimente culturale, publice, sportive, întâlniri de orice fel, aici la Sala Polivalentă din Brașov. Este cea mai mare sală polivalentă din România care se află în lucru. Creăm acel pol de infrastructură sportivă al municipiului Brașov, care va fi dezvoltat și va fi pus la dispoziția brașovenilor și nu numai. Aici, România va putea să organizeze competiții internaționale, europene și mondiale”, a spus Scripcaru. Sala Polivalentă din Brașov este construită pe terenul fostului Stadion Municipal și, conform proiectului tehnic, va avea o capacitate de 10.059 de locuri, în condițiile unei utilizări flexibile. Aici vor putea fi organizate competiții sportive, concerte, conferințe, congrese, activități culturale, cu respectarea normelor în domeniu care să permită omologarea ei la standarde naționale și internaționale și care să asigure organizarea unei mari varietăți de competiții. Polivalenta va include și o sală de încălzire, care este de asemenea dotată cu tribune, cu 1.152 locuri. Descrierea funcțională Sala va permite desfășurarea următoarelor activități: – sporturi (arena principală și spații anexe): tenis de câmp, tenis de masă, baschet, handbal, fotbal în sală, badminton, volei, box, atletism ușor (în sală), gimnastică, tir sportiv, haltere, scrimă, karate, judo, aikido etc. – posibile datorită modularității și mobilității suprafeței de joc și a spațiilor anexe. Terenul de sport va avea un sistem de pardoseală din parchet demontabil, multisport, agrementată FIBA. Pentru competițiile de handbal, peste pardoseala din parchet se va instala o pardoseală demontabilă din PVC. – evenimente culturale: concerte de scenă, dans sportiv, competiții internaționale de dans, congrese, simpozioane, vernisaje, adunări religioase etc. Construcția va fi organizată funcțional pe patru niveluri: Subsolul (cota -5.70m) este nivelul unde se realizează accesul în incinta de joc a sălii de sport, a sălii de încălzire și la anexele sportivilor (vestiare, sala de antrenament). La același nivel sunt căile de acces la zonele VIP, presă și administrație, conectate cu parcările special rezervate și separate de căile de acces ale publicului. Sub gradene sunt plasate cabine pentru artiști. Adițional, se găsesc spații tehnice, de depozitare, adăpost de protecție civilă, depozite pentru deșeuri și de aprovizionare pentru serviciile publice. Parterul este nivelul unde se realizează accesul publicului în clădire, cu spații comerciale de închiriat și servicii de bar, accesul la grupurile sanitare și distribuția pe verticală a spectatorilor pe cele 8 grupe de scări, până la etajul 1. Mezaninul (cota +3.62) este dedicat publicului, având spații pentru grupuri sanitare și două zone cu logii pentru acces în exterior, iar la cota +3.30 se află patru săli de conferințe – două de 129 locuri și două de 60 locuri – având ca spații anexă baruri, garderobe și grupuri sanitare. În zona sudică se regăsesc spații tehnice și o zonă de bucătărie care deservește restaurantul de la etajul următor. Etajul 1 (cota +7.24m) este alocat atât publicului, cât și persoanelor VIP și reprezentanților presei, aceștia din urmă beneficiind de o zonă cu acces separat, care este deservită de bar, restaurant și terasă adiacentă unei zone înierbate, necirculabile, aflată peste sala secundară. Atașată zonei de alimentație se află zona de bucătărie, cu spații de depozitare și spații tehnice.
Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României
O tranzacție cu impact major în industria alimentară stârnește îngrijorări la București. Grupul maghiar Bonafarm, controlat de oligarhul Sándor Csányi, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Ungaria și apropiat al premierului Viktor Orbán, intenționează să cumpere compania Napolact, brand românesc cu tradiție în industria lactatelor. Într-o întrebare oficială adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii, precum și președintelui Consiliului Concurenței, fostul ministru Sebastian Burduja atrage atenția că această achiziție nu este doar o afacere, ci o chestiune care ține de securitatea națională. El solicită implicarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) și avize din partea SRI și SIE. Burduja invocă și conexiunile lui Csányi cu regimuri considerate ostile Uniunii Europene, precum Rusia și China. Potrivit acestuia, entitățile controlate de oligarhul ungar ar fi susținut interesele Moscovei și ar figura pe lista sponsorilor internaționali ai războiului din Ucraina. Un alt element controversat amintit de acesta este faptul că, în calitate de vicepreședinte UEFA și FIFA, Sándor Csányi a cerut oficial să fie afișat simbolul „Ungariei Mari” la competițiile internaționale de fotbal. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat Sebastian Burduja, citat de dcnews.ro Napolact, companie cu unități în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați, este văzută drept un brand emblematic al României. Transferul său sub controlul Bonafarm ar plasa un sector strategic al industriei agroalimentare în mâinile unui actor străin, apropiat guvernului de la Budapesta. Și PSD ridică semne de întrebare. Deputatul de Cluj Remus Lăpușan a cerut garanții că fermierii locali nu vor fi afectați și că laptele românesc nu va fi redirecționat către alte piețe. „Trebuie să fim foarte atenți la aceste decizii comerciale, care pot avea efecte nefaste pe termen lung. Sigur, este o piață liberă, dar trebuie respectate niște reguli, și aici este mai ales responsabilitatea Consiliului Concurenței, căruia i-am adresat deja o întrebare, în calitate de deputat, despre cum ne asigurăm că această tranzacție între doi jucători europeni de pe piața agro-alimentară nu va elimina fermierul român din lanțul de producție. Este dreptul oricărei companii să își optimizeze costurile, dar este și responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai oamenilor, să ne asigurăm că fermierii români își păstrează oportunitatea de a-și valorifica materia primă pe care o produc”, a transmis Lăpușan printr-un comunicat. În paralel, chiar Ungaria a blocat, marți, o tranzacție similară. Guvernul de la Budapesta a interzis preluarea de către o firmă străină a companiei de lactate Alfoldi Tej Kft, invocând protejarea interesului național și a securității alimentare. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: CCR îi dă dreptate lui Nicușor Dan. O lege care transfera gratuit un teren al statului, declarată NECONSTITUȚIONALĂ Vești SUMBRE de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor Orașele din România cu cel mai aglomerat TRAFIC. Bucureștiul rămâne campion, dar este urmat îndeaproape de alte două orașe
Pakistanul și Arabia Saudită au semnat un acord de apărare mutuală
Islamabadul, care deține arma nucleară și a traversat acum patru luni cea mai gravă confruntare de decenii cu vecinul său indian, a semnat miercuri cu Riad acest acord, care prevede că „orice agresiune împotriva uneia dintre cele două țări va fi considerată o agresiune împotriva ambelor”, potrivit agenției oficiale de presă saudite SPA. Acordul a fost semnat cu prilejul vizitei de stat de miercuri la Riad a prim-ministrului pakistanez Shehbaz Sharif, care s-a întâlnit cu prințul moștenitor și conducătorul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Anunțul intervine după loviturile israeliene din 9 septembrie vizând Hamasul, un atac fără precedent care a zguduit Qatarul și a tensionat regiunea bogată a Golfului, care până acum conta pe protecția militară a Washingtonului, aliatul său istoric. Deși Riadul caută să își diversifice alianțele, apropierea de Islamabad, care iese dintr-un conflict cu New Delhi, nu șterge legăturile comerciale majore ale Arabiei Saudite cu India, o altă putere nucleară. India, unul dintre cei mai mari importatori de petrol brut din lume, acoperă peste 85% din necesarul său prin furnizori străini, dintre care Irak și Arabia Saudită au reprezentat împreună 45% din importurile indiene de țiței în 2024. Ultimul semn al echilibrului diplomatic saudit: în timpul recentului conflict dintre India și Pakistan, rivali de la independența lor și de la dureroasa lor divizare din 1947, Riadul s-a străduit să joace un rol de mediator.
Radu Miruţă: România îşi câştigă respectul prin lucruri concrete, nu prin vorbe
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismulu Radu Miruţă, a afirmat într-un interviu la Euronews că România îşi consolidează poziţia în Uniunea Europeană prin rezultate şi acţiuni concrete. „Acesta e calendarul SAFE, am aprins toate motoarele. E târziu, dar facem ce putem în aceste condiţii. România se străduieşte să stea la masa europeană şi îşi câştigă respectul prin lucruri concrete”, a spus oficialul. Miruţă a arătat că, deşi România „era pe o pantă descendentă”, Guvernul a reuşit să schimbe direcţia. „Guvernul a intrat în priză când eram în mijlocul mării. Nu avem tiparniţă de bani, iar contractele erau de patru ori mai mari decât bugetul”, a explicat ministrul, adăugând că situaţia economică s-a stabilizat. Referindu-se la contextul regional, Miruţă a spus că finalul războiului din Ucraina va avantaja statele care se pregătesc din timp. „Cine găseşte această finalitate mai pregătit o să fie mai câştigat. România are un avantaj suplimentar: poziţia geografică. Pâlnia se îngustează şi trece prin teritoriul nostru”, a declarat acesta, evidenţiind şi solidaritatea arătată de români faţă de refugiaţi şi ţările vecine.
Nu poți să fii neutru în fața unor asemenea atrocități. Svitolina critică Rusia, dar și Israelul
Sportul este considerat cel mai bun ambasador din lume. Iar jucătoarea de tenis Elina Svitolina (31 de ani) este una dintre vocile care strigă nu doar frustrarea legată de războiul dintre Rusia și țara sa, dar trage un semnal de alarmă și critică Israel, implicată de aproape doi ani în conflictul din Gaza. Criticile Elinei Svitolina, cea mai bună jucătoare din Ucraina, în acest moment, au fost făcute în timpul Billie Jean King Cup, competiție pe echipe, în cadrul Grupei Mondiale, care se desfășoară în China. Elina Svitolina, prima jucătoare din echipa de BJK Cup a Ucrainei, a fost foarte critică la adresa Rusiei și Israelului, în contextul celor două conflicte care s-au suprapus de aproape doi ani. După declanșarea războiului din Ucraina, în urma invaziei rusești, în februarie 2022, atât Rusia, cât și Belarus au fost excluse din competițiile BJK Cup, respectiv Cupa Davis, dar și de la Wimbledon, însă în privința Israelului nu s-a aplicat aceeași măsură, iar Elina Svitolina a reacționat vehement în această privință. „Cred că asta ține de organizații. Nu am suficiente informații despre acest caz concret, dar cred că nu poți fi neutru în fața unor asemenea atrocități și războiae. Unii spun că sportul nu are legătură cu politica, dar când este folosit pentru propagandă, nu poate fi așa. Nu poți promova un genocid prin intermediul sportivilor tăi. S-au făcut deja unii pași, cum ar fi retragerea steagurilor (n.r. se joacă sub steag neutru) sau limitarea participării, dar ar trebui luate măsuri mai ferme”, a declarat Elina Svitolina, pentru AS. Elina Svitolina, o voce pentru Ucraina Elina Svitolina, număr 13 WTA, este o componentă importantă a echipei de BJK Cup, unde a debutat în 2012. Iar după momentul invaziei, misiunea sa în lot a ajuns la un alt nivel, dincolo de cel sportiv. „Am multe emoții când joacă Ucraina, când intrăm în teren. Să joc pentru țara mea, să-mi văd echipa susținându-mă în bătăliile grele… asta adaugă presiune și multe emoții diferite. Dar, în același timp, sunt foarte mândră să reprezint Ucraina pe o scenă mare și să încerc să aduc victorii pentru poporul nostru. E o mare oportunitate de a flutura steagul Ucrainei”, a declarat fostul număr 3 WTA. Totodată, Elina Svitolina a subliniat că prin intermediul platformei sale de strângere de fonduri pentru ajutorarea celor rămași în țară, dar și prin evenimentele la care a participat în ultimii peste trei ani și jumătate a reușit să atragă atenția asupra situației cu care se confruntă Ucraina. „Am fundația mea, susțin și alte platforme de strângere de fonduri și multe altele. Vreau să am o viață și după tenis și nu știi niciodată când va veni acel moment. Așa că încerc să fiu utilă pentru oamenii mei, pentru Ucraina și să dau tot ce am mai bun. Aceasta este motivația mea zilnică: să îmi folosesc platforma, vocea. După atâția ani de joc, acum este mai mult decât tenis”, a concluzionat Elina Svitolina. În 2024, România a învins Ucraina și s-a calificat, în premieră în turneul final al BJK Cup, după un meci de baraj dramatic.
NASA avertizează că, în următoarele decenii, sunt așteptate fenomene meteorologice spațiale extreme. Soarele se trezește încet
Oamenii de știință avertizează că soarele ar putea să se „trezească” dintr-o scurtă perioadă de relativă inactivitate, fapt ce contrazice ipotezele anterioare despre acest lucru. Astfel, un nou studiu al NASA sugerează că activitatea solară va rămâne ridicată sau va crește și mai mult în următoarele decenii, potrivit Live Science. Dacă acest lucru se adeverește, ar putea însemna că ne așteaptă decenii de vreme spațială potențial periculoasă. Soarele urmează un ciclu de activitate solară, de aproximativ 11 ani, care începe cu o perioadă prelungită de liniște, cunoscută și sub numele de „minim solar”, dezvoltându-se ă până la un vârf exploziv, cunoscut sub numele de „maxim solar”, când poduce frecvent furtuni solare puternice. Acest model este cunoscut sub numele de „ciclul petelor solare”, pentru că numărul petelor întunecate de pe suprafața soarelui crește și scade odată cu activitatea solară, potrivit sursei citate. La rândul său, ciclul petelor solare este guvernat de un ciclu mai lung, de 22 de ani, cunoscut sub numele de „ciclul Hale”, în timpul căruia câmpul magnetic al soarelui se inversează complet și apoi revine la starea inițială. La începutul anilor 2000, tendința descendentă a activității solare i-a determinat pe unii oameni de știință să creadă că este posibil să intrăm într-un nou „minim solar profund”, teorie care a câștigat teren după ultimul maxim solar, între 2013 și 2014, acesta fiind mult mai slab decât ciclurile anterioare. Totuși, actualul ciclu al petelor solare, care tocmai a atins apogeul, a răsturnat masiv această teorie. Într-un nou studiu, publicat pe 8 septembrie în The Astrophysical Journal Letters, cercetătorii au analizat mai mulți indicatori ai activității solare, inclusiv vântul solar, intensitatea câmpului magnetic și numărul petelor solare. Astfel, au descoperit că aceștia au înregistrat o tendință ascendentă, începând cu anul 2008, și ar putea crește și mai mult în ciclurile viitoare, sugerând că teoria minimului solar profund este definitiv abandonată. „Toate semnele indicau că soarele va intra într-o fază prelungită de activitate redusă. Așadar, a fost o surpriză să vedem că tendința s-a inversat. Soarele se trezește încet”, a declarat autorul principal al studiului, Jamie Jasinski, fizician specializat în plasmă la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA din California de Sud, pentru NASA. În prezent, cercetătorii susțin că ne apropiem de sfârșitul celui mai recent maxim solar, care a început oficial la începutul anului 2024, care nu s-a desfășurat așa cum era de așteptat. De atunci, soarele a atins cel mai mare număr de pete solare din ultimii 20 de ani și a emis un număr record de erupții solare puternice de clasa X, adică cel mai puternic tip de explozie pe care soarele este capabil să o producă. De asmenea, în timpul actualului maxim, Pământul a fost lovit de mai multe furtuni geomagnetice majore sau perturbări ale câmpului magnetic al planetei. Cel mai notabil eveniment „extrem” a fost înregistrat în luna mai a anului 2024, când a declanșat unele dintre cele mai vibrante aurore boreale din ultimele secole și a provocat pagube de peste 500 de milioane de dolari. Sudiul de acum avertizează că ceea ce am văzut în ultimii ani va deveni, cel mai probabil, o situație de fapt în următorii zeci de ani. Acest lucru ar putea fi deosebit de problematic, pentru că umanitatea a devenit mult mai dependentă de tehnologii care sunt susceptibile la interferențe din partea vremii spațiale, cum ar fi rețelele electrice, mașinile controlate prin GPS și sateliții care orbitează Pământul, care pot fi doborâți din cer de furtunile solare. În prezent, nu este clar de ce soarele a înregistrat o scădere a activității solare în ultimele decenii sau ce ar putea determina renașterea sa actuală. „Tendințele pe termen lung sunt mult mai puțin previzibile și sunt ceva ce nu înțelegem încă pe deplin”, a mai spus Jamie Jasinski. FOTO – Caracter ilustrativ
Argentinienii protestează pentru creșterea finanțării educației și asistenței medicale
Popularitatea lui Milei a scăzut după reducerile bugetare drastice, iar el se confruntă cu consecințele unui scandal de corupție și cu o înfrângere legislativă la alegerile provinciale din Buenos Aires de la începutul acestei luni. Milei se pregătește pentru alegeri parlamentare intermediare cu miză mare în octombrie, în care partidul său urmărește să obțină suficiente locuri pentru a împiedica Congresul controlat de opoziție să respingă veto-urile sale. Protestul de miercuri are scopul de a pune presiune pe legislatori să respingă veto-urile lui Milei aplicate la începutul acestei luni asupra unor legi care ar fi crescut finanțarea universităților publice și a spitalelor pediatrice. Prin decrete prezidențiale, Milei a susținut că legile ar afecta echilibrul fiscal al țării. În seara zilei de miercuri, Camera Deputaților a votat pentru anularea ambelor veto-uri. Pentru ca acestea să fie eliminate, și Senatul trebuie să dea același vot. De când a preluat funcția în decembrie 2023, Milei a redus drastic cheltuielile publice și a reușit să scadă inflația lunară de la două cifre la o singură cifră. Luni, el a prezentat propunerea guvernului pentru bugetul anului viitor, susținând că aceasta ar garanta un echilibru fiscal, incluzând totodată creșteri de 17% pentru alocațiile din sănătate, 8% pentru educație și 5% pentru pensii, peste nivelul inflației. Însă, într-un comunicat, Universitatea Națională din Buenos Aires a afirmat că bugetul propus „nu face altceva decât să adâncească criza fără precedent” pe care o traversează sistemul universitar public. Instituția a subliniat că propunerea nu ia în considerare reluarea proiectelor de infrastructură și întreținere suspendate și creșterea salariilor profesorilor.