Noua lege a salarizării, în forma discutată la Cotroceni. Ce se schimbă la salarii, sporuri și premii
Proiectul prevede o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027, plafonează la 20% suma sporurilor și a altor beneficii salariale la nivelul ordonatorului principal de credite și introduce premii de performanță. Pentru angajații care ar ajunge, prin aplicarea noii grile, la venituri mai mici decât cele din noiembrie 2026 este prevăzută o „diferență salarială tranzitorie”. Proiectul a fost prezentat joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, în cadrul consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Documentul ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să intre în vigoare, cu unele excepții, la 1 decembrie 2026. Ce prevede proiectul noii legi a salarizării Proiectul stabilește un nou sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, bazat pe o ierarhizare a funcțiilor și pe principiile egalității de remunerare pentru muncă de valoare egală, performanței, transparenței și sustenabilității financiare. Noua lege ar urma să se aplice personalului din Parlament, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvern, ministere, administrația centrală și locală, instituții publice, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică. Proiectul stabilește că drepturile salariale vor fi exclusiv cele prevăzute de noua lege și nu vor putea fi negociate prin contracte colective sau individuale drepturi salariale care depășesc sau contravin prevederilor acesteia. Una dintre principalele modificări este introducerea unei grile cu 12 grade salariale, în care funcțiile sunt ierarhizate în funcție de valoarea muncii, complexitate, responsabilitate, experiență, autonomie, coordonare, condiții de muncă și alte criterii. Coeficienții de salarizare sunt cuprinși între 1 și 8, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8. Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului aferent funcției cu o valoare de referință, stabilită în mod normal anual de Guvern. Pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, proiectul fixează însă această valoare la 4.000 de lei. Din 2028, majorarea valorii de referință va fi corelată cu obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031. Ce se întâmplă cu salariile care sunt acum peste noua grilă Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie” pentru situațiile în care venitul rezultat din aplicarea noii legi este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Astfel, angajatului i se acordă diferența dintre cele două valori atât timp cât ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența se va diminua pe măsură ce salariul stabilit potrivit noii grile crește și va dispărea atunci când acesta ajunge la nivelul venitului din noiembrie 2026. Cu alte cuvinte, proiectul instituie un mecanism tranzitoriu pentru a evita o reducere imediată a veniturilor pentru cei care, la momentul aplicării noii grile, se află peste nivelurile rezultate din aceasta. Sporurile, plafonate la 20%. Apar premiile de performanță O altă schimbare importantă privește sporurile. Potrivit proiectului, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare, cu excepțiile expres prevăzute de lege. Sunt reglementate distinct, între altele, sporul de noapte de 25%, plata muncii suplimentare, sporul de 15% pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat și sporurile pentru condiții de muncă. Proiectul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual angajaților cu rezultate deosebite, care au desfășurat activități cu caracter special, lucrări excepționale ori au avut un volum de activitate semnificativ mai mare decât cel optim. Valoarea totală a acestor premii nu poate depăși 4% din fondul salarial relevant al fiecărui ordonator principal de credite, iar premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate și cel mult 30% dintre posturile de conducere și cele corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici. Pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe este prevăzut un spor de până la 40%, acordat proporțional cu timpul efectiv alocat proiectului și cu progresul tehnic sau financiar raportat. La intrarea în vigoare a noii legi, personalul va fi reîncadrat pe noile funcții, grade sau trepte profesionale și pe gradația corespunzătoare vechimii. Angajații aflați deja în funcție își vor păstra gradul profesional. Totodată, proiectul prevede abrogarea actualei Legi-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu o serie de excepții expres menționate. Radu Burnete: Proiectul a ajuns la partide Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat, după consultările de joi de la Palatul Cotroceni, că liderii partidelor au primit versiunea proiectului și urmează să o analizeze în următoarele zile. „Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete. Consilierul prezidențial a precizat că, în acest moment, documentul nu este asumat de nicio formațiune politică. „Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete. Potrivit acestuia, dacă nu va exista consens, niciunul dintre partide nu își va asuma separat actuala variantă a proiectului. Dragoş Pîslaru: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat joi, la Palatul Cotroceni, despre discuţiile cu Comisia Europeană pe legea salarizării, că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma pentru că riscul de downgradare este cu mult mai mare decât doar miza îndeplinirii jalonului din PNRR. El a menţionat că liderii politici le-au indicat anumite zone pe care trebuie să le mai consulte. „Data trecută, la întâlnirea cu liderii am primit nişte solicitări foarte clare. Pe de o parte a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice, pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect şi să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot
Pasajul Basarab se redeschide complet din 7 septembrie
Una dintre cele mai așteptate vești pentru bucureșteni. Se dă drumul la circulație pe Pasajul Basarab. Mesajul a fost anunțat astăzi pe site-ul Primăriei Capitalei. Traficul pe sensul Bd. Titulescu-Șos. Grozăvești al Pasajului Basarab va fi redeschis mâine, 20 august, dimineață, între orele 5:00 și 6:00, iar circulația se va desfășura în ambele direcții. Potrivit Primăriei Capitalei, marcajele au fost deja trasate, iar lucrările se vor muta pe celălalt sens, Grozăvești – Titulescu. „Pasajul Basarab – Circa 70 de muncitori pe șantier. Au terminat asfaltarea, acum lucrează la rosturi si vopsesc tablierul metalic. În prezent, este închis sensul de mers dinspre Titulescu spre Grozăvești. De săptămâna viitoare ne mutăm pe celălalt sens. Din 7 septembrie, odată cu începerea școlii, toate restricțiile vor fi ridicate, inclusiv restricția de circulație a tramvaiului. Până la finalul anului, vor mai fi restricții temporare pe câte o bandă, pe distanțe scurte, de aproximativ 50–200 de metri. Important este că circulația va fi reluată în luna Septembrie, dar lucrările vor continua pentru ca la final să putem recepționa această lucrare mare de infrastructură construită de mai bine de 15 ani”, a transmis Ciprian Ciucu pe Facebook.
USLIP IAȘI respinge noul proiect al Legii salarizării: O majorare de doar 100 de lei este inacceptabilă
„USLIP IAȘI respinge categoric proiectul legii salarizării propus partidelor politice de către ministrul Muncii, domnul Dragoș Pîslaru. După aproape trei luni de frământări și „nopți nedormite”, ministrul Muncii a găsit, în sfârșit, „soluția” pentru profesori: încă „100 de lei” la salariu! Mai exact, o creștere cu doar 0,07 a coeficientului de salarizare față de varianta prezentată în luna mai 2026. Este ofensatoare această abordare și demonstrează, încă o dată, o profundă lipsă de înțelegere a rolului Educației și a celor care lucrează în acest sistem. Solicităm partidelor politice să ia act de respingerea categorică de către USLIP IAȘI a acestei variante a legii salarizării. Suntem convinși că voința politică a acestora mai poate salva onoarea statului român și poate împiedica perpetuarea unei nedreptăți față de Educație și față de cei care o slujesc”, a transmis USLIP IAȘI. Articol recomandat Articol recomandat Acciza la motorină va fi redusă cu 20% în perioada 16-31 august 2026. Ministerul Finanțelor anunță o intervenție temporară și reevaluări la fiecare două săptămâni. Ministerul Finanțelor a anunțat reducerea temporară a accizei la motorină cu 20%, măsură care se aplică în perioada 16-31 august 2026. Decizia vine după creșterea semnificativă a cotațiilor internaționale pentru […] ` `
Guvernul demis a aprobat Contractul CFR pentru 2026-2030
Guvernul demis a aprobat, în ședința de joi, Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA pentru perioada 2026-2030, document care stabilește cadrul pentru finanțarea și administrarea infrastructurii feroviare din România, deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura. Pentru următorii cinci ani, contractul va constitui cadrul pentru finanțarea CFR SA de la bugetul de stat și va reglementa relația financiară și operațională dintre companie și Ministerul Transporturilor. Contractul stabilește obligațiile asumate de CFR SA și de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR Loading … Deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura, Guvernul Bolojan a adoptat Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030, fără de care nu se pot face plățile salariale. Potrivit Guvernului demis, documentul asigură cadrul necesar finanțării de la bugetul de stat, astfel încât să fie menținut echilibrul dintre veniturile și cheltuielile administratorului infrastructurii feroviare. De asemenea, sunt stabilite reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR SA, pe baza unor indicatori de performanță. „Necesarul de finanțare pentru administrarea infrastructurii feroviare a fost stabilit în conformitate cu metodologia de calcul elaborată pe baza Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 și a legislației incidente”, arată Guvernul demis. Foto: Facebook / CFR Călători Noul contract continuă cadrul contractual aferent perioadei 2021-2025 și urmărește să asigure predictibilitatea financiară și operațională necesară activității administratorului infrastructurii feroviare. Sursa citată precizează că adoptarea hotărârii este necesară pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2016, prin care au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Guvernul demis indică lipsa unui nou „Contract de activitate și performanță ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA și, implicit, la afectarea activității companiei, cu consecințe negative asupra administrării infrastructurii și asupra continuității serviciilor de transport feroviar”. Foto: Facebook / CFR Călători Executivul mai spune că lipsa unui nou Contract de activitate şi performanţă ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA şi, implicit, la afectarea activităţii companiei, cu consecinţe negative asupra administrării infrastructurii şi asupra continuităţii serviciilor de transport feroviar. „Prin aprobarea contractului pentru perioada 2026-2030, se creează cadrul necesar pentru continuarea finanţării infrastructurii feroviare, creşterea nivelului de performanţă al administratorului infrastructurii şi eficientizarea utilizării resurselor publice. Documentul consolidează, totodată, mecanismele de monitorizare şi evaluare a activităţii CFR SA şi creează premisele pentru îmbunătăţirea performanţei infrastructurii feroviare şi pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării transportului feroviar în România”, anunţă comunicatul oficial.
Incendiu de vegetație uscată între Focuri și Fântânele, în județul Iași. Flăcările au cuprins până la 25 de hectare
Un incendiu de vegetație uscată a izbucnit, joi, 20 august 2026, între localitățile Focuri și Fântânele din județul Iași. Flăcările s-au extins pe aproximativ 20-25 de hectare de stufăriș și mărăciniș, iar pompierii intervin pentru limitarea și stingerea focarelor. „Pompierii militari din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Iași intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată produs între localitățile Focuri și Fântânele, județul Iași. Pentru gestionarea situației de urgență se deplasează trei autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) și un echipaj de prim ajutor calificat (EPA). La intervenție participă și echipajele Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență Fântânele, Focuri și Șipote. Forțele de intervenție au ajuns la locul evenimentului, unde incendiul se manifestă la stufăriș și mărăciniș, pe o suprafață de aproximativ 20–25 de hectare. Pompierii militari și echipajele serviciilor voluntare acționează pentru localizarea și lichidarea incendiului, precum și pentru limitarea propagării flăcărilor. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza” al Județului Iași reamintește cetățenilor că arderea vegetației uscate, a miriștilor, stufului și a resturilor vegetale este interzisă. În condiții de secetă, temperaturi ridicate și vânt, focul se poate extinde rapid pe suprafețe întinse și poate pune în pericol gospodării, culturi agricole, fond forestier, animale și vieți omenești. Nerespectarea prevederilor legale privind arderea vegetației poate fi sancționată cu amenzi de la 7.500 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice și de la 50.000 la 100.000 de lei pentru persoanele juridice. În funcție de consecințele produse, fapta poate atrage și răspunderea penală”, a transmis căpitan Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași.
Patru persoane au murit după ce au fost lovite de tren în apropiere de Tokyo. Accidentele feroviare sunt rare în Japonia
Autoritățile japoneze au anunțat că patru muncitori, cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, au murit după ce au fost loviți de un tren în gara Shin-Kanuma, la nord de Tokyo, conform BBC. Persoanele îndepărtau buruienile când s-a produs accidentul Coliziunea a avut loc joi, în jurul orei locale 10:46, în timp ce muncitorii pulverizau erbicid, a transmis operatorul liniei ferate. Serviciul feroviar a fost suspendat pe linia Tobu Nikko din cauza accidentului, potrivit companiei. Poliția investighează dacă au fost respectate regulile de siguranță în momentul accidentului, au mai transmis reprezentanții companiei. Un pasager din tren a declarat pentru un post public de radio japonez că a auzit un „zgomot ciudat”. Ulterior, trenul s-a oprit de urgență. Acesta a mai adăugat că pasagerii au rămas blocați în tren o vreme, deoarece personalul a anunțat că investighează zgomotul. Accidentele feroviare mortale sunt rare în Japonia, potrivit aceleiași surse. Din echipă făceau parte și paznici ce trebuiau să îi alerteze pe muncitori Victimele făceau parte dintr-o echipă de zece persoane care lucrau la fața locului. Echipa a inclus, de asemenea, un supraveghetor și trei paznici însărcinați cu alertarea lucrătorilor cu privire la trenurile care soseau. Paznicii folosesc, în general, fluiere și microfoane pentru a alerta lucrătorii. De asemenea, flutură un steag galben către mecanicul de locomotivă. Oficialii au fost întrebați în repetate rânduri dacă cineva a fost atent la trenuri înainte de accident. Însă, aceștia nu au oferit un răspuns clar. Trenul implicat în accident era un tren expres cu transport limitat. Acesta este al doilea cel mai rapid tren din Japonia, după Shinkansen. Un reprezentant al căilor ferate a declarat anterior pentru BBC că „sistemul obișnuit de supraveghere funcționa normal”.
Ultimii metri de asfalt sunt așternuți pe pasajul de 1,2 kilometri de pe Autostrada A7, la Cleja. Lotul Răcăciuni Bacău se apropie de 90%
Lucrările avansează pe lotul 3 al Autostrăzii A7 Focșani – Bacău, între Răcăciuni și Bacău, unde stadiul fizic de execuție se apropie de 90%. La pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja sunt așternuți ultimii metri de asfalt, iar constructorii lucrează în această etapă la marcaje, rosturi de dilatație și montarea parapetelor. „Așternerea ultimilor metri de asfalt pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja, județul Bacău, parte a lotului 3 al autostrăzii A7 Focșani – Bacău. Pasajul are o lungime totală de 1.215 m, fiind prevăzut cu 33 de deschideri și 260 de grinzi. În execuție sunt lucrări specifice acestei etape, dintre care amintim: – așternere mixturi asfaltice (strat uzură) – montare rosturi de dilatație – execuție marcaje rutiere – montare parapet Pe întregul lot care unește localitățile Răcăciuni și Bacău, lucrările se apropie de un stadiu fizic de execuție de 90%. _______________________________ Antreprenor: ASOCIEREA SPEDITION UMB SRL – SA&PE CONSTRUCT SRL – TEHNOSTRADE SRL Lungime LOT 3: 21,522 km Ordin începere lucrări: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 mld. lei, fără TVA Sursa de finanțare: fonduri europene”, a transmis Mugurel Ovidiu Laicu, director DRDP Iași.
Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași
Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv. Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.
Modificări în transportul public din Iași, în weekendul Festivalului Inimo 2026
Traseele de transport public din Iași vor fi modificate în perioada 22–23 august, pe fondul lucrărilor de reabilitare a căii de rulare din zona Târgu Cucu și al evenimentelor organizate în cadrul Festivalului Inimo 2026. CTP Iași anunță schimbări pentru mai multe trasee de tramvai și autobuz, precum și închiderea circulației tramvaielor în Piața Palatului. „Având în vedere lucrările de reabilitare a căii de rulare din zona Târgu Cucu şi activităţile desfăşurate în cadrul Festivalului Inimo 2026, în perioada 22 – 23.08.2026 au loc următoarele modificări ale traseelor de transport în comun din Iaşi: 22.08.2026 Pe traseele 1, 8, 9 şi 13 vor circula autobuze; Traseul de tramvai nr. 7 va avea itinerariul: Canta – Gara – Podul de Piatră – b-dul N. Iorga – Baza 3 – Țuțora; Pe tronsonul Copou – Târgu Cucu vor circula tramvaie; Tramvaiele de pe traseul 3 vor circula între Dancu şi Tătăraşi Nord; Pe traseul 3b vor circula autobuze pe următorul itinerariu: Tătăraşi Nord – Tg. Cucu – Piaţa Unirii – Şoseaua Arcu – Str. Bacinschi – Gară Se închide circulaţia tramvaielor în Piaţa Palatului 23.08.2026 Se închide circulaţia tramvaielor în Piaţa Palatului în intervalul 14:00 – 00:00 Pe relaţia Tehnopolis – Tg. Cucu – Bd. Independenţei – Copou vor circula autobuze; Tramvaiele de pe traseele 1, 7 şi 13 vor circula prin Tudor Vladimirescu”, a transmis Cristian Stoica, director CTP Iași.
Magneziul de la Rășinari: Strategic, dar foarte scump
Magneziul de la Rășinari ar urma să fie mai scump, dar strategic pentru Europa. Un cercetător al Institutului Geologic al României a analizat proiectul minei de la Rășinari și spune că principalul risc pentru mediu ar proveni din uzina hidrometalurgică. Cercetătorul Ștefan Marincea, de la Institutul Geologic al României, indică uzina hidrometalurgică drept principal risc pentru mediu, după ce a analizat proiectul companiei MPI Magnesium. Materia primă extrasă din cariera de pe Valea Dobra ar urma să fie procesată la fabrica hidrometalurgică din Săliște. Geologul explică procesul și posibilele efecte asupra mediului și costurilor. Loading … Magneziul de la Rășinari va fi scump, dar strategic pentru Europa. Foto: Shutterstock Roca este mai întâi concasată și măcinată fin. Apoi este încălzită la 600°C și tratată cu acid clorhidric sau sulfuric. Se obține clorură sau sulfat de magneziu, care unt tratate cu sodă caustică și transformate, ulterior, în magneziu metal. „Extragerea Mg din roca serpentinică presupune concasarea rocii, măcinarea fină, încălzirea la 600°C pentru deshidratare și atacarea cu acid clorhidric sau sulfuric. Procedeul în sine este folosit în Canada pentru tratarea unor deșeuri (halde) ale fostelor exploatări de azbest (crisotil) pentru obținerea de Mg metal. Clorura de magneziu sau sulfatul de magneziu obținuți se tratează cu o bază (în speță sodă caustică – NaOH) pentru obținerea hidroxidului de magneziu, care este redus printr-un procedeu pirolitic la magneziu metal”, spune cercetătorul, potrivit Turnul Sfatului. Cercetătorul precizează care ar putea fi riscul Acest proces are, în schimb, un impact real asupra mediului. Deși MPI Magnesium vorbește despre un proiect sustenabil, cercetătorul Ștefan Marincea indică un alt risc. Potrivit acestuia, principalul impact asupra mediului ar putea veni din procesarea mineralelor, nu din exploatarea carierei și transport. „Procesul în sine este energointensiv și presupune o cantitate mare de reactivi, fapt care face să crească atât costurile de producție, cât și costurile de mediu. Rezultă o cantitate mare de șlam de silice hidratată, în bună parte coloidală, care va trebui haldat în bazine de decantare și care este considerat deșeu industrial”, spune Marincea. Proiectul ar putea crește rolul strategic al României pe piața europeană a materiilor prime critice. În același timp, cercetătorul avertizează că proiectul va avea un impact asupra mediului și va genera costuri de ecologizare. Comunitățile locale ar putea beneficia de locuri de muncă și investiții. În același timp, riscurile, mai ales cele legate de procesare, ar putea diminua aceste beneficii. Cum ar putea deveni mai „scump” magneziul Costurile sunt un alt punct important al proiectului. Funicularul ar urma să coste 15 milioane de euro, iar suma reprezintă cea mai mare parte din cele 20 de milioane de euro alocate inițial dezvoltării carierei de pe Valea Dobra. Ștefan Marincea spune că măsurile propuse nu acoperă toate costurile industriale. El indică transportul unor cantități mari de substanțe chimice și depozitarea șlamului de silice. Geologul atrage atenția și asupra emisiilor de dioxid de carbon și a necesității unor măsuri pentru reducerea acestora. Potrivit geologului, toate aceste costuri ar putea duce la obținerea unui magneziu mai scump decât cel disponibil deja pe piață. „Va fi produs un magneziu «scump», dar foarte necesar piețelor europene”, spune el. Metoda de exploatare ar putea crește și ea costurile proiectului. Cercetătorul arată că magneziul poate fi obținut și prin valorificarea haldelor de azbest. Astfel, sunt reduse deșeurile periculoase și nevoia unei noi cariere. O abordare similară este folosită în proiectul Verde Magnesium de la Budureasa, Bihor. Compania exploatează fosta mină de brucit de la Dealul Pițigușului. Proiectul a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice. MPI Magnesium vrea să deschidă o carieră de magneziu de aproape 7 hectare pe Valea Dobra, lângă Rășinari. Compania așteaptă aprobarea licenței de exploatare. Magneziul și produsele derivate sunt folosite în industrii precum siderurgia, construcțiile, industria aerospațială și apărarea. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ